În cadrul ultimei sesiuni a întâlnirii regionale „Spitalul Nostru”, organizată pe 6 mai la Timișoara, s-au prezentat probleme, exemple, idei și sugestii privind îmbunătățirea diferitelor axe ale programelor de sănătate din cadrul comunităților locale și regionale. 

Vă prezentăm în continuare o sinteză a intervențiilor din sesiune.

Adrian Nicolae David – Director General, Casa de Asigurări de Sănătate Hunedoara

Schimburi de experiență precum cele facilitate de o astfel de întâlnire dau măsura succesului profesioniștilor din sănătate, dar și a nevoilor și așteptărilor pe care le au comunitățile deservite. În județul Hunedoara, unde există o populație în mod particular îmbătrânită, concentrată în jurul a doi poli urbani mai mari și numeroase comunități izolate sunt în derulare 8 dintre programele naționale de sănătate curativă. Se dorește un focus puternic asupra programelor de prevenție, deși acest lucru este dificil în acest județ în care există doar 196 de medici de familie, necesarul fiind de aproape 330. Sunt 13 unități administrativ-teritoriale fără niciun medic de familie, orașe care au un singur medic, iar o treime din totalul medicilor de familie sunt pensionabili sau deja trecuți de vârsta de pensionare. 

CAS Hunedoara este prima casă de asigurări din țară care a accesat fonduri europene pentru programe de screening. Sunt în curs de contractare și alte surse de finanțare externe pentru caravanele medicale și programele de prevenție, aceste proiecte fiind inspirate din bunele practici ale altor județe printre care Timiș. Astfel se încearcă obținerea de finanțare pentru un centru medical mobil care să poată aduce o paletă largă de soluții pentru multiplele nevoi existente în comunitățile locale.

În paralel, CAS Hunedoara se concentrează pe o comunicare cât mai bună cu furnizorii de servicii și o permanentă căutare de soluții pentru eficientizarea costurilor și creșterea adresabilității serviciilor.

Este important să păstrăm anumite moduri de gândire și de lucru care au funcționat în timpul pandemiei, când toată lumea a lucrat „în cor” fără să țină seama de culoarea politică sau de diferite alte limitări. Din perspectiva spitalelor românești, în realitate criza nu s-a terminat. Până la sfârșitul lunii septembrie continuă facilitarea ca spitalele să nu deconteze serviciile medicale conform contractelor, ci la valoarea unei medii a cheltuielilor de anul trecut, dar e o provocare pentru toți cei din sistem (manageri, personal, case de asigurări) ca până în octombrie să se reușească o creștere a nivelului și valorii serviciilor și să se înțeleagă cum se poate folosi noul comportament al pacientului în favoarea spitalelor.

Hunedoara are una dintre cele mai mari rate de mortalitate oncologică din țară. CAS poate contribui la îmbunătățirea situației doar în ceea ce privește optimizarea costurilor cu furnizorii și susținerea programelor de screening și prevenție. Pe de altă parte, a fost accesat un grant pe fonduri norvegiene, asigurat prin Ministerul Sănătății, iar acum se lucrează la un proiect pe telemedicină cu schimb de experiență cu un partener polonez (o autoritate publică regională). Trebuie accentuate proiectele de învățare din bunele practici ale altor țări care au dezvoltate servicii medicale importante astăzi cum este telemedicina, precum și stimularea investițiilor în medicina primară. 

Sebastian Mezei – Director Executiv, Direcția de Sănătate Publică Hunedoara

Pentru a contracara nivelul foarte ridicat al patologiilor oncologice, în județul Hunedoara există programe de screening țintite. S-a constatat că realizarea unor comunicate de presă sau a unor acțiuni legate de zile naționale ale unor patologii oncologice nu este nici pe departe suficient, acestea neavând efecte concrete asupra sănătății populației. Medicii de familie sunt insuficienți, așa că nu se pune problema să se pună o presiune suplimentară pe ei pentru aceste programe de promovare a screening-ului. De aceea, DSP vine către cetățeni cu informări țintite, spre exemplu în luna mai se derulează o campanie de informare legată de HPV și cancerul de col uterin. A fost obținut un număr semnificativ de doze de vaccin anti-HPV și se lucrează la o campanie de informare țintită în cele mai mari municipii din județ (Deva, Hunedoara și Petroșani) prin care sunt vizați elevi, părinți, cadre didactice, medicii din școli. Este o campanie care va avea efecte peste mai mulți ani, așa cum s-a întâmplat și în alte țări europene care au implementat astfel de campanii, iar ani mai târziu s-a constatat o scădere semnificativă a cazurilor de cancer de col uterin. 

Dr. Diana Loreta Păun – Consilier Prezidențial pentru Sănătate, Departamentul Sănătate Publică, Administrația Prezidențială 

În luna ianuarie, la Palatul Cotroceni a fost lansat Planul Național de Combatere a Cancerului, bazat pe Planul european de profil, lansat de Comisia Europeană în 2021, România fiind singura țară europeană care nu avea încă un astfel de plan. Inițiativa a fost sprijinită larg, transpartinic, au fost primite numeroase sugestii, iar spre sfârșitul lunii mai urmează să fie lansată inițiativa legislativă care va transforma acest plan într-o lege. 

România este prima țară europeană care din 2022 va avea o zi dedicată supraviețuitorului de cancer, în ultima duminică din luna iunie. E un eveniment important în cadrul mai larg al eforturilor de schimbare a mentalității multor români care spun că preferă să nu meargă la medic și să nu știe că au un diagnostic oncologic. Campaniile de conștientizare sunt de asemenea foarte importante, la fel și caravanele medicale mai ales în zonele defavorizate.

Ioan Scheușan – Manager, OncoCenter Timișoara

E necesară o comunicare mai eficientă între diferitele instituții din sistemul de sănătate și crearea unui tip de tumor board-uri între DSP, case de asigurări și reprezentanți ai clinicilor care se ocupă de pacienți oncologici. Toți acești actori pot furniza date importante despre realitatea în țară, date ce pot fi utilizate pentru analize și statistici, spre exemplu costurile comparative per pacient. 

Clinicile precum OncoCenter, care lucrează în cadrul Programului Național împotriva Cancerului, nu încasează venituri de la pacienți, se confruntă cu faptul că prețul serviciilor oncologice decontate de Casa de Asigurări sunt foarte mici în comparație cu costurile reale. Pentru a face față situației, una din soluțiile la care a apelat acest centru este implicarea în studii clinice. 

Dr. Silviu Corbu – Medic primar Oncologie Medicală, Centrul de Radioterapie Amethyst Timișoara.

Rețeaua paneuropeană Amethyst a deschis un centru lângă Timișoara (la Dumbrăvița). Dl. Corbu este și președintele unei asociații de educație pentru sănătate, iar din această poziție susține că educarea unui pacient înseamnă, de fapt, a-i crește așteptările față de sistemul medical, care este din păcate îngreunat de numeroase limitări, în primul rând de abordare și strategie. 

Adrian Nicolae David – Director General, Casa de Asigurări de Sănătate Hunedoara

Mai ales acum, după pandemie, e necesar ca Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate să actualizeze tarifele și să creeze un nou mod de calcul, astfel încât să fie plătite performanța și rezultatele. 

Florina Ionescu – Manager, Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad

Primul pas care trebuie făcut în sensul reformei sanitare este reducerea numărului de paturi. România are o medie de paturi printre cele mai ridicate la nivel european, însă reducerea lor nu este posibilă în actualul sistem. 

Dna Ionescu a făcut o adresă către Ministerul Sănătății legat de faptul că ieșirea din starea de alertă sanitară riscă să aducă și imposibilitatea de achitare a salariilor după luna septembrie.

Dr. Diana Loreta Păun – Consilier Prezidențial pentru Sănătate, Departamentul Sănătate Publică, Administrația Prezidențială 

De numărul de paturi depinde atât numărul de personal, cât și finanțarea de la Casa de asigurări. O soluție alternativă în locul calculului per rulajul pe pat ar putea fi plata serviciilor, pe activitatea efectivă a personalului medical.

Prof. Univ. Dr. Dorel Săndesc – Prorector, Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș”, Timișoara

În 2014 a existat o inițiativă legislativă care privea „liberalizarea” managementului spitalelor publice, deoarece managerii acestora sunt în multe situații legați de mâini, neputând face multe lucruri necesare pentru că actualmente nu le permite legea – spre exemplu echipamentele medicale oncologice pot fi folosite doar 7 ore pe zi (în timpul programului), în loc să poată fi deschise spre utilizare și unor inițiative private (spre exemplu furnizarea de servicii medicale la cerere, după programul spitalului). Această inițiativă s-a blocat din cauza rezistenței venite dinspre o anumită parte a medicinei private. 

O altă idee: oferirea de servicii suplimentare, la cerere, contra cost, pacienților internați. În spitalele publice din străinătate există servicii de marketing care informează pacienții despre serviciile suplimentare la care au acces, la cerere, pe lângă cele asigurate în cadrul internării (condiții de internare, rezervă, coafor, luarea mesei împreună cu aparținătorul și altele). S-a constatat că procentul pacienților internați care apelează la astfel de servicii suplimentare a crescut semnificativ, ceea ce înseamnă venituri în plus pentru respectivele spitale.

Altă problemă: în România nu există spitale de recuperare pentru pacienții post-critici, actualmente aceștia rămân cu lunile în terapia intensivă. E o dramă și o presiune atât pentru familii, cât și pentru societate faptul că acești pacienți nu au unde să fie duși și îngrijiți corespunzător. De aceea s-a propus un serviciu de recuperare post-critică, decontat de Casa de Asigurări, cu plata pe zi plus costurile unui pacient care nu mai e de ATI, dar are anumite nevoie specifice (poate de oxigen, sondă) – deci servicii care nu mai sunt de ATI, ci de recuperare specifică. Această soluție ar aduce avantajul oferirii unui mediu mai propice recuperării, în ATI existând printre altele un risc mai mare de infecții și totodată s-ar elibera astfel niște paturi de ATI pentru pacienții acuți. Și acest proiect există scris la Ministerul Sănătății, toți miniștrii au apreciat utilitatea lui, dar el nu a fost pus în aplicare din cauza lipsei continuității.

Dr. Horia Timiș – Expert în management sanitar

Marele câștig al unor întâlniri precum forumul „Spitalul Nostru” este coagularea informației reale de la nivel local și regional. Dar o strategie de sănătate, pentru a fi completă, are nevoie neapărat și de un plan de acțiune (care trebuie să fie public), de obiective cu indicatori măsurabili și cuantificabili (de asemenea obligatoriu publici, pe site-ul Ministerului Sănătății) și un grafic GANT al obiectivelor. Apoi trebuie să fie stabiliți responsabilii și departamentele, respectiv cine urmărește această strategie și atingerea obiectivelor, când se va finaliza și cu ce costuri. Asta poate face diferența față de precedenta strategie de sănătate care nu s-a realizat. Toate aceste lucruri trebuie să fie publice, dezbătute și analizate pentru ca strategia să dea rezultate concrete.

Flexibilitatea administrației publice în sănătate trebuie să fie și ea o prioritate. Din păcate rigiditatea instituțională este la fel de mare ca și înainte de pandemie. Birocrația a ucis mai mulți oameni decât Covid-ul pentru că se puteau face mult mai multe lucruri, dar frica a generat frecvent neasumarea unor decizii, extrem de necesare din punct de vedere medical, dar de care managerii s-au temut pentru că nu erau acoperite de cadrul legislativ.

În ceea ce privește digitalizarea, de 10 ani discutăm aceleași probleme legate de lipsa informatizării sau de problemele tehnice, precum blocarea frecventă a cardurilor de sănătate. Digitalizarea înseamnă inovație, ori România are singurul Minister al Sănătății din U.E. care nu are nu departament de e-health. 

Recent au fost puse bazele Alianței de Informatice Medicale împreună cu Camera de Comerț a Statelor Unite. Datorită parteneriatului strategic, S.U.A. vor investi în companiile cu profil medical din România care sunt viabile pentru piața americană. Singurele companii care ajung să se precalifice sunt doar start-up-urile din domeniul e-health, cu alte cuvinte exportăm inteligență. De asemenea, avem foarte multe patente românești extrem de valoroase pe piață și totuși nu reușim să investim în inovație. Cu cât un spital e mai dotat cu tehnologie și digitalizare, cu atât el are mai mult inovație și inteligență. Trebuie create facilități pentru administrația publică, consilii județene și spitale pentru a facilita și stimula investițiile în digitalizare. 

Dr. Timiș a lansat invitația unei vizite la Spitalul Județean Arad, unde Consiliul Județean a investit în ultimii ani sume record în istoria județului, pe baza unei strategii, astfel că spitalul a ajuns în pandemie nu doar să nu mai ceară ajutor pentru a trimite pacienți la Timișoara, ci chiar să primească pacienți de acolo.. 

E nevoie de predictibilitate în sistem, pentru ca indiferent ce ministru se schimbă, proiectele să continue. 

Dr. Flavius Cioca – Director Executiv, Direcția de Sănătate Publică Timiș

Există o percepție generalizată în România legată de DSP-uri, anume că nu se știe exact ce rol au, mai ales după pandemie. DSP-urile trebuie să facă diferența în două domenii: promovarea sănătății (există departamente dedicate în cadrul acestor instituții, care însă nu își fac treaba), respectiv educația medicală în rândul populației, inclusiv legată de subiecte sensibile și de mare impact în societatea românească, precum educația sexuală și prevenirea sarcinilor la minore. Printre altele, pandemia a adus lecția utilității parteneriatelor public-privat, ceea ce poate scoate oamenii din sistem din mentalitatea funcționărească, în scopul creșterii eficienței în toate părțile sistemului de sănătate. 

Dr. Mihaela Nodiți – Medic Șef, Centrul Regional de Sănătate Publică Timișoara

Centrul Regional de Sănătate Publică Timișoara e o structură regională a Institutului Național de Sănătate Publică care, împreună cu DSP-urile, are în sarcină medicina preventivă. Împreună cu asistența medicală primară, centrul are un rol clar în cadrul comunității, anume serviciile prespital. Dar activitatea sa este doar în mică parte vizibilă, spre exemplu opinia publică nu știe că centrul se ocupă și de supravegherea calității apei potabile, supravegherea suplimentelor alimentare, activitatea cu studiile de impact asupra stării de sănătate a populației înainte ca un agent economic să își înceapă activitatea într-o comunitate, etc. Aceste activități fac parte însă dintr-o axă prioritară acoperită de Programul Național de Sănătate în relație cu mediul. 

Centrul are activități și în domeniul epidemiologiei bolilor transmisibile (indicatorii de acoperire vaccinală – extrem de scăzuți, ceea ce e un indicator major de educație sanitară precară). Programul referitor la bolile epidemiologice prioritare implică, de asemenea, intervenții în focare. Iar legătura cu spitalele se menține în cadrul unui program care vizează limitarea infecțiilor asociate asistenței medicale și monitorizarea utilizării antibioticelor, program pentru care se lucrează cu spitale-santinelă care monitorizează și raportează datele. 

În cadrul Centrului există și Registrul Regional de Cancer Vest, care funcționează din 2008 chiar și în absența unui registru național. Intervențiile legate de evaluare și promovare a sănătății care vizează un stil de viață sănătos cu siguranță nu sunt suficiente, dar momentan se pot face doar campanii de informare asociate zilelor dedicate anumitor afecțiuni. Anul acesta s-a realizat un parteneriat cu CNA prin care mesajele de interes public ce apar în comunități să fie aprobate în prealabil și de către Centru. 

Și aici există probleme de personal, pentru că se pare că epidemiologia, sănătatea publică și igienă nu sunt foarte atractive pentru absolvenții de medicină, dar ele sunt specialități indispensabile în cadrul unei politici de medicină preventivă. 

Promovarea sănătății trebuie să includă nu doar campanii de informare, ci și activități în cadrul spitalelor, în care actualmente există în acest sens doar îndemnuri de tipul „renunțați la fumat” și „mâncați sănătos”. Și aici e nevoie de standarde și indicatori noi și de o colaborare și comunicare interinstituțională mai bună, pentru o promovare a sănătății mai eficientă. 

Ana Dodea – Policy & Market Access Director, MSD.

Înainte de a discuta despre o strategie pentru sănătate, avem nevoie de o viziune pentru sănătate care să fie coroborată cu viziunea pentru țară, iar aceste lucruri trebuie să fie și comunicate cât mai bine. Fiecare manager de spital are o viziune pentru rolul și instituția sa, dar pentru colaborarea interinstituțională e nevoie de un rol de moderator. BORO Communication face pași importanți în acest sens prin evenimentele pe care le organizează, însă e nevoie de un moderator la nivel național care să aducă laolaltă toți actorii implicați și să elimine modul de gândire „noi versus ei” din sistemul de sănătate, pentru că suntem de fapt toți de aceeași parte a baricadei. 

Întâlnirea regională „Spitalul Nostru” Timișoara a fost organizată pe 6 mai de BORO Communication și Spațiul Medical. Partener Instituțional: Ambasada Regatului Țărilor de Jos în România. Partener Principal: Philips. Parteneri: MSD, Kapamed. Susținători: Bristol Myers Squibb, KONE, HospitalNet, Karl Storz.