Xgrupul „Medici pentru Viitor” 2021: Sistemul medical de azi și de mâine prin prisma medicilor tineri

Întâlnirea Xgrupului „Medici pentru Viitor”, organizat de Spatiul Medical și BORO Communication, a avut loc în format online pe 22 iulie. Întâlnirea a făcut parte din Calendarul Spațiul Medical 2021. Au participat mai mulți medici ai noii generații din diferite specialități și spitale din București, din țară și de la Monaco, implicați în diferite proiecte medicale actuale, dar și reprezentanți din partea ANMCS și a Philips Health Systems, partener al întâlnirii.

Au fost multe, detaliate și concrete aspectele abordate în această întâlnire, în care s-a discutat despre situația, problemele și perspectivele medicilor tineri din România, dar și ale sistemului medical. A fost ultima întâlnire medicală online de anul acesta, următoarele (Convenția Română a Spitalelor – ROHO, cu tema „spitalul nostru – rolul spitalului în comunitate” – și Romanian Healthcare Awards 2021), urmând să aibă loc în format fizic la București, în toamnă. 

 Lista participanților la acest Xgrup o puteți găsi aici.

Un punct de pornire al discuțiilor a fost Future Health Index, studiul realizat de Philips și lansat anul trecut la Convenția Română a Spitalelor – ROHO, care a arătat că tinerii medici români își propun să schimbe sistemul medical, dar și faptul că se confruntă cu multe provocări, nu doar financiare, ci și din perspectivă educațională, de comunicare și de competențe tehnologice.

S-a discutat despre ce trebuie schimbat și îmbunătățit în sistemul de sănătate din perspectiva medicilor tineri, care e mesajul acestora către autorități, cum ne putem alinia la standardele globale de sănătate, cum pot fi transformate serviciile medicale din România și cum se poate realiza evaluarea calitativă a acestora. Discuțiile au abordat și comunicarea de sănătate, medicina rurală, optimizarea programelor de rezidențiat, simulare și educație medicală, umanizarea profesiei și altele.

Roxana Barbu – Government and Public Affairs Manager în cadrul Phillips Health Systems (partenerul acestei întâlniri): Future Health Index a fost o cercetare globală ce a analizat așteptările și experiențele tinerilor medici din 14 țări. România a fost inclusă pentru prima dată în acest raport, care a cercetat perspectivele următoarei generații de medici pe 2 paliere: educația versus realitatea de zi cu zi, relația love – hate cu tehnologia, respectiv cultura organizațională a locului de muncă, spitalul văzut ca angajator.

Câteva dintre concluziile acestui studiu, pentru România, în primul rând legat de educația medicilor:

  • În procesul educațional universitar și rezidențial, doar pregătirea clinică nu mai este suficientă pentru activitatea lor ulterioară din viața reală. Există probleme de organizare și management care nu sunt conștientizate la nivelul studenților, pentru care ei nu sunt pregătiți, dar cu care se confruntă odată ce încep să lucreze în spitale. 
  • Multitasking-ul, pe care trebuie să îl facă medicii, mai ales rezidenții, este adesea împovărător (pe lângă îngrijirea pacienților ei au frecvent și sarcini administrative, logistice, de IT, etc.)
  • Există o conștientizare scăzută în rândul medicilor asupra importanței standardului „value based care” sau îngrijirea bazată pe valoare. Peste 50% dintre respondenți doar auziseră de acest standard bazat pe rezultate.
  • Medicii români trebuie să aibă din ce în ce mai mult și competențe de analize și gestionare de date. 63% au spus că nu știu cum să folosească datele digitale ale pacienților pentru a-i informa pe aceștia și a avea un bun overview al îngrijirii lor. 
  • Este nevoie de o infrastructură de date clinice națională și între centrele spitalicești.

Din perspectiva relației cu tehnologia:

  • Medicii sunt evaluați de regulă numai prin prisma calității îngrijirii pe care o oferă pacienților, deși ei trebuie să aibă și numeroase competențe tehnice, care nu sunt evaluate.
  • Devine tot mai mult o necesitate utilizarea unor instrumente digitale care să economisească timp, să reducă stresul asupra medicilor și să maximizeze atenția acestora asupra îngrijirii pacienților. Tehnologia e un instrument care poate fi de folos în acest scop, inclusiv în domeniul sănătății mentale. 88% dintre respondenți, medici care lucrează în spitale mari, consideră că tehnologiile digitale sunt un instrument important pentru a obține rezultate mai bune pentru pacienți. Este nevoie însă și de o infrastructură corespunzătoare, care în România e încă în dezvoltare.

Legat de cultura organizațională din unitățile spitalicești:

  • Văzut ca angajator, spitalul românesc nu are o imagine foarte bună. Condiții de muncă și salarizare necorespunzătoare, ore lungi de muncă, stres, blocaje ierarhice și de tehnologie, toate acestea contribuie la criza de personal deja semnificativă din sistem. Asta deși competiția la Facultatea de Medicină e în fiecare an la fel de puternică. Este clar însă că organizarea și cultura organizațională a spitalelor trebuie să se modernizeze.
  • Există oportunități majore în aducerea medicilor tinerilor la masa decizională în cadrul spitalelor. Aceste instituții, ca angajatori, nu pot oferi condiții de muncă bune tinerilor decât dacă ascultă ce au de spus și îi atrag ca parteneri de dialog.
  • Mai ales pentru medicii tineri, sarcinile sunt foarte complexe în spitale, ceea ce îi împovărează. Medicii din România văd mai puțini pacienți pe săptămână decât cei din multe alte țări analizate în acest raport tocmai pentru că au și numeroase sarcini colaterale (de management, logistice, de IT). 
  • Cu toate dificultățile contextuale și de cultură organizațională, 63% din respondenți încă simt că sunt capabili să stimuleze schimbarea în spitalul sau cabinetul în care lucrează.

Dr. Andrei-Marius Ștefan – Director al Oficiului Teritorial al ANMCS (Autoritatea Națională de Management al Calității) – Regiunea Vest, expert în managementul calității în sănătate: Actualmente rankingul spitalelor se face pe 5 categorii, dar ar trebui gândit un sistem de evaluare în funcție de ceea ce ne dorim să promovăm în spitale și care sunt criteriile optime de evaluare: curățenia (unde indiscutabil acum excelează spitalele private), dotările (în top fiind spitalele mari și clinicile private), profesionalismul (un criteriu totuși subiectiv), etc. 

În urma monitorizărilor recente s-a concluzionat că există multe spitale mici care au rămas pe aceleași structuri de organizare existente de foarte multă vreme, în ciuda faptului că nu mai au personal care să acopere unele secții (de exemplu au ATI ,dar nu mai au personal specializat). Organizarea instituțională trebuie regândită în funcție de nevoile populației deservite de un spital.

Dr. Eduard Liciu – Medic ortoped pediatru la Spitalul Clinic de Copii „Dr. Victor Gomoiu”, coordonator al Laboratorului Printare 3D de la Centrul de Inovație și e-Health: Proiectele Centrului de Inovație și e-Health se concentrează pe implementarea în practica medicală curentă a unor tehnologii de printare 3D, pentru dezvoltarea de tratamente personalizate, care sunt de fapt viitorul medicinei. O problemă este însă faptul că încă trec perioade mari între apariția unor tehnologii noi și implementarea lor curentă în practica medicală, dar acest lucru se poate grăbi prin inversarea procesului: medicii pot identifica ce nevoi au în practica clinică și să discute ideile cu specialiști în tehnologie. Astfel, pornind de la probleme medicale concrete, medicii pot comunica cu specialiști din diferite tipuri de tehnologii și, împreună, pot dezvolta soluții optime pentru pacienți. 

E nevoie de colaborări și echipe multidisciplinare, precum și de o practică a dialogului și de canale de comunicare între medici și experții în tehnologie. De asemenea, e nevoie de tineri ingineri cu abilități cât mai complexe, dar și disponibilitate și flexibilitate în comunicarea cu medicii. Odată cu dezvoltarea infrastructurii medicale trebuie pregătiți și specialiști în inginerie, biomateriale și alte specialități utile practicii medicale.

Dr. Octavian Andronic – Medic rezident Chirurgie generală, asistent universitar, coordonator al Nucleului de Analiză Big Data – Centrul de Inovație și e-Health, UMFCD, Chair of Romanian Chapter – European Association of Science Editor: Ultimii 20 de ani de evoluție tehnologică au demonstrat un avans accelerat al acesteia, iar în medicină tehnologia este cea care a impulsionat cel mai mult progresul. Sunt situații în care medicii au idei și soluții digitale foarte bune, dar nu reușesc să colaboreze cu specialiștii IT ai spitalului, deci într-adevăr e nevoie de o mai bună comunicare interdisciplinară. În acest sens, s-au propus niște cursuri împreună cu Universitatea Politehnică din București, care să aducă la un limbaj comun medicii, IT-iștii și pe specialiștii în tehnologie.

Medicina viitorului va fi personalizată, cu algoritmi nu pentru boli, ci pentru pacienți, pentru că există pacienți care nu se integrează în anumite trenduri, iar pentru ei trebuie găsite soluții particularizate. Comunicarea cu pacienții e un domeniu încă neprioritar în România. Ceea ce se numește „citizen science” (implicarea cetățenilor în procesele și informațiile științifice) și accesul publicului larg la informații medicale face ca de multe ori pacienții să vină la medic cu informații eronate sau incomplet înțelese. 

Cu atât mai mult, dezvoltarea tratamentelor personalizate va impune necesitatea unei comunicări mult mai bune cu pacienții și aparținătorii, pentru a le explica beneficiile tratamentelor personalizate. În pregătirea următoarei generații de medici trebuie așadar accentuată și educarea despre comunicarea cu pacienții și aparținătorii, un aspect încă neglijat în facultățile de medicină din România.

Dr. Cristian Paul Dan – Medic specialist ortopedie-traumatologie, Spitalul Clinic Județean de Urgență din Cluj-Napoca, asistent universitar la UMF Cluj-Napoca, Președinte Organizația Tinerilor Medici (OTM) și Vicepreședinte al Asociației de Podiatrie din România: Comunicarea în sănătate și adaptarea la tehnologie sunt foarte importante, dar la fel sunt și productivitatea și eficiența în medicină, în care sunt implicate resurse numeroase (umane, naturale, financiare și de antreprenoriat). Resursa umană medicală, din punct de vedere educațional, nu este foarte bine pregătită, motiv pentru care paradigma educațională (nu doar cea medicală) trebuie să fie actualizată. 

Evaluarea studenților la facultățile de medicină include mai multe etape, însă în practica reală nu toate acestea au aceeași importanță în obținerea unui diagnostic bun și a unui tratament eficient. O perspectivă interesantă poate fi abordarea ludică în educație – și aici, tehnologia este de ajutor, căci în educația medicală tehnologia și simulări permit studentului „să greșească fără să greșească” de fapt. Schimbarea paradigmei în educație trebuie tot mai mult să includă și acest tip de învățare precum și avantajele inteligenței artificiale.

Dr. Maria Pană – Medic rezident cardiologie, Spitalul Clinic de Urgență Bagdasar-Arseni, asistent universitar UMF Carol Davila: Lipsa educației medicale a pacienților și prevenția sunt o problemă majoră în România, cu un impact mare asupra viitorului sistemului medical românesc. Mulți pacienți au impresia că au sau înțeleg informații medicale când de fapt nu este așa, ceea ce duce inclusiv la lipsa prevenției de care aceștia au mare nevoie. 

Cardiologia e printre specialitățile cele mai puternic afectate de lipsa prevenției primare și secundare, impactul fiind în legătură directă cu prezența sau absența unui stil de viață sănătos. Statisticile, inclusiv ale OMS, sunt îngrijorătoare: România e fruntașă la obezitate, sedentarism, consum excesiv de alcool și țigări, iar consecințele acestei situații le regăsim în faptul că vedem patologii cardiace tot mai frecvente la vârste din ce în ce mai tinere. 

Sistemul medical românesc e îngreunat din mai multe puncte de vedere: e insuficient (ca resurse umane, unități medicale, dotări, pentru a susține eficient numărul de pacienți care au nevoie de servicii medicale), se confruntă cu o creștere accelerată a patologiilor (care, în lipsa unor reforme implementate din timp, va duce la un colaps), resursa umană este inadecvată ca număr și ca pregătire pentru anumite situații (situație demonstrată și de actuala pandemie). De asemenea, lipsa tehnologizării adecvate a serviciului medical e o problemă; aceste tehnologii foarte utilă nu sunt ușor de implementat, dar ele reprezintă cu siguranță un obiectiv de viitor, mai ales pentru sistemul medical de urgență, unde tehnologii precum telemedicina pot facilita un triaj adecvat al cazurilor.

Din perspectiva managementului serviciilor de sănătate, campaniile de prevenție adecvate sunt mult mai eficiente din perspectiva resurselor sistemului decât internările repetate ale pacienților. În cardiologie (și nu numai), o soluție pentru degrevarea și eficientizarea sistemului pot fi campaniile eficiente de prevenție primară a bolilor cardiovasculare (căci o populație sănătoasă nu va apela la servicii medicale). De asemenea, campanii eficiente pentru prevenția secundară (inclusiv complianța farmacologică și non-farmacologică) mai ales pentru pacienții cardiaci cronici care pot deveni acuți în lipsa prevenției secundare. 

Pe de altă parte, multe spitale de stat se confruntă cu probleme de buget și resurse, motiv pentru care le e aproape imposibil să implementeze și servicii „extra” de tipul campaniilor de prevenție. Aceste campanii, pentru a fi mai eficiente, trebuie să aibă la bază și motivația pacientului care de multe ori lipsește. Iar pentru pacienții cu risc de boli cardiovasculare sau la cei deja diagnosticați, motivația ar putea include un sistem de coplată, o potențială soluție, atât pentru eficientizarea prevenției, cât și ca susținere financiară pentru spitale.

Dr. Alexandru Covaciu – Medic rezident cardiologie, Institutul de Boli Cardiovasculare Timișoara și Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov, cadru didactic la Universitatea Transilvania din Brașov, președinte al Caravanei cu medici, filiala Brașov: Baza medicinei e asistența primară de sănătate, dar din păcate în România aceasta e foarte prost manageriată sau lipsește complet, mai ales în mediul rural. O mare parte din medicii de familie sunt înaintați în vârstă, oricum nu foarte numeroși, iar în următorii ani se vor pensiona. Ei scad, deocamdată, presiunea pusă pe spitale, dar există riscul ca multe zone din țară să rămână fără medici de familie, situație care se va reflecta direct asupra spitalelor.

Dr. Bogdan Enache – Medic cardiolog, Spitalul Princess Grace din Monaco, unde se specializează în electrofiziologie, absolvent al Universității de Medicină din Timișoara și al London School of Economics „Executive MSc in Health Economics, Outcomes and Management in Cardiovascular Sciences”: Tehnologia în medicină poate fi extrem de benefică, însă asta nu înseamnă că orice tehnologie trebuie acceptată automat. E nevoie ca medicii să ceară soluții de calitate, care să fie utile pentru ei și pentru întregul sistem medical. În spitalul din Monaco unde lucrează dr. Enache s-a introdus recent un nou dosar electronic al pacientului, util dar foarte „birocratic” (necesită multe click-uri și pași de urmat), ceea ce consumă timpul medicilor – deci un exemplu de tehnologie bună, dar implementată deficitar. 

Dr. Cristian Toma – Medic specialist urolog, Spitalul Clinic „Prof. Dr. Theodor Burghele”, coordonator al Departamentului Simulare CIEH Centrul de Inovație și e-Health din cadrul UMFCD: Simularea medicală e o metodă de educație și training prin care începătorii sau medicii, indiferent de nivelul de pregătire, pot realiza proceduri și manevre complexe sub formă de scenarii clinice într-un context repetabil (element foarte important), cu materiale și echipamente medicale reale, pe simulatoare medicale și manechine cu diferite niveluri de fidelitate. La nivel național, aproape fiecare universitate de medicină are un nucleu de antrenare prin simulare medicală. 

Ce se poate face prin simularea medicală și ce avantaje aduce ea? Mare parte din ceea ce se face actualmente într-un spital, ambulatoriu sau policlinică, de la diferite manevre până la operații, se poate realiza și cu simulatoare medicale de diferite complexități, integrate de regulă într-un centru de simulare. Se pot antrena astfel, atât abilități clinice de bază (recoltarea de sânge sau montarea unei branule sau a unui sondaj nazogastric, realizarea unui tușeu rectal, recunoașterea anumitor structuri, etc.), cât și proceduri avansate precum suportul vital avansat în medicina de urgență, tehnici chirurgicale de bază sau avansate, inclusiv specializate (mai ales în chirurgia minim invazivă, care devine tot mai mult un standard). 

Simularea medicală este utilă în numeroase specialități printre care cardiologia intervențională, neurologia intervențională, laparoscopia robotică, neuroradiologie intervențională, ecografia morfologiei fetale și altele. Simulările se pot realiza în situ (adică se poate aduce întreaga aparatură de simulare într-o unitate spitalicească, iar medicii să realizeze diferite scenarii împreună cu echipa tehnică), dar și „to go”, într-o sală de curs spre exemplu. Pentru a folosi echipamentele de simulare medicală e nevoie doar de un spațiu acoperit și de surse de electricitate uzuale. Desigur există și centrele de simulare medicală, care sunt situația cea mai complexă deoarece au un sistem de monitorizare audio-video și spații dedicate, iar din spații alăturate simulările pot fi monitorizate de către experți sau profesori, ulterior putându-se realiza și discuții pe baza înregistrărilor simulărilor. Interesant și important este că orice centru de simulare poate fi convertit peste noapte într-un spital funcțional dacă există o situație de urgență sau o nevoie.

Simularea medicală nu e doar pentru studenți, ci și pentru asistenți medicali, medici rezidenți, specialiști și primari, căci tot personalul medical are nevoie de îmbunătățire constantă. Iar această tehnologie oferă șansa unei pregătiri într-un mediu sigur. Există simulatoare avansate de tip full body, potrivite pentru pregătirea în unitățile de primiri urgențe sau de reanimare, sau chiar pe salon, care pot fi conectate la aparatura reală (monitoare de semne vitale sau aparate de ventilație), iar instructorii pot manipula aceste simulatoare (printr-o sursă externă), modificând spre exemplu semnele vitale pe monitor, semnele clinice, se poate comunica și audio cu studenții. 

Avantajele acestui tip de training sunt multiple: în primul rând siguranța pacientului (studenții sau debutanții pot exersa oricând o procedură sau manevră, cel puțin ca secvențiere, ceea ce reduce riscul de greșeli în practica reală). Scade de asemenea riscul de malpraxis, și cresc siguranța și încrederea în sine a tinerilor medici. Există și posibilitatea de a exersa un caz în particular, spre exemplu angioplastia cu stent sau reconstruirea unei tumori renale pentru a vedea ce abordare chirurgicală se va adopta ulterior.

Dr. Răzvan Tirpe  – Medic rezident de radiologie-imagistică medicală în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca, cu domeniul de interes în Radiologie Intervențională, fost președinte și fondator al Caravanei cu Medici – Filiala Cluj, a vorbit despre medicina din mediul rural și posibilitățile ei de dezvoltare. După 4 ani de activitate în ONG-ul Caravana cu Medici, dr. Tirpe a văzut că nevoia la care răspunde proiectul e foarte mare din cauza accesului scăzut al populației rurale din România la servicii medicale, fie din cauza distanțelor mari, a numărului mic de medici disponibili, a infrastructurii și a posibilităților financiare. 

Deficitul de medici de familie, dar și specialiști e o problemă națională. Ce s-ar putea face? Pe lângă consultații și analize, foarte ușor în teritoriu se poate face screeningul, spre exemplu cel pentru cancerul de col uterin, de sân și cel colorectal. Este important și follow-up-ul, trimiterea la medici din teritoriu a unor pacienți nou diagnosticați de medici de la spitalele mari ar fi de mare ajutor pentru accesibilizarea serviciilor medicale pentru pacienți și degrevarea spitalelor din teritoriu. 

Pentru dezvoltarea serviciilor medicale în zonele rurale ar trebui integrate în sistem experiența și datele colectate de ONG-uri precum Caravana cu Medici, care adună multe informații din teritoriu, iar apoi ar trebui implicați mai mult și medicii de familie, al căror aport e esențial pentru accesibilizarea serviciilor de sănătate. De asemenea, ar fi utile stimulentele financiare pentru medicii care merg în mediul rural sau echivalarea unei zile de acțiune în Caravană sau alte ONG-uri similare (care activează în teritoriu) cu o zi de muncă sau o gardă. 

Dr. Ioan-Alexandru Mirea – medic rezident psihiatru, Spitalul de Psihiatrie „Alexandru Obregia” din București, cenzor al Societății Multidisciplinare a Medicilor Rezidenți: În școala de medicină se învață că medicul e mai mult un om de știință decât un prestator de servicii, iar obiectul științei medicale, adică omul, e lăsat cumva într-un colț. De aceea, odată ce intră în rezidențiat, medicii nu prea știu să vorbească cu pacienții, să le identifice nevoile, iar la patul bolnavului au o formă de analfabetism, neputând să transpună informația științifică într-o formă inteligibilă de către acesta. Tocmai de aceea pacienții apelează frecvent la internet și la documentarea din surse informale, ceea ce contribuie frecvent la o informare eronată. 

În acest sens, Dr. Mirea a prezentat un concept din filozofie, bulele epistemice. O bulă epistemică e o rețea de informație din care sunt omise neintenționat foarte multe elemente, ceea ce creează o impresie distorsionată asupra rezultatelor care pot veni în urma informării respective. E metoda de funcționare a Facebook, de exemplu, în algoritmul te face să vezi ce vrei tu să vezi și astfel de plasează într-o bulă. 

Medicii trebuie să își asume și relația de comunicare cu pacienții. Umanismul în medicină („medical humanities”) lipsește cu desăvârșire în pregătirea medicală din România. E nevoie ca medicii să aibă și alte lecturi și documentări decât cele medicale pentru a își umaniza profesia. Medicul trebuie să fie un om de cultură nu în sensul elitist, ci în sensul de a fi capabil să își păstreze orizonturile deschise pentru a avea capacitatea de a purta o conversație cu pacienții, să poată să ajungă nu doar la patologia pacientului, ci să privească pacientul ca om. 

Dr. Teodor Blidaru – Medic rezident radiologie și imagistică medicală, coordonator al Comisiei Medicilor Rezidenți din CMR, vicepreședinte al Societății Multidisciplinare a Medicilor Rezidenți: Medicii rezidenți formează majoritatea medicilor tineri (sunt 21.000 de rezidenți, adică un sfert din toți medicii din țară). Investiția într-un sistem medical de succes și performant începe din studenție și rezidențiat, însă actualmente în sistemul de sănătate rezidenții sunt ca un copil cu multe moaște de care de fapt nu se ocupă nimeni. Ei adesea au multe idei și inițiative dar nu sunt organizați, nu au structuri asociative prin care să se exprime. E nevoie de o centralizare și coagulare a ideilor și eforturilor medicilor tineri. 

În ultimii 7 ani nu a existat nicio guvernare care să pună medicii rezidenți pe un loc important în sănătate, iar acest lucru trebuie să se schimbe, inclusiv din perspectiva Parlamentului (care acum include mulți medici).

O altă problemă e digitalizarea: nu există o bază de date naționale, oricât și-ar dori medicii să centralizeze și analizeze datele. Nu există un istoric medical înregistrat al pacienților între spitale, astfel că atunci când pacienții schimbă spitalele sau orașele se pierd multe din informațiile lor medicale. Apoi, numeroși rezidenți se plângă că pierd mult timp făcând hârtii respectiv comunicând cu pacienții și familiile, în loc să se ocupe mai mult de practica medicală și de pregătirea lor. Ar trebui implementat un sistem care să monitorizeze sarcinile administrative ale medicilor, eventual să se înființeze birouri de comunicare cu pacienții (pentru a degreva medicii) și o bază de date națională care să ducă la o scădere a birocrației din sănătate. 

Realitatea în rezidențiat este că, odată ieșiți din facultate, din punct de vedere academic studenții sunt cumva lăsați de izbeliște. Dacă au noroc, unii ajung sub îndrumarea unui coordonator de rezidențiat care va pune accent pe educația lor, dar alții ajung în locuri în care trebuie să învețe singuri. Ssistemul trebuie să își asume pregătirea medicilor și pe tot parcursul rezidențiatului. 

De asemenea, se constată lipsa „evidence based medical education”, adică mulți rezidenți învață încă „lăutărește”: li se dau cărți, li se spune să se descurce, să învețe singuri, însă nu sunt educați preponderent pe bază de dovezi și practică. Simularea medicală poate fi o modalitate de a implementa acest tip de educație. Iar legat de învățarea comunicării cu pacienții, medicii care au experiența lucrului în ONG-uri medicale dobândesc mai mult astfel de abilități decât cei care trec doar prin facultate.

Cum aducem medicii în zonele suburbane și rurale? Nu e o chestiune numai (sau în primul rând) de bani, ci ar trebui create programe de captare a medicilor în aceste medii, o locuință sau alte facilități. 

De asemenea, din perspectivă managerială, în spitalele românești există o problemă a culturii locului de muncă. În România nu există o școală de management sanitar, iar exemplele de bună practică sunt mai mult de tipul „omul sfințește locul”, adică manageri care au învățat singuri sau din străinătate, nu care sunt rezultatul unei pregătiri profesionale sistemice, prin care să învețe management sanitar și cum să creeze o cultură organizațională optimă într-o unitate medicală.

Alte idei și propuneri interesante:

  • Pentru rezidenți e necesară dezvoltarea unor standarde educaționale, dar și de infrastructură și condiții din spitale (de exemplu, în multe situații, rezidenții nu au nici măcar garderobe sau vestiare disponibile, alteori lipsesc dotări minimale precum un ecograf). 
  • Se poate face rezidențiat și în spitale care nu sunt universitare, dar ale căror secții respective sunt acreditate ANMCS, însă mulți sunt reticenți să meargă acolo din cauza diferitor lipsuri, chiar dacă în spitale mai mici oportunitățile de învățare sunt adesea mai mari decât în centrele universitare și în teritoriu există spitale de top chiar și în orașe mai mici.
  • Mulți rezidenți nu au acces la centrele de simulare disponibile în spitale, dacă au acces cine suportă costurile (spitalul sau universitatea)?
  • Ar fi util ca rezidențiatul să se poată desfășura în mai multe spitale, cu stagii sau părți de stagii în diferite spitale care au secții acreditate (ceea ce înseamnă că au și dotările necesare, pentru că acreditarea este necesară, atât din partea ANMCS, cât și a Ministerului Sănătății). Asta ar da șansa rezidenților să facă 6 luni într-o secție, apoi să meargă mai departe, nu grație înțelegerilor dintre coordonatorii de rezidențiat, ci în mod oficial. 

Xgrupul „Medici pentru Viitor” a fost organizat de BORO Communication și Spațiul Medical, în parteneriat cu Philips, susținător Hygienium.

Următoarele evenimente din calendarul Spațiul Medical 2021 sunt: Convenția Română a Spitalelor – ROHO 2021Building Health Bucharest International Forum 2021 și Romanian Healthcare Awards 2021.

Emanuel Guţan

Country Manager Ecolab Romania, Bulgaria, Ukraina, Moldova

Partener ROHO

 

“Ecolab Romania, prin Divizia Healthcare, oferă soluții de prevenire a infecțiilor care ajută la asigurarea unui mediu mai curat, mai sigur și mai sănătos pentru pacienți și furnizorii de servicii medicale, ceea ce duce la rezultate îmbunătățite, eficiențe operaționale și satisfacție crescută a pacienților. Modelul nostru unic de livrare a programului de preventive reunește tehnologie de ultimă oră, informații în timp real, servicii furnizate personal și instruire de bune practici. Participarea activă la evenimentele ROHO ne provoacă să identificăm împreună cu specialiștii din spitale, soluții pentru creșterea calității serviciilor medicale românești.”

Prof. Dr. Viorel Scripcariu

Rector, UMF Iași

Partener Educațional ROHO

 

”A profesa medicina presupune asumarea, zi de zi, a unei imense responsabilități: confortul, sănătatea și chiar viața pacienților noștri depind de noi, de calitatea actului medical pe care îl oferim. De aceea, autoritatea formală sau informală în lumea medicală implică un grad de responsabilitate semnificativ mai ridicat decât în alte profesii. Cum apar liderii în domeniul medical, care sunt condițiile și contextul favorabile apariției lor? În primul rând, un lider medical nu apare, ci se formează. Procesul începe din școală, din învățământul preuniversitar, atunci când se cristalizează atât trăsăturile de caracter ale individului, cât și vocația sa, curiozitatea și apetitul pentru cunoaștere. Aceasta este fundația pe care, mai târziu, mediul universitar clădește cunoștințele specifice domeniului medical. Cunoștințele sunt absolut necesare, dar nu și suficiente – un viitor lider în domeniul medical are vitală nevoie de puterea exemplului, de un model care să-l inspire și pe care să-l urmeze în cariera sa. Relația mentor – discipol în medicină este printre cele mai profunde și complexe relații de acest tip și ea va defini și ghida, în timp, profilul viitorului lider. Nu în ultimul rând, un lider în lumea medicală este un om pentru care acumularea permanentă de cunoștințe este la fel de naturală ca respirația. Medicina este un domeniu extrem de dinamic, în care cercetarea aduce în fiecare zi elemente de noutate pe care un lider profesional trebuie să le asimileze pentru a-și conserva acest statut.”

Jens Jakob Gustmann

Philips Health Systems Sales Leader CEE

Master Partner ROHO

 

“Misiunea Philips este de a îmbunătăți viața oamenilor prin inovații relevante pentru întreg ciclul de sănătate, ceea ce noi numim “health continuum”. Viziunea ROHO este similară cu a noastră și suntem încântați să fim Master Partner al acestui eveniment.“

Prof. Dr. Leonard Azamfirei

Rector, UMF Târgu Mureș

Partener Educațional ROHO

 

“Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie «George Emil Palade» din Târgu Mureș susține acest amplu eveniment internațional dedicat calității actului medical. Suntem o comunitate academică preocupată de viitorul medicinei românești și conștientă de responsabilitatea pe care ne-am asumat-o, aceea de a le oferi absolvenților noștri o educație medicală de elită. Universitățile joacă un rol esențial în formarea viitorilor lideri ai echipelor medicale din spitalele din România. De peste șapte decenii, în centrul medical și universitar Târgu Mureș se formează generații de medici, farmaciști și alți specialiști care sunt dedicați misiunii nobile de a salva vieți și care își aduc aportul la îmbunătățirea sistemului sanitar românesc. Într-o universitate, viitorii lideri din Sănătate dobândesc cunoștințe medicale solide, competențe, abilități și valori esențiale definirii lor ca profesioniști și ca oameni.”

Vasile Ruscovan

Director General, Kapamed

Professional Partner ROHO

 

“Sectorul sanitar din România este într-o continuă schimbare, întâmpinând noi provocări. Creșterea continuă a calității, dar și a complexității serviciilor medicale pun o presiune continuă asupra bugetelor spitalelor publice și private. Înțelegem competitivitatea pieței serviciilor medicale, crescândă pe an ce trece, în vederea atragerii și păstrării pacienților asigurați medical. Dezvoltarea sectorului medical privat mută spitalele publice din zona prestatorilor de servicii medicale, în zona jucătorilor din marea industrie medicală. Pe cale de consecință, elementele ce țin de maximizare și eficiență a lanțului de aprovizionare și de trasabilitate a consumabilelor medicale, în vederea creșterii productivității, siguranției, securității și realizarea de economii, vor face diferența. Kapamed furnizează cele mai eficiente și sigure soluții RFID de optimizare logistică, adaptabile la nevoile fiecărui spital în parte, iar Convenția Română a Spitalelor este locul unde vă vom împărtăși experiența noastră.”

Raluca Șoaita

ARCHITECT & FOUNDER, TESSERACT ARCHITECTURE

Membru Juriu Romanian Healthcare Awards 2021

„Îmbunătățirea infrastructurii medicale este critică și urgentă în Romania.

De aceea, competiții precum Romanian Healthcare Awards 2021 sunt mai mult decăt binevenite pentru a face vizibilitate sectorului medical și bunelor practici din domeniu. Încurajez pe toți medicii, echipele medicale și spitalele care au reușit să schimbe ceva, câtuși de puțin în jurul lor în acest an, să aplice și să contribuie astfel la creșterea calității serviciilor medicale în România. “

Andreea Cigolea

Jurnalist

Membru Juriu Romanian Healthcare Awards 2021

„Am contact în fiecare zi cu medici din toate domeniile, care lucrează atât la stat, cât și la privat. Toți au nemulțumirile lor și consider că a venit momentul ca aceste nemulțumiri să fie aflate de toată lumea. Am văzut în această pandemie medici care sunt adevărate modele de urmat, care au uitat de ei, și-au lăsat și familia pe locul doi, stând peste 12 ore zilnic în spitale. Și cel mai important e de fapt că nu au plecat din țară pentru un trai mai bun, au rămas aici pentru a salva vieți, pentru a fi alături de noi. Cred că astfel de oameni trebuie scoși în față și apreciați la adevărata valoare, pentru că, mai ales acum chiar au nevoie. Romanian Healthcare Awards 2021 reprezintă o ocazie prin care ne putem promova medicii de astăzi și mă bucur că pot face și eu parte din acest proiect.” 

Prof. Dr. Cătălina Poiană

Prorector al Universității De Medicină și Farmacie ”Carol Davila”, din București

Membru Juriu Romanian Healthcare Awards 2021

„Romanian Healthcare Awards 2020 reprezintă un moment în care societatea medicală își promovează medicii, spitalele și echipele medicale care au dat dovadă de implicare și profesionalism în activitatea curentă pentru și în beneficiul pacienților. Sunt onorată că fac parte din juriul acestui eveniment, un juriu format din reputate personalități. Acest eveniment trebuie să ne arate că România are medici valoroși și unități medicale unde se practică un act medical de calitate.

În calitate de președinte al Colegiului Medicilor din Municipiul București, cel mai numeros colegiu teritorial, cu peste 13.500 de membri activi, susțin valorizarea medicilor, iar în calitate de prorector al Universității de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” din București salut această inițiativă care promovează medicii de astăzi, studenții de ieri, pe care noi i-am format în toate universitățile de medicină și farmacie din țară.”

Dr. Adrian Udrea

 Director Medical, Medisprof Cancer Center

Membru Juriu Romanian Healthcare Awards 2021

“Puterea exemplului a fost întotdeauna unul din motivele pentru care am clădit ceva in clinica mea. Haideți să ieșim din anonimat și să arătăm tuturor cât suntem de pasionați și de profesioniști în ceea ce facem.”

Conf. Univ. Dr. Diana Loreta Păun

Consilier Prezidential, Departamentul Sănătate Publică, Administrația Prezidențialăi

Președinte și membru al Juriului internațional Romanian Healthcare Awards 2021

“De prea puține ori vorbim despre excelență în medicina românească și trebuie să recunoaștem că avem nenumărate povești de succes, atât din sfera profesioniștilor din sănătate, cât și a spitalelor. Punând mai des în lumină aceste povești, putem obține un efect de multiplicare! Pandemia cu care ne confruntăm ne-a dovedit o dată în plus rolul critic pe care personalul medical îl are în lupta împotriva răspândirii virusului. Fără îndoială că rezultatele medicilor și ale echipelor medicale nu ar fi fost posibile fără spitale performante. 


Romanian Healthcare Awards constituie o ocazie extraordinară de a ne arăta recunoștința pentru medici și echipe medicale a căror activitate stă sub semnul profesionalismului, devotamentului și responsabilității, și de a premia spitale modele de bune practici, în care putem păși cu încredere. Cele trei categorii ale ediției din 2020 – Medicul Anului, Echipa Medicală a Anului și Spitalul Anului vin să încununeze efortul consecvent depus zi de zi, pentru menținerea sănătății noastre, a tuturor, oferindu-ne nouă, membrilor juriului, prilejul de a ne arăta aprecierea și de a vă oferi însemnele prețuirii noastre pentru valorile promovate! Vă invit așadar, în calitate de Președinte și membru al juriului să vă faceți cunoscute poveștile de succes, nu doar în România, ci în lumea întreagă!”

Prof. Dr. Viorel Scripcariu

Rector al Universității de Medicină și Farmacie ”Grigore T.  Popa”, din Iași

Membru Juriu Romanian Healthcare Awards 2021

„La sfârșitul unei gărzi infernale sau după o operație dificilă, când realizezi că ți-ai ales un drum cu sens unic, îți aduci aminte și de ce ai ales să urmezi una dintre cele mai grele dar și mai nobile meserii din lume. De ce ai ales să pui sănătatea celor din jur mai presus de propria sănătate și de ce, de multe ori, petreci mai mult timp la spital decât alături de familie. Pentru că medicina este mai mult decât o profesie, este o vocație, te definește nu doar ca profesionist, ci și ca om, și pentru că medicii adevărați nu așteaptă nici bani, nici laude, pentru a-și face datoria. Câteodată, însă, ai nevoie de încurajări și de premii ca să poți mergi mai departe, așa cum actorii se hrănesc cu aplauzele publicului. Iar Romanian Healthcare Awards 2020, prima competiție din România cu juriu internațional, dedicată medicilor, echipelor medicale și spitalelor, exact asta și-a propus, să certifice valoarea profesională și umană, să ofere un plus de considerație și recunoștință.”