Un editorial de Roxana Barbu, Government and Public Affairs Manager în cadrul Philips Health Systems
În contextul unor modificări majore la nivelul sistemului medical şi a realității economice actuale, avem nevoie de o nouă abordare în domeniul asistenței medicale, care să țină cont de tendințele actuale. Și între cele mai importante tendințe sunt cele care țin de epuizarea și deficiența resurselor, de îmbătrânirea populațiilor și creșterea impactului bolilor cronice, de creșterea nivelului de implicare a pacienților și transformarea digitală care poate avea un aport semnificativ asupra sistemelor de sănătate.
În primul rând, constrângerile la nivel global în ceea ce privește resursele determină trecerea la asistență medicală bazată pe valoare, un sistem care are ca scop creșterea accesului la îngrijire și îmbunătățirea rezultatelor la nivel de pacient la un cost mai mic. Însă, folosirea eficientă a resurselor are legătură și cu preocuparea egală pentru pacienți și pentru planetă. Pentru că aproximativ 13 kg de deșeuri sunt generate de fiecare pat de pacient în spitale, conform unui studiu global. Asta înseamnă că avem nevoie de mijloace și soluțiile mai bune de îngrijire care, în același timp, au un impact redus asupra mediului. La Philips, discutăm deja de mulți ani despre preluarea, recondiționarea și recuperarea părților echipamentelor medicale, căutând astfel să creștem viața produselor și sistemelor noastre. În egală măsură, discutăm despre folosirea de materiale reciclate, ceea ce reduce consumul de noi resurse, dar ne uităm și la tranziția către energia regenerabilă și îmbunătățirea eficienței energetice pe durata de viață a dispozitivelor și sistemelor medicale Philips.
Vorbind despre sustenabilitate, e important să știm faptul că sistemele de îngrijire medicală din lume generează 4% din emisiile globale de CO₂, mai mult decât industria aviației sau a transporturilor maritime. Și, discutând cu liderii din domeniul sănătății din întreaga lume, știm că sustenabilitatea este o prioritate de top în domeniul sănătății.
În România este important și util să începem această discuție despre responsabilitate și dezvoltare durabilă și, iată, în contextul fondurilor PNRR, disponibile pentru dezvoltarea infrastructurii sanitare, e important să vorbim despre cum construim spitalele viitorului, care asigură îngrijiri medicale de o calitate mult mai bună și au un mod de funcționare sustenabil.
În același timp, digitalizarea în domeniul sănătății, ne obligă să ne actualizăm modul în care percepem asistența medicală și atribuțiile cadrelor medicale. Spre exemplu, digitalizarea dosarului pacientului devine tot mai importantă pentru calitatea serviciilor medicale. Cunoaștem cu toții beneficiile digitalizării, începând cu eficientizarea relației medici-pacienți, gestionarea volumului imens de date cu care se confruntă spitalele, buna colaborare interdisciplinară între medici și, de asemenea, mai buna colaborare între spitale din perspectiva experienței și a indicatorilor de performanță.
De altfel, transformarea digitală permite dezvoltarea de modele durabile. V-ați putea întreba care este legătura între acestea două? Digitalizarea ajută la o mai bună utilizare a resurselor umane și materiale limitate, sprijinind telemedicina și facilitând tranziția de la serviciile medicale cu costuri ridicate, acordate în unități clinice, la rețele medicale cu care putem interacționa de la distanță și care presupun costuri mai mici. Conectivitatea și infrastructura digitală pot reduce semnificativ amprenta noastră asupra mediului, permițând „dematerializarea”.
Desigur, tranziția către un spital digitalizat și către un spital verde nu poate avea loc în lipsa dezvoltării infrastructurii spitalicești. De aceea, e esențial să vorbim despre inițiativele strategice de la care nu avem cum să ne abatem:
- Înființarea și operaționalizarea Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate.
- Progresele înregistrate de Ministerul Sănătății în ceea ce privește înființarea celor 200 de centre comunitare integrate din PNRR, cu termen de livrare în anul 2025, centre ce reunesc cabinetele medicilor de familie, cu serviciile sociale și servicii educaționale, inclusiv organizații non-guvernamentale, în sprijinul persoanelor vulnerabile preponderent din mediul rural.
- De asemenea, discutând despre PNRR, e important să știm că, dintre cele 25 de spitale sau unități sanitare noi, 19 clădiri vor respecta cerințele privind clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero. Toate clădirile vor fi nevoite să obțină certificate de performanță energetică!
- În plus, fondurile structurale și de coeziune sunt de importanță majoră, în special Programul Operațional Sănătate,ce prevede alocări pentru construcția de spitale cu impact teritorial major, în timp ce consemnează concret creșterea accesului egal și în timp util la servicii de calitate, sustenabile și cu prețuri accesibile, dar și promovarea accesului la protecție socială și digitalizarea sistemului medical.
- Fondurile de care dispunem în acest moment sunt șansa noastră de a construi spitalele viitorului. Sunt șansa noastră pentru a crea o rețea cu capacitate flexibilă, conectată printr-o singură infrastructură digitală, în care pacienții bolnavi în stare critică sunt îngrijiți în unități ATI (sprijinite de la distanță), iar îngrijirea periodică are loc în centrele de sănătate conectate din comunitate, în timp ce pacienții cu risc moderat sunt monitorizați de la distanță.
Este vital să înțelegem rolul esențial al tratamentului și îngrijirii virtuale și modul în care influențează accesibilizarea serviciilor de sănătate. Fondurile disponibile pentru dezvoltarea spitalelor viitorului sunt șansa noastră pentru ca pacienţii să primească acelaşi nivel de îngrijire şi expertiză, indiferent de unde locuiesc și ce venituri au.
Foto © Spațiul Medical
