„Spitalul Nostru” Timișoara 2022 – Sinteza sesiunii „Programele de sănătate pentru comunitate”

În cadrul ultimei sesiuni a întâlnirii regionale „Spitalul Nostru”, organizată pe 6 mai la Timișoara, s-au prezentat probleme, exemple, idei și sugestii privind îmbunătățirea diferitelor axe ale programelor de sănătate din cadrul comunităților locale și regionale. 

Vă prezentăm în continuare o sinteză a intervențiilor din sesiune.

Adrian Nicolae David – Director General, Casa de Asigurări de Sănătate Hunedoara

Schimburi de experiență precum cele facilitate de o astfel de întâlnire dau măsura succesului profesioniștilor din sănătate, dar și a nevoilor și așteptărilor pe care le au comunitățile deservite. În județul Hunedoara, unde există o populație în mod particular îmbătrânită, concentrată în jurul a doi poli urbani mai mari și numeroase comunități izolate sunt în derulare 8 dintre programele naționale de sănătate curativă. Se dorește un focus puternic asupra programelor de prevenție, deși acest lucru este dificil în acest județ în care există doar 196 de medici de familie, necesarul fiind de aproape 330. Sunt 13 unități administrativ-teritoriale fără niciun medic de familie, orașe care au un singur medic, iar o treime din totalul medicilor de familie sunt pensionabili sau deja trecuți de vârsta de pensionare. 

CAS Hunedoara este prima casă de asigurări din țară care a accesat fonduri europene pentru programe de screening. Sunt în curs de contractare și alte surse de finanțare externe pentru caravanele medicale și programele de prevenție, aceste proiecte fiind inspirate din bunele practici ale altor județe printre care Timiș. Astfel se încearcă obținerea de finanțare pentru un centru medical mobil care să poată aduce o paletă largă de soluții pentru multiplele nevoi existente în comunitățile locale.

În paralel, CAS Hunedoara se concentrează pe o comunicare cât mai bună cu furnizorii de servicii și o permanentă căutare de soluții pentru eficientizarea costurilor și creșterea adresabilității serviciilor.

Este important să păstrăm anumite moduri de gândire și de lucru care au funcționat în timpul pandemiei, când toată lumea a lucrat „în cor” fără să țină seama de culoarea politică sau de diferite alte limitări. Din perspectiva spitalelor românești, în realitate criza nu s-a terminat. Până la sfârșitul lunii septembrie continuă facilitarea ca spitalele să nu deconteze serviciile medicale conform contractelor, ci la valoarea unei medii a cheltuielilor de anul trecut, dar e o provocare pentru toți cei din sistem (manageri, personal, case de asigurări) ca până în octombrie să se reușească o creștere a nivelului și valorii serviciilor și să se înțeleagă cum se poate folosi noul comportament al pacientului în favoarea spitalelor.

Hunedoara are una dintre cele mai mari rate de mortalitate oncologică din țară. CAS poate contribui la îmbunătățirea situației doar în ceea ce privește optimizarea costurilor cu furnizorii și susținerea programelor de screening și prevenție. Pe de altă parte, a fost accesat un grant pe fonduri norvegiene, asigurat prin Ministerul Sănătății, iar acum se lucrează la un proiect pe telemedicină cu schimb de experiență cu un partener polonez (o autoritate publică regională). Trebuie accentuate proiectele de învățare din bunele practici ale altor țări care au dezvoltate servicii medicale importante astăzi cum este telemedicina, precum și stimularea investițiilor în medicina primară. 

Sebastian Mezei – Director Executiv, Direcția de Sănătate Publică Hunedoara

Pentru a contracara nivelul foarte ridicat al patologiilor oncologice, în județul Hunedoara există programe de screening țintite. S-a constatat că realizarea unor comunicate de presă sau a unor acțiuni legate de zile naționale ale unor patologii oncologice nu este nici pe departe suficient, acestea neavând efecte concrete asupra sănătății populației. Medicii de familie sunt insuficienți, așa că nu se pune problema să se pună o presiune suplimentară pe ei pentru aceste programe de promovare a screening-ului. De aceea, DSP vine către cetățeni cu informări țintite, spre exemplu în luna mai se derulează o campanie de informare legată de HPV și cancerul de col uterin. A fost obținut un număr semnificativ de doze de vaccin anti-HPV și se lucrează la o campanie de informare țintită în cele mai mari municipii din județ (Deva, Hunedoara și Petroșani) prin care sunt vizați elevi, părinți, cadre didactice, medicii din școli. Este o campanie care va avea efecte peste mai mulți ani, așa cum s-a întâmplat și în alte țări europene care au implementat astfel de campanii, iar ani mai târziu s-a constatat o scădere semnificativă a cazurilor de cancer de col uterin. 

Dr. Diana Loreta Păun – Consilier Prezidențial pentru Sănătate, Departamentul Sănătate Publică, Administrația Prezidențială 

În luna ianuarie, la Palatul Cotroceni a fost lansat Planul Național de Combatere a Cancerului, bazat pe Planul european de profil, lansat de Comisia Europeană în 2021, România fiind singura țară europeană care nu avea încă un astfel de plan. Inițiativa a fost sprijinită larg, transpartinic, au fost primite numeroase sugestii, iar spre sfârșitul lunii mai urmează să fie lansată inițiativa legislativă care va transforma acest plan într-o lege. 

România este prima țară europeană care din 2022 va avea o zi dedicată supraviețuitorului de cancer, în ultima duminică din luna iunie. E un eveniment important în cadrul mai larg al eforturilor de schimbare a mentalității multor români care spun că preferă să nu meargă la medic și să nu știe că au un diagnostic oncologic. Campaniile de conștientizare sunt de asemenea foarte importante, la fel și caravanele medicale mai ales în zonele defavorizate.

Ioan Scheușan – Manager, OncoCenter Timișoara

E necesară o comunicare mai eficientă între diferitele instituții din sistemul de sănătate și crearea unui tip de tumor board-uri între DSP, case de asigurări și reprezentanți ai clinicilor care se ocupă de pacienți oncologici. Toți acești actori pot furniza date importante despre realitatea în țară, date ce pot fi utilizate pentru analize și statistici, spre exemplu costurile comparative per pacient. 

Clinicile precum OncoCenter, care lucrează în cadrul Programului Național împotriva Cancerului, nu încasează venituri de la pacienți, se confruntă cu faptul că prețul serviciilor oncologice decontate de Casa de Asigurări sunt foarte mici în comparație cu costurile reale. Pentru a face față situației, una din soluțiile la care a apelat acest centru este implicarea în studii clinice. 

Dr. Silviu Corbu – Medic primar Oncologie Medicală, Centrul de Radioterapie Amethyst Timișoara.

Rețeaua paneuropeană Amethyst a deschis un centru lângă Timișoara (la Dumbrăvița). Dl. Corbu este și președintele unei asociații de educație pentru sănătate, iar din această poziție susține că educarea unui pacient înseamnă, de fapt, a-i crește așteptările față de sistemul medical, care este din păcate îngreunat de numeroase limitări, în primul rând de abordare și strategie. 

Adrian Nicolae David – Director General, Casa de Asigurări de Sănătate Hunedoara

Mai ales acum, după pandemie, e necesar ca Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate să actualizeze tarifele și să creeze un nou mod de calcul, astfel încât să fie plătite performanța și rezultatele. 

Florina Ionescu – Manager, Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad

Primul pas care trebuie făcut în sensul reformei sanitare este reducerea numărului de paturi. România are o medie de paturi printre cele mai ridicate la nivel european, însă reducerea lor nu este posibilă în actualul sistem. 

Dna Ionescu a făcut o adresă către Ministerul Sănătății legat de faptul că ieșirea din starea de alertă sanitară riscă să aducă și imposibilitatea de achitare a salariilor după luna septembrie.

Dr. Diana Loreta Păun – Consilier Prezidențial pentru Sănătate, Departamentul Sănătate Publică, Administrația Prezidențială 

De numărul de paturi depinde atât numărul de personal, cât și finanțarea de la Casa de asigurări. O soluție alternativă în locul calculului per rulajul pe pat ar putea fi plata serviciilor, pe activitatea efectivă a personalului medical.

Prof. Univ. Dr. Dorel Săndesc – Prorector, Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș”, Timișoara

În 2014 a existat o inițiativă legislativă care privea „liberalizarea” managementului spitalelor publice, deoarece managerii acestora sunt în multe situații legați de mâini, neputând face multe lucruri necesare pentru că actualmente nu le permite legea – spre exemplu echipamentele medicale oncologice pot fi folosite doar 7 ore pe zi (în timpul programului), în loc să poată fi deschise spre utilizare și unor inițiative private (spre exemplu furnizarea de servicii medicale la cerere, după programul spitalului). Această inițiativă s-a blocat din cauza rezistenței venite dinspre o anumită parte a medicinei private. 

O altă idee: oferirea de servicii suplimentare, la cerere, contra cost, pacienților internați. În spitalele publice din străinătate există servicii de marketing care informează pacienții despre serviciile suplimentare la care au acces, la cerere, pe lângă cele asigurate în cadrul internării (condiții de internare, rezervă, coafor, luarea mesei împreună cu aparținătorul și altele). S-a constatat că procentul pacienților internați care apelează la astfel de servicii suplimentare a crescut semnificativ, ceea ce înseamnă venituri în plus pentru respectivele spitale.

Altă problemă: în România nu există spitale de recuperare pentru pacienții post-critici, actualmente aceștia rămân cu lunile în terapia intensivă. E o dramă și o presiune atât pentru familii, cât și pentru societate faptul că acești pacienți nu au unde să fie duși și îngrijiți corespunzător. De aceea s-a propus un serviciu de recuperare post-critică, decontat de Casa de Asigurări, cu plata pe zi plus costurile unui pacient care nu mai e de ATI, dar are anumite nevoie specifice (poate de oxigen, sondă) – deci servicii care nu mai sunt de ATI, ci de recuperare specifică. Această soluție ar aduce avantajul oferirii unui mediu mai propice recuperării, în ATI existând printre altele un risc mai mare de infecții și totodată s-ar elibera astfel niște paturi de ATI pentru pacienții acuți. Și acest proiect există scris la Ministerul Sănătății, toți miniștrii au apreciat utilitatea lui, dar el nu a fost pus în aplicare din cauza lipsei continuității.

Dr. Horia Timiș – Expert în management sanitar

Marele câștig al unor întâlniri precum forumul „Spitalul Nostru” este coagularea informației reale de la nivel local și regional. Dar o strategie de sănătate, pentru a fi completă, are nevoie neapărat și de un plan de acțiune (care trebuie să fie public), de obiective cu indicatori măsurabili și cuantificabili (de asemenea obligatoriu publici, pe site-ul Ministerului Sănătății) și un grafic GANT al obiectivelor. Apoi trebuie să fie stabiliți responsabilii și departamentele, respectiv cine urmărește această strategie și atingerea obiectivelor, când se va finaliza și cu ce costuri. Asta poate face diferența față de precedenta strategie de sănătate care nu s-a realizat. Toate aceste lucruri trebuie să fie publice, dezbătute și analizate pentru ca strategia să dea rezultate concrete.

Flexibilitatea administrației publice în sănătate trebuie să fie și ea o prioritate. Din păcate rigiditatea instituțională este la fel de mare ca și înainte de pandemie. Birocrația a ucis mai mulți oameni decât Covid-ul pentru că se puteau face mult mai multe lucruri, dar frica a generat frecvent neasumarea unor decizii, extrem de necesare din punct de vedere medical, dar de care managerii s-au temut pentru că nu erau acoperite de cadrul legislativ.

În ceea ce privește digitalizarea, de 10 ani discutăm aceleași probleme legate de lipsa informatizării sau de problemele tehnice, precum blocarea frecventă a cardurilor de sănătate. Digitalizarea înseamnă inovație, ori România are singurul Minister al Sănătății din U.E. care nu are nu departament de e-health. 

Recent au fost puse bazele Alianței de Informatice Medicale împreună cu Camera de Comerț a Statelor Unite. Datorită parteneriatului strategic, S.U.A. vor investi în companiile cu profil medical din România care sunt viabile pentru piața americană. Singurele companii care ajung să se precalifice sunt doar start-up-urile din domeniul e-health, cu alte cuvinte exportăm inteligență. De asemenea, avem foarte multe patente românești extrem de valoroase pe piață și totuși nu reușim să investim în inovație. Cu cât un spital e mai dotat cu tehnologie și digitalizare, cu atât el are mai mult inovație și inteligență. Trebuie create facilități pentru administrația publică, consilii județene și spitale pentru a facilita și stimula investițiile în digitalizare. 

Dr. Timiș a lansat invitația unei vizite la Spitalul Județean Arad, unde Consiliul Județean a investit în ultimii ani sume record în istoria județului, pe baza unei strategii, astfel că spitalul a ajuns în pandemie nu doar să nu mai ceară ajutor pentru a trimite pacienți la Timișoara, ci chiar să primească pacienți de acolo.. 

E nevoie de predictibilitate în sistem, pentru ca indiferent ce ministru se schimbă, proiectele să continue. 

Dr. Flavius Cioca – Director Executiv, Direcția de Sănătate Publică Timiș

Există o percepție generalizată în România legată de DSP-uri, anume că nu se știe exact ce rol au, mai ales după pandemie. DSP-urile trebuie să facă diferența în două domenii: promovarea sănătății (există departamente dedicate în cadrul acestor instituții, care însă nu își fac treaba), respectiv educația medicală în rândul populației, inclusiv legată de subiecte sensibile și de mare impact în societatea românească, precum educația sexuală și prevenirea sarcinilor la minore. Printre altele, pandemia a adus lecția utilității parteneriatelor public-privat, ceea ce poate scoate oamenii din sistem din mentalitatea funcționărească, în scopul creșterii eficienței în toate părțile sistemului de sănătate. 

Dr. Mihaela Nodiți – Medic Șef, Centrul Regional de Sănătate Publică Timișoara

Centrul Regional de Sănătate Publică Timișoara e o structură regională a Institutului Național de Sănătate Publică care, împreună cu DSP-urile, are în sarcină medicina preventivă. Împreună cu asistența medicală primară, centrul are un rol clar în cadrul comunității, anume serviciile prespital. Dar activitatea sa este doar în mică parte vizibilă, spre exemplu opinia publică nu știe că centrul se ocupă și de supravegherea calității apei potabile, supravegherea suplimentelor alimentare, activitatea cu studiile de impact asupra stării de sănătate a populației înainte ca un agent economic să își înceapă activitatea într-o comunitate, etc. Aceste activități fac parte însă dintr-o axă prioritară acoperită de Programul Național de Sănătate în relație cu mediul. 

Centrul are activități și în domeniul epidemiologiei bolilor transmisibile (indicatorii de acoperire vaccinală – extrem de scăzuți, ceea ce e un indicator major de educație sanitară precară). Programul referitor la bolile epidemiologice prioritare implică, de asemenea, intervenții în focare. Iar legătura cu spitalele se menține în cadrul unui program care vizează limitarea infecțiilor asociate asistenței medicale și monitorizarea utilizării antibioticelor, program pentru care se lucrează cu spitale-santinelă care monitorizează și raportează datele. 

În cadrul Centrului există și Registrul Regional de Cancer Vest, care funcționează din 2008 chiar și în absența unui registru național. Intervențiile legate de evaluare și promovare a sănătății care vizează un stil de viață sănătos cu siguranță nu sunt suficiente, dar momentan se pot face doar campanii de informare asociate zilelor dedicate anumitor afecțiuni. Anul acesta s-a realizat un parteneriat cu CNA prin care mesajele de interes public ce apar în comunități să fie aprobate în prealabil și de către Centru. 

Și aici există probleme de personal, pentru că se pare că epidemiologia, sănătatea publică și igienă nu sunt foarte atractive pentru absolvenții de medicină, dar ele sunt specialități indispensabile în cadrul unei politici de medicină preventivă. 

Promovarea sănătății trebuie să includă nu doar campanii de informare, ci și activități în cadrul spitalelor, în care actualmente există în acest sens doar îndemnuri de tipul „renunțați la fumat” și „mâncați sănătos”. Și aici e nevoie de standarde și indicatori noi și de o colaborare și comunicare interinstituțională mai bună, pentru o promovare a sănătății mai eficientă. 

Ana Dodea – Policy & Market Access Director, MSD.

Înainte de a discuta despre o strategie pentru sănătate, avem nevoie de o viziune pentru sănătate care să fie coroborată cu viziunea pentru țară, iar aceste lucruri trebuie să fie și comunicate cât mai bine. Fiecare manager de spital are o viziune pentru rolul și instituția sa, dar pentru colaborarea interinstituțională e nevoie de un rol de moderator. BORO Communication face pași importanți în acest sens prin evenimentele pe care le organizează, însă e nevoie de un moderator la nivel național care să aducă laolaltă toți actorii implicați și să elimine modul de gândire „noi versus ei” din sistemul de sănătate, pentru că suntem de fapt toți de aceeași parte a baricadei. 

Întâlnirea regională „Spitalul Nostru” Timișoara a fost organizată pe 6 mai de BORO Communication și Spațiul Medical. Partener Instituțional: Ambasada Regatului Țărilor de Jos în România. Partener Principal: Philips. Parteneri: MSDKapamed. Susținători: Bristol Myers SquibbKONEHospitalNet, Karl Storz.

Emanuel Guţan

Country Manager Ecolab Romania, Bulgaria, Ukraina, Moldova

Partener ROHO

 

“Ecolab Romania, prin Divizia Healthcare, oferă soluții de prevenire a infecțiilor care ajută la asigurarea unui mediu mai curat, mai sigur și mai sănătos pentru pacienți și furnizorii de servicii medicale, ceea ce duce la rezultate îmbunătățite, eficiențe operaționale și satisfacție crescută a pacienților. Modelul nostru unic de livrare a programului de preventive reunește tehnologie de ultimă oră, informații în timp real, servicii furnizate personal și instruire de bune practici. Participarea activă la evenimentele ROHO ne provoacă să identificăm împreună cu specialiștii din spitale, soluții pentru creșterea calității serviciilor medicale românești.”

Prof. Dr. Viorel Scripcariu

Rector, UMF Iași

Partener Educațional ROHO

 

”A profesa medicina presupune asumarea, zi de zi, a unei imense responsabilități: confortul, sănătatea și chiar viața pacienților noștri depind de noi, de calitatea actului medical pe care îl oferim. De aceea, autoritatea formală sau informală în lumea medicală implică un grad de responsabilitate semnificativ mai ridicat decât în alte profesii. Cum apar liderii în domeniul medical, care sunt condițiile și contextul favorabile apariției lor? În primul rând, un lider medical nu apare, ci se formează. Procesul începe din școală, din învățământul preuniversitar, atunci când se cristalizează atât trăsăturile de caracter ale individului, cât și vocația sa, curiozitatea și apetitul pentru cunoaștere. Aceasta este fundația pe care, mai târziu, mediul universitar clădește cunoștințele specifice domeniului medical. Cunoștințele sunt absolut necesare, dar nu și suficiente – un viitor lider în domeniul medical are vitală nevoie de puterea exemplului, de un model care să-l inspire și pe care să-l urmeze în cariera sa. Relația mentor – discipol în medicină este printre cele mai profunde și complexe relații de acest tip și ea va defini și ghida, în timp, profilul viitorului lider. Nu în ultimul rând, un lider în lumea medicală este un om pentru care acumularea permanentă de cunoștințe este la fel de naturală ca respirația. Medicina este un domeniu extrem de dinamic, în care cercetarea aduce în fiecare zi elemente de noutate pe care un lider profesional trebuie să le asimileze pentru a-și conserva acest statut.”

Jens Jakob Gustmann

Philips Health Systems Sales Leader CEE

Master Partner ROHO

 

“Misiunea Philips este de a îmbunătăți viața oamenilor prin inovații relevante pentru întreg ciclul de sănătate, ceea ce noi numim “health continuum”. Viziunea ROHO este similară cu a noastră și suntem încântați să fim Master Partner al acestui eveniment.“

Prof. Dr. Leonard Azamfirei

Rector, UMF Târgu Mureș

Partener Educațional ROHO

 

“Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie «George Emil Palade» din Târgu Mureș susține acest amplu eveniment internațional dedicat calității actului medical. Suntem o comunitate academică preocupată de viitorul medicinei românești și conștientă de responsabilitatea pe care ne-am asumat-o, aceea de a le oferi absolvenților noștri o educație medicală de elită. Universitățile joacă un rol esențial în formarea viitorilor lideri ai echipelor medicale din spitalele din România. De peste șapte decenii, în centrul medical și universitar Târgu Mureș se formează generații de medici, farmaciști și alți specialiști care sunt dedicați misiunii nobile de a salva vieți și care își aduc aportul la îmbunătățirea sistemului sanitar românesc. Într-o universitate, viitorii lideri din Sănătate dobândesc cunoștințe medicale solide, competențe, abilități și valori esențiale definirii lor ca profesioniști și ca oameni.”

Vasile Ruscovan

Director General, Kapamed

Professional Partner ROHO

 

“Sectorul sanitar din România este într-o continuă schimbare, întâmpinând noi provocări. Creșterea continuă a calității, dar și a complexității serviciilor medicale pun o presiune continuă asupra bugetelor spitalelor publice și private. Înțelegem competitivitatea pieței serviciilor medicale, crescândă pe an ce trece, în vederea atragerii și păstrării pacienților asigurați medical. Dezvoltarea sectorului medical privat mută spitalele publice din zona prestatorilor de servicii medicale, în zona jucătorilor din marea industrie medicală. Pe cale de consecință, elementele ce țin de maximizare și eficiență a lanțului de aprovizionare și de trasabilitate a consumabilelor medicale, în vederea creșterii productivității, siguranției, securității și realizarea de economii, vor face diferența. Kapamed furnizează cele mai eficiente și sigure soluții RFID de optimizare logistică, adaptabile la nevoile fiecărui spital în parte, iar Convenția Română a Spitalelor este locul unde vă vom împărtăși experiența noastră.”

Andreea Cigolea

Jurnalist

Membru Juriu Romanian Healthcare Awards 2021

„Am contact în fiecare zi cu medici din toate domeniile, care lucrează atât la stat, cât și la privat. Toți au nemulțumirile lor și consider că a venit momentul ca aceste nemulțumiri să fie aflate de toată lumea. Am văzut în această pandemie medici care sunt adevărate modele de urmat, care au uitat de ei, și-au lăsat și familia pe locul doi, stând peste 12 ore zilnic în spitale. Și cel mai important e de fapt că nu au plecat din țară pentru un trai mai bun, au rămas aici pentru a salva vieți, pentru a fi alături de noi. Cred că astfel de oameni trebuie scoși în față și apreciați la adevărata valoare, pentru că, mai ales acum chiar au nevoie. Romanian Healthcare Awards 2021 reprezintă o ocazie prin care ne putem promova medicii de astăzi și mă bucur că pot face și eu parte din acest proiect.” 

Raluca Șoaita

ARCHITECT & FOUNDER, TESSERACT ARCHITECTURE

Membru Juriu Romanian Healthcare Awards 2021

„Îmbunătățirea infrastructurii medicale este critică și urgentă în Romania.

De aceea, competiții precum Romanian Healthcare Awards 2021 sunt mai mult decăt binevenite pentru a face vizibilitate sectorului medical și bunelor practici din domeniu. Încurajez pe toți medicii, echipele medicale și spitalele care au reușit să schimbe ceva, câtuși de puțin în jurul lor în acest an, să aplice și să contribuie astfel la creșterea calității serviciilor medicale în România. “

Prof. Dr. Cătălina Poiană

Prorector al Universității De Medicină și Farmacie ”Carol Davila”, din București

Membru Juriu Romanian Healthcare Awards 2021

„Romanian Healthcare Awards 2020 reprezintă un moment în care societatea medicală își promovează medicii, spitalele și echipele medicale care au dat dovadă de implicare și profesionalism în activitatea curentă pentru și în beneficiul pacienților. Sunt onorată că fac parte din juriul acestui eveniment, un juriu format din reputate personalități. Acest eveniment trebuie să ne arate că România are medici valoroși și unități medicale unde se practică un act medical de calitate.

În calitate de președinte al Colegiului Medicilor din Municipiul București, cel mai numeros colegiu teritorial, cu peste 13.500 de membri activi, susțin valorizarea medicilor, iar în calitate de prorector al Universității de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” din București salut această inițiativă care promovează medicii de astăzi, studenții de ieri, pe care noi i-am format în toate universitățile de medicină și farmacie din țară.”

Dr. Adrian Udrea

 Director Medical, Medisprof Cancer Center

Membru Juriu Romanian Healthcare Awards 2021

“Puterea exemplului a fost întotdeauna unul din motivele pentru care am clădit ceva in clinica mea. Haideți să ieșim din anonimat și să arătăm tuturor cât suntem de pasionați și de profesioniști în ceea ce facem.”

Conf. Univ. Dr. Diana Loreta Păun

Consilier Prezidential, Departamentul Sănătate Publică, Administrația Prezidențială

Președinte și membru al Juriului internațional Romanian Healthcare Awards 2021

“De prea puține ori vorbim despre excelență în medicina românească și trebuie să recunoaștem că avem nenumărate povești de succes, atât din sfera profesioniștilor din sănătate, cât și a spitalelor. Punând mai des în lumină aceste povești, putem obține un efect de multiplicare! Pandemia cu care ne confruntăm ne-a dovedit o dată în plus rolul critic pe care personalul medical îl are în lupta împotriva răspândirii virusului. Fără îndoială că rezultatele medicilor și ale echipelor medicale nu ar fi fost posibile fără spitale performante. 

 

Romanian Healthcare Awards constituie o ocazie extraordinară de a ne arăta recunoștința pentru medici și echipe medicale a căror activitate stă sub semnul profesionalismului, devotamentului și responsabilității, și de a premia spitale modele de bune practici, în care putem păși cu încredere. Cele șapte categorii ale ediției din 2021 – Medicul Anului, Echipa Medicală a Anului, Spitalul Anului, Proiectul de Cercetare al Anului, Inovația Medicală a Anului, Campania Medicală a Anului, Calitatea Serviciilor Medicale și Siguranța Pacientului vin să încununeze efortul consecvent depus zi de zi, pentru menținerea sănătății noastre, a tuturor, oferindu-ne nouă, membrilor juriului, prilejul de a ne arăta aprecierea și de a vă oferi însemnele prețuirii noastre pentru valorile promovate! Vă invit așadar, în calitate de Președinte și membru al juriului să vă faceți cunoscute poveștile de succes, nu doar în România, ci în lumea întreagă!”

Prof. Dr. Viorel Scripcariu

Rector al Universității de Medicină și Farmacie ”Grigore T.  Popa”, din Iași

Membru Juriu Romanian Healthcare Awards 2021

„La sfârșitul unei gărzi infernale sau după o operație dificilă, când realizezi că ți-ai ales un drum cu sens unic, îți aduci aminte și de ce ai ales să urmezi una dintre cele mai grele dar și mai nobile meserii din lume. De ce ai ales să pui sănătatea celor din jur mai presus de propria sănătate și de ce, de multe ori, petreci mai mult timp la spital decât alături de familie. Pentru că medicina este mai mult decât o profesie, este o vocație, te definește nu doar ca profesionist, ci și ca om, și pentru că medicii adevărați nu așteaptă nici bani, nici laude, pentru a-și face datoria. Câteodată, însă, ai nevoie de încurajări și de premii ca să poți mergi mai departe, așa cum actorii se hrănesc cu aplauzele publicului. Iar Romanian Healthcare Awards 2020, prima competiție din România cu juriu internațional, dedicată medicilor, echipelor medicale și spitalelor, exact asta și-a propus, să certifice valoarea profesională și umană, să ofere un plus de considerație și recunoștință.”