După prima întâlnire din seria regională „Spitalul Nostru”, organizată de BORO Communication și Spațiul Medical pe 1 aprilie la Cluj-Napoca, a avut loc a doua întâlnire, pe 6 mai la Timișoara, urmând să continue pe 3 iunie la Iași.
Cea de-a doua sesiune a întâlnirii „Spitalul Nostru” Timișoara a avut ca temă „Investițiile în sănătate la nivel local și județean”. Au fost prezentate și discutate numeroase proiecte și inițiative publice din regiune, provocările și oportunitățile existente în ceea ce privește spitalele (construcții noi, renovări, dotări), standardele de calitate existente și cele necesare, diferite oportunități de finanțare, importanța digitalizării, parteneriatul public-privat, oportunitățile de dezvoltare prin inovație și nu în ultimul rând importanța eficientizării logisticii și a proceselor administrative ca element esențial al strategiilor de optimizare a costurilor. Întâlnirea a reunit specialiști din sănătate și reprezentanți ai administrației locale din întreaga regiune, precum și reprezentanți ai unor companii furnizoare de echipamente medicale.
Vă prezentăm în continuare o sinteză a intervențiilor din sesiune.
Alin Cristian Moș – Vicepreședintele Consiliului Județean Timiș
Consiliul Județean Timiș are o implicare semnificativă și susținută în investițiile din infrastructura medicală. Analiza unor cazuri de bună practică din alte țări a arătat că sistemele medicale performante sunt puternic focusate pe prevenție ca modalitate de degrevare a sistemului medical, pentru a preveni colmatarea spitalelor, a eficientiza costurile din sistem și, desigur, a îmbunătăți starea de sănătate a populației. Prevenția ar trebui să fie și la noi o prioritate, inclusiv din perspectiva tipurilor de investiții alese în sistemul de sănătate. Pe de altă parte, schimbarea frecventă a miniștrilor din România, dar și nerespectarea consistentă a unor linii de politică de sănătate indiferent de schimbările politice creează numeroase probleme de coerență și sustenabilitate în implementarea politicilor și a strategilor, indiferent de cât de eficiente reușesc să fie administrațiile locale.
Iustin-Marinel Cionca-Arghir – Președintele Consiliului Județean Arad
Este nevoie de strategii de sănătate regionale, în jurul unor mari centre medicale, dar și de strategii zonale, pentru a aduce serviciile de sănătate cât mai aproape de pacienți și a diminua numărul cazurilor care sunt trimise spre centrele spitalicești regionale.
În județul Arad a fost angajată o echipă de specialiști pentru realizarea master plan-ului serviciilor de sănătate care trebuie dezvoltate aici. Concluzia a fost că sunt necesare investiții de 200.000 euro în sistemul de sănătate arădean pentru acreditarea instituțiilor. Primul spital realizat de Consiliul Județean a fost cel de TBC, care în pandemie s-a dovedit vital, aici ajungând să fie tratați majoritatea pacienților de Covid. Prin Programul Național de Dezvoltare Locală, Aradul a alocat majoritatea resurselor spre sănătate, spre deosebire de alte județe care au ales să investească în infrastructură, spre exemplu. Astfel că anul acesta vor fi finalizate alte două spitale, unul de psihiatrie și unul de oncologie. În cadrul PNRR a fost aprobată deja finanțarea unei secții de radiologie care va completa finanțarea cu care anul acesta se va finaliza spitalul de oncologie. Mai sunt în derulare modernizarea UPU și a ambulatoriului, în cadrul unui program ce s-a desfășurat la nivel național și se va continua tot prin PNRR modernizarea secțiilor de cardiologie, obstetrica-ginecologie și pediatrie. De asemenea, este în lucru un nou sediu de medicină legală prin Compania Națională de Investiții.
Consiliul Județean a investit masiv și în dotări medicale, dar și în modernizarea infrastructurii energetice și de canalizare. Iar împreună cu Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” și cu Spitalul Județean a fost scris un proiect pentru prevenția cancerului la sân. O problemă identificată în cadrul acestui proiect a fost însă reticența multor persoane tocmai din grupurile țintă ale acestui proiect, mai ales în zonele rurale. O dată în plus se dovedește că e nevoie de campanii de informare susținute și coerente, pentru conștientizarea de către populație a importanței prevenției și a educației sanitare.
Cu sprijinul donațiilor și al voluntarilor s-au realizat și proiecte precum modernizarea secției de neonatologie și mai multe secții pediatrice. Societatea civilă (biserică, sportivi, cetățeni) s-au implicat foarte mult în astfel de proiecte, iar implicarea ei în general în dezvoltarea serviciilor de sănătate este un element ce ar trebui luat în calcul și stimulat mai mult în cadrul elaborării și implementării strategiilor pentru sănătate.
Ana Dodea – Policy & Market Access Director, MSD
Pentru a combate reticența multor persoane față de programele de screening și prevenție, compania MSD s-a angajat împreună cu numeroși parteneri într-o campanie multianuală privind educația pentru sănătate („health literacy”). Este oportună susținerea unor organizații, precum ONG-uri sau asociații de pacienți prin granturi financiar, pentru a merge cu astfel de activități în cadrul comunităților și a lucra efectiv cu oamenii, pe termen lung. Astfel, se poate lucra la creșterea gradului de conștientizare legată de sănătate și la susținerea muncii medicilor și a infrastructurii de sănătate.
Iustin-Marinel Cionca-Arghir – Președintele Consiliului Județean Arad
Ideea menționată anterior a fost deja luată în calcul de către Consiliul Județean Arad, care împreună cu DSP, a angajat la fiecare primărie un mediator sanitar. Din păcate programul respectiv s-a oprit, însă e limpede că e foarte important ca autoritățile locale să aibă astfel de specialiști pe teren, în comunități, pentru a vorbi direct oamenilor în cadrul diferitor programe de educație sanitară și prevenție.
Prof. univ. dr. Dorel Săndesc – Prorector, Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș”, Timișoara
Ideea implicării societății civile se practică la scară largă în numeroase sisteme de sănătate mult mai performante decât cel românesc. Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara este implicată de mulți ani într-un proiect de caravane medicale și educaționale reunite sub titlul „Împreună pentru viață” (pe baza unui ONG creat în acest scop). Se merge cu aceste caravane în zone cu accesibilitate redusă, se fac evaluări complete de sănătate, dar și cursuri de educație sanitară, cursuri de prim ajutor, etc. Într-adevăr este foarte important parteneriatul dintre ONG-uri specializate, parteneri din industria medicală și autoritățile locale, alături de specialiștii în sănătate.
Romeo Dunca – Președintele Consiliului Județean Caraș-Severin
În Reșița s-au construit spitale în 1930, apoi în ani 50 și 70, dar de atunci nu s-a mai ridicat niciun spital nou, deși este principalul oraș din județ. Prima decizie a mandatului domnului Dunca a fost renunțarea la unele proiecte europene de anvelopare a respectivelor spitale deoarece sunt vechi, îmbătrânite și nu mai sunt conforme cu normele și fluxurile de activitate sanitară în vigoare. Schimbarea infrastructurii medicale trebuie să fie radicală dacă se dorește ca ea să fie de calitate. Totodată, o infrastructură medicală de calitate contribuie și la atragerea și păstrarea populației și a forței de lucru în zonă (inclusiv a personalului medical, a cărui plecare din sistem este o problemă din ce în ce mai mare în România). S-a decis, așadar, să nu se irosească banii europeni și cei de co-investiție pe proiecte de „peticire”, ci s-a decis în favoarea unui spital județean nou.
Odată cu pandemia a apărut oportunitatea construirii unui spital modular, dar s-a dorit o construcție metalică cu fundație de beton, un proiect mai trainic și cu un termen de garanție în folosință mai mare, pentru a putea fi folosit și după pandemie ca spital de boli infecțioase nou, complet dotat. S-a semnat, așadar, contractul pentru un spital modular, care va fi gata la sfârșitul anului viitor. Pentru o gestionare optimă se iau în calcul inclusiv parteneriate public-private.
Dominic Fritz – Primarul Municipiului Timișoara
În Timișoara există trei spitale în subordinea Primăriei. Puține dintre numeroasele clădiri în care funcționează secțiile acestor spitale mai pot fi reabilitate la normele în vigoare astăzi. Este clar că pe termen lung Timișoara are nevoie de un nou spital municipal, într-o singură locație, nu cu secții împrăștiate prin oraș. Spitalul Județean se află în sudul orașului, motiv pentru care primăria dorește construirea în Nord a unui alt spital mare cu o radiație regională, proiect pentru care se lucrează acum împreună cu Banca Mondială la un studiu de prefezabilitate.
Pentru bugetul local, administrarea clădirilor spitalicești din subordinea primăriei este o provocare uriașă, în același timp spațiile actuale sunt complet depășite și insuficiente. Dar crearea unui nou spital nu e de ajuns – e important ca administrația locală să aibă și competențe de politici de sănătate publică. Momentan, primarul este practic șeful managerilor de spitale deși nu are nicio persoană cu competențe de management sanitar în cadrul administrației sale. Sănătatea publică necesită, așadar, oameni cu competențe specifice, inclusiv pentru politicile de educație sanitară.
Există la primărie o echipă care încearcă să repare ce se poate la clădiri și să facă investiții și un serviciu de medicină școlară – care de fapt e un fel de struțo-cămilă instituțională care nu aparține nimănui, formal ține de primărie, dar este plătit de DSP. Acest serviciu ar trebui regândit și reorganizat pentru a putea fi folosit însă ca un instrument important pentru educația sanitară.
În primul rând, pentru managementul sănătății publice lipsește o viziune strategică care să incorporeze o colaborare funcțională cu celelalte instituții din sistem. În Timișoara, spre exemplu, există cele trei spitale municipale, un spital județean, un institut de cardiologie, un spital CFR, un spital militar, spitale private, DSP – deci o multitudine de instituții care, chiar dacă nu sunt toate în subordinea primăriei, ar trebui înglobate într-o viziune unitară. Din acest motiv a fost înființată administrația pentru educație și sănătate, o nouă instituție care cumulează toate competențele existente sau viitoare în educație și sănătate. Aici va exista și un serviciu de politici, management și strategie sanitară pentru a atrage competențe specifice în administrația locală pentru dezvoltarea de proiecte.
Aici s-a început după Revoluție construirea unui spital (în 1994), dar proiectul a ajuns și a rămas o ruină abandonată. Nevoia unui spital nou este foarte mare, însă acesta nu reprezintă o soluție pe termen scurt pentru infrastructura medicală de aici. Cum a fost însă posibil ca un proiect (foarte necesar) de spital să ajungă o ruină? În primul rând a fost un eșec de planificare și de colaborare între instituții, motiv pentru care acum e absolut necesar ca administrațiile locale să își dezvolte o viziune și o strategie proprie pentru oraș în colaborare cu celelalte instituții. Altfel, dacă fiecare instituție merge în altă direcție, puținii bani care sunt disponibili pentru sănătate se vor risipi.
În Timișoara se dorește o integrare mai bună a sistemului medical, nu doar din punct de vedere geografic, ci mai ales interinstituțional, cu o îmbunătățire a traseului pacientului, astfel ca acesta să nu mai fie nevoit se plimbe de la o instituție la alta și o dezvoltare puternică a digitalizării, care are efecte benefice semnificative asupra economiei de resurse, a îmbunătățirii productivității și a creșterii calității serviciilor. De asemenea, este nevoie și de politici de sănătate publice coerente, pentru ca încă dinainte ca pacienții să ajungă la spital, ei să întâlnească deja anumite acțiuni ale administrației.
Vasile Ruscovan – Director General Kapamed International
Costurile reale ale oricărei construcții nu sunt doar cele asociate ridicării respectivei clădiri cât, mai degrabă, costurile cu întreținerea clădirii pe durata funcționării ei. Înainte de pandemie, costurile asociate consumabilelor (medicamente, materiale sanitare, etc) era în jurul a 50% din bugetul spitalelor. Astăzi, aceste costuri au crescut spre 80%. Din acest motiv, gestiunea și controlul acestor consumuri sunt esențiale, deoarece ele sunt practic „motorul” unui spital. În consecință, noile proiecte de construcție sau modernizare de spitale trebuie să acorde o atenție și investiții sporite în ceea ce privește trasabilitatea stocurilor de materiale, gestiunea și prevenirea expirării produselor – practic e necesar un management cât mai bun a tot ce înseamnă fluxul materialelor din momentul în care ele intră în depozitul farmaceutic și până când ele sunt descărcate pe foaia de observație a pacientului.
Costurile anuale cu medicația se află pe un trend constant crescător (datorită creșterii complexității actului medical și a costurilor de achiziție, printre altele). Cu cât rotația stocurilor medicale este mai ridicată, cu atât este instituția spitalicească este mai eficientă în ceea ce privește gestiunea bugetului. Trasabilitatea modernă poate asigura eficientizarea costurilor și economisirea de resurse. Mai multe studii efectuate în spitale din România au arătat că, prin implementarea unor echipamente inteligente de trasabilitate, se pot obține unor economii de până la 80% din totalul bugetului.
Retenția personalului medical este, de asemenea, o problemă din ce în ce mai mare în sistemul de sănătate românesc. E necesar un consum semnificativ de timp și de resurse pentru formarea de personal medical specializat, însă de multe ori acești profesioniști (cei care rămân în sistem, desigur) ajung să aibă și numeroase sarcini de merceologie în spitale, astfel că uneori până la 60% din timpul lor este ocupat de activități ce țin de gestiune, ceea ce diminuează considerabil timpul și calitatea serviciilor medicale pe care ei le oferă. Medicii trebuie degrevați de aceste răspunderi și lăsați să își desfășoare activitatea specifică.
În concluzie, o trasabilitate medicală eficientă pur și simplu crește calitatea actului medical. ANCMS analizează actualmente implementarea unor standarde de trasabilitate și de logistică medicală ca un criteriu în procesul de acreditare a instituțiilor spitalicești. Trasabilitatea securizează produsele medicale și asigură eliminarea erorilor materiale și chiar a multor erori umane. Spre exemplu, în Marea Britanie după implementarea unor astfel de standarde de trasabilitate, s-a constatat o reducere a incidenței administrării greșite de medicamente de la 6% la sub 1%. De asemenea, riscurile de expirare a produselor medicale din gestiunea spitalelor este foarte mare, iar acest lucru devine vizibil la începutul fiecărui an, când se fac inventarele în spitale și se constată frecvent multe produse expirate în stoc.
Medicina evoluează foarte rapid, iar noile echipamente și tehnologii trebuie urmărite în funcționarea lor de-a lungul timpului inclusiv în corpul pacientului. Eroarea umană în acest sens poate fi eliminată numai printr-un mecanism performant intermediat de tehnologie. Înainte de a face investiții în tehnologie, însă, este nevoie de o strategie de sănătate locală care să corespundă nevoilor reale identificate. În România nu există multă experiență în construcția de spitale noi și în plus normativele în vigoare pe care trebuie să le respecte noile construcții spitalicești sunt foarte vechi, din aceste motive este necesară și utilă analiza unor modele de bune practici din țări care și-au modernizat cu succes sistemele de sănătate publică, cu performanțe optime.
O altă problemă centrală în discuțiile despre investiții și modernizări este legea achizițiilor publice, care de multă vreme presupune obligativitatea alegerii prețului cel mai mic. Există o unică portiță de scăpare: legea permite și descrierea performanței și calității echipamentelor care se doresc a fi achiziționate. În consecință, spitalul și beneficiarii unor astfel de achiziții au posibilitatea de a face de la bun început o descriere de calitate și de performanțe la anumite standarde ridicate, astfel încât nu orice furnizor (care nu corespunde standardelor dorite) să poată participa la licitație.
Dr. Mihai Sorin Iacob – Președintele Societății de Medicină de Familie și vicepreședintele Colegiului Medicilor din județul Timiș
Medicii de familie sunt promotorii unui sistem informatic unic, integrat, dar unul care să funcționeze eficient, deoarece sistemul actual se blochează foarte des și încurcă enorm activitatea medicală, în loc să funcționeze ca un instrument de fluidizare a activității.
Întâlnirea regională „Spitalul Nostru” Timișoara a fost organizată pe 6 mai de BORO Communication și Spațiul Medical. Partener Instituțional: Ambasada Regatului Țărilor de Jos în România. Partener Principal: Philips. Parteneri: MSD, Kapamed. Susținători: Bristol Myers Squibb, KONE, HospitalNet, Karl Storz.
