„Spitalul Nostru” Timișoara 2022 – Sinteza sesiunii „Investiții în sănătate la nivel local și județean”

După prima întâlnire din seria regională „Spitalul Nostru”, organizată de BORO Communication și Spațiul Medical pe 1 aprilie la Cluj-Napoca, a avut loc a doua întâlnire, pe 6 mai la Timișoara, urmând să continue pe 3 iunie la Iași.

Cea de-a doua sesiune a întâlnirii „Spitalul Nostru” Timișoara a avut ca temă „Investițiile în sănătate la nivel local și județean”. Au fost prezentate și discutate numeroase proiecte și inițiative publice din regiune, provocările și oportunitățile existente în ceea ce privește spitalele (construcții noi, renovări, dotări), standardele de calitate existente și cele necesare, diferite oportunități de finanțare, importanța digitalizării, parteneriatul public-privat, oportunitățile de dezvoltare prin inovație și nu în ultimul rând importanța eficientizării logisticii și a proceselor administrative ca element esențial al strategiilor de optimizare a costurilor. Întâlnirea a reunit specialiști din sănătate și reprezentanți ai administrației locale din întreaga regiune, precum și reprezentanți ai unor companii furnizoare de echipamente medicale.

Vă prezentăm în continuare o sinteză a intervențiilor din sesiune.

Alin Cristian Moș – Vicepreședintele Consiliului Județean Timiș

Consiliul Județean Timiș are o implicare semnificativă și susținută în investițiile din infrastructura medicală. Analiza unor cazuri de bună practică din alte țări a arătat că sistemele medicale performante sunt puternic focusate pe prevenție ca modalitate de degrevare a sistemului medical, pentru a preveni colmatarea spitalelor, a eficientiza costurile din sistem și, desigur, a îmbunătăți starea de sănătate a populației. Prevenția ar trebui să fie și la noi o prioritate, inclusiv din perspectiva tipurilor de investiții alese în sistemul de sănătate. Pe de altă parte, schimbarea frecventă a miniștrilor din România, dar și nerespectarea consistentă a unor linii de politică de sănătate indiferent de schimbările politice creează numeroase probleme de coerență și sustenabilitate în implementarea politicilor și a strategilor, indiferent de cât de eficiente reușesc să fie administrațiile locale. 

Iustin-Marinel Cionca-Arghir – Președintele Consiliului Județean Arad

Este nevoie de strategii de sănătate regionale, în jurul unor mari centre medicale, dar și de strategii zonale, pentru a aduce serviciile de sănătate cât mai aproape de pacienți și a diminua numărul cazurilor care sunt trimise spre centrele spitalicești regionale. 

În județul Arad a fost angajată o echipă de specialiști pentru realizarea master plan-ului serviciilor de sănătate care trebuie dezvoltate aici. Concluzia a fost că sunt necesare investiții de 200.000 euro în sistemul de sănătate arădean pentru acreditarea instituțiilor. Primul spital realizat de Consiliul Județean a fost cel de TBC, care în pandemie s-a dovedit vital, aici ajungând să fie tratați majoritatea pacienților de Covid. Prin Programul Național de Dezvoltare Locală, Aradul a alocat majoritatea resurselor spre sănătate, spre deosebire de alte județe care au ales să investească în infrastructură, spre exemplu. Astfel că anul acesta vor fi finalizate alte două spitale, unul de psihiatrie și unul de oncologie. În cadrul PNRR a fost aprobată deja finanțarea unei secții de radiologie care va completa finanțarea cu care anul acesta se va finaliza spitalul de oncologie. Mai sunt în derulare modernizarea UPU și a ambulatoriului, în cadrul unui program ce s-a desfășurat la nivel național și se va continua tot prin PNRR modernizarea secțiilor de cardiologie, obstetrica-ginecologie și pediatrie. De asemenea, este în lucru un nou sediu de medicină legală prin Compania Națională de Investiții.

Consiliul Județean a investit masiv și în dotări medicale, dar și în modernizarea infrastructurii energetice și de canalizare. Iar împreună cu Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” și cu Spitalul Județean a fost scris un proiect pentru prevenția cancerului la sân. O problemă identificată în cadrul acestui proiect a fost însă reticența multor persoane tocmai din grupurile țintă ale acestui proiect, mai ales în zonele rurale. O dată în plus se dovedește că e nevoie de campanii de informare susținute și coerente, pentru conștientizarea de către populație a importanței prevenției și a educației sanitare.

Cu sprijinul donațiilor și al voluntarilor s-au realizat și proiecte precum modernizarea secției de neonatologie și mai multe secții pediatrice. Societatea civilă (biserică, sportivi, cetățeni) s-au implicat foarte mult în astfel de proiecte, iar implicarea ei în general în dezvoltarea serviciilor de sănătate este un element ce ar trebui luat în calcul și stimulat mai mult în cadrul elaborării și implementării strategiilor pentru sănătate. 

Ana Dodea – Policy & Market Access Director, MSD

Pentru a combate reticența multor persoane față de programele de screening și prevenție, compania MSD s-a angajat împreună cu numeroși parteneri într-o campanie multianuală privind educația pentru sănătate („health literacy”). Este oportună susținerea unor organizații, precum ONG-uri sau asociații de pacienți prin granturi financiar, pentru a merge cu astfel de activități în cadrul comunităților și a lucra efectiv cu oamenii, pe termen lung. Astfel, se poate lucra la creșterea gradului de conștientizare legată de sănătate și la susținerea muncii medicilor și a infrastructurii de sănătate.
Iustin-Marinel Cionca-Arghir – Președintele Consiliului Județean Arad
Ideea menționată anterior a fost deja luată în calcul de către Consiliul Județean Arad, care împreună cu DSP, a angajat la fiecare primărie un mediator sanitar. Din păcate programul respectiv s-a oprit, însă e limpede că e foarte important ca autoritățile locale să aibă astfel de specialiști pe teren, în comunități, pentru a vorbi direct oamenilor în cadrul diferitor programe de educație sanitară și prevenție.

Prof. univ. dr. Dorel Săndesc – Prorector, Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș”, Timișoara

Ideea implicării societății civile se practică la scară largă în numeroase sisteme de sănătate mult mai performante decât cel românesc. Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara este implicată de mulți ani într-un proiect de caravane medicale și educaționale reunite sub titlul „Împreună pentru viață” (pe baza unui ONG creat în acest scop). Se merge cu aceste caravane în zone cu accesibilitate redusă, se fac evaluări complete de sănătate, dar și cursuri de educație sanitară, cursuri de prim ajutor, etc. Într-adevăr este foarte important parteneriatul dintre ONG-uri specializate, parteneri din industria medicală și autoritățile locale, alături de specialiștii în sănătate.

Romeo Dunca – Președintele Consiliului Județean Caraș-Severin

În Reșița s-au construit spitale în 1930, apoi în ani 50 și 70, dar de atunci nu s-a mai ridicat niciun spital nou, deși este principalul oraș din județ. Prima decizie a mandatului domnului Dunca a fost renunțarea la unele proiecte europene de anvelopare a respectivelor spitale deoarece sunt vechi, îmbătrânite și nu mai sunt conforme cu normele și fluxurile de activitate sanitară în vigoare. Schimbarea infrastructurii medicale trebuie să fie radicală dacă se dorește ca ea să fie de calitate. Totodată, o infrastructură medicală de calitate contribuie și la atragerea și păstrarea populației și a forței de lucru în zonă (inclusiv a personalului medical, a cărui plecare din sistem este o problemă din ce în ce mai mare în România). S-a decis, așadar, să nu se irosească banii europeni și cei de co-investiție pe proiecte de „peticire”, ci s-a decis în favoarea unui spital județean nou.

Odată cu pandemia a apărut oportunitatea construirii unui spital modular, dar s-a dorit o construcție metalică cu fundație de beton, un proiect mai trainic și cu un termen de garanție în folosință mai mare, pentru a putea fi folosit și după pandemie ca spital de boli infecțioase nou, complet dotat. S-a semnat, așadar, contractul pentru un spital modular, care va fi gata la sfârșitul anului viitor. Pentru o gestionare optimă se iau în calcul inclusiv parteneriate public-private.

Dominic Fritz – Primarul Municipiului Timișoara

În Timișoara există trei spitale în subordinea Primăriei. Puține dintre numeroasele clădiri în care funcționează secțiile acestor spitale mai pot fi reabilitate la normele în vigoare astăzi. Este clar că pe termen lung Timișoara are nevoie de un nou spital municipal, într-o singură locație, nu cu secții împrăștiate prin oraș. Spitalul Județean se află în sudul orașului, motiv pentru care primăria dorește construirea în Nord a unui alt spital mare cu o radiație regională, proiect pentru care se lucrează acum împreună cu Banca Mondială la un studiu de prefezabilitate.

Pentru bugetul local, administrarea clădirilor spitalicești din subordinea primăriei este o provocare uriașă, în același timp spațiile actuale sunt complet depășite și insuficiente. Dar crearea unui nou spital nu e de ajuns – e important ca administrația locală să aibă și competențe de politici de sănătate publică. Momentan, primarul este practic șeful managerilor de spitale deși nu are nicio persoană cu competențe de management sanitar în cadrul administrației sale. Sănătatea publică necesită, așadar, oameni cu competențe specifice, inclusiv pentru politicile de educație sanitară.

Există la primărie o echipă care încearcă să repare ce se poate la clădiri și să facă investiții și un serviciu de medicină școlară – care de fapt e un fel de struțo-cămilă instituțională care nu aparține nimănui, formal ține de primărie, dar este plătit de DSP. Acest serviciu ar trebui regândit și reorganizat pentru a putea fi folosit însă ca un instrument important pentru educația sanitară.

În primul rând, pentru managementul sănătății publice lipsește o viziune strategică care să incorporeze o colaborare funcțională cu celelalte instituții din sistem. În Timișoara, spre exemplu, există cele trei spitale municipale, un spital județean, un institut de cardiologie, un spital CFR, un spital militar, spitale private, DSP – deci o multitudine de instituții care, chiar dacă nu sunt toate în subordinea primăriei, ar trebui înglobate într-o viziune unitară. Din acest motiv a fost înființată administrația pentru educație și sănătate, o nouă instituție care cumulează toate competențele existente sau viitoare în educație și sănătate. Aici va exista și un serviciu de politici, management și strategie sanitară pentru a atrage competențe specifice în administrația locală pentru dezvoltarea de proiecte.

Aici s-a început după Revoluție construirea unui spital (în 1994), dar proiectul a ajuns și a rămas o ruină abandonată. Nevoia unui spital nou este foarte mare, însă acesta nu reprezintă o soluție pe termen scurt pentru infrastructura medicală de aici. Cum a fost însă posibil ca un proiect (foarte necesar) de spital să ajungă o ruină? În primul rând a fost un eșec de planificare și de colaborare între instituții, motiv pentru care acum e absolut necesar ca administrațiile locale să își dezvolte o viziune și o strategie proprie pentru oraș în colaborare cu celelalte instituții. Altfel, dacă fiecare instituție merge în altă direcție, puținii bani care sunt disponibili pentru sănătate se vor risipi.

În Timișoara se dorește o integrare mai bună a sistemului medical, nu doar din punct de vedere geografic, ci mai ales interinstituțional, cu o îmbunătățire a traseului pacientului, astfel ca acesta să nu mai fie nevoit se plimbe de la o instituție la alta și o dezvoltare puternică a digitalizării, care are efecte benefice semnificative asupra economiei de resurse, a îmbunătățirii productivității și a creșterii calității serviciilor. De asemenea, este nevoie și de politici de sănătate publice coerente, pentru ca încă dinainte ca pacienții să ajungă la spital, ei să întâlnească deja anumite acțiuni ale administrației.

Vasile Ruscovan – Director General Kapamed International

Costurile reale ale oricărei construcții nu sunt doar cele asociate ridicării respectivei clădiri cât, mai degrabă, costurile cu întreținerea clădirii pe durata funcționării ei. Înainte de pandemie, costurile asociate consumabilelor (medicamente, materiale sanitare, etc) era în jurul a 50% din bugetul spitalelor. Astăzi, aceste costuri au crescut spre 80%. Din acest motiv, gestiunea și controlul acestor consumuri sunt esențiale, deoarece ele sunt practic „motorul” unui spital. În consecință, noile proiecte de construcție sau modernizare de spitale trebuie să acorde o atenție și investiții sporite în ceea ce privește trasabilitatea stocurilor de materiale, gestiunea și prevenirea expirării produselor – practic e necesar un management cât mai bun a tot ce înseamnă fluxul materialelor din momentul în care ele intră în depozitul farmaceutic și până când ele sunt descărcate pe foaia de observație a pacientului.

Costurile anuale cu medicația se află pe un trend constant crescător (datorită creșterii complexității actului medical și a costurilor de achiziție, printre altele). Cu cât rotația stocurilor medicale este mai ridicată, cu atât este instituția spitalicească este mai eficientă în ceea ce privește gestiunea bugetului. Trasabilitatea modernă poate asigura eficientizarea costurilor și economisirea de resurse. Mai multe studii efectuate în spitale din România au arătat că, prin implementarea unor echipamente inteligente de trasabilitate, se pot obține unor economii de până la 80% din totalul bugetului.

Retenția personalului medical este, de asemenea, o problemă din ce în ce mai mare în sistemul de sănătate românesc. E necesar un consum semnificativ de timp și de resurse pentru formarea de personal medical specializat, însă de multe ori acești profesioniști (cei care rămân în sistem, desigur) ajung să aibă și numeroase sarcini de merceologie în spitale, astfel că uneori până la 60% din timpul lor este ocupat de activități ce țin de gestiune, ceea ce diminuează considerabil timpul și calitatea serviciilor medicale pe care ei le oferă. Medicii trebuie degrevați de aceste răspunderi și lăsați să își desfășoare activitatea specifică.

În concluzie, o trasabilitate medicală eficientă pur și simplu crește calitatea actului medical. ANCMS analizează actualmente implementarea unor standarde de trasabilitate și de logistică medicală ca un criteriu în procesul de acreditare a instituțiilor spitalicești. Trasabilitatea securizează produsele medicale și asigură eliminarea erorilor materiale și chiar a multor erori umane. Spre exemplu, în Marea Britanie după implementarea unor astfel de standarde de trasabilitate, s-a constatat o reducere a incidenței administrării greșite de medicamente de la 6% la sub 1%. De asemenea, riscurile de expirare a produselor medicale din gestiunea spitalelor este foarte mare, iar acest lucru devine vizibil la începutul fiecărui an, când se fac inventarele în spitale și se constată frecvent multe produse expirate în stoc.

Medicina evoluează foarte rapid, iar noile echipamente și tehnologii trebuie urmărite în funcționarea lor de-a lungul timpului inclusiv în corpul pacientului. Eroarea umană în acest sens poate fi eliminată numai printr-un mecanism performant intermediat de tehnologie. Înainte de a face investiții în tehnologie, însă, este nevoie de o strategie de sănătate locală care să corespundă nevoilor reale identificate. În România nu există multă experiență în construcția de spitale noi și în plus normativele în vigoare pe care trebuie să le respecte noile construcții spitalicești sunt foarte vechi, din aceste motive este necesară și utilă analiza unor modele de bune practici din țări care și-au modernizat cu succes sistemele de sănătate publică, cu performanțe optime.

O altă problemă centrală în discuțiile despre investiții și modernizări este legea achizițiilor publice, care de multă vreme presupune obligativitatea alegerii prețului cel mai mic. Există o unică portiță de scăpare: legea permite și descrierea performanței și calității echipamentelor care se doresc a fi achiziționate. În consecință, spitalul și beneficiarii unor astfel de achiziții au posibilitatea de a face de la bun început o descriere de calitate și de performanțe la anumite standarde ridicate, astfel încât nu orice furnizor (care nu corespunde standardelor dorite) să poată participa la licitație.

Dr. Mihai Sorin Iacob – Președintele Societății de Medicină de Familie și vicepreședintele Colegiului Medicilor din județul Timiș

Medicii de familie sunt promotorii unui sistem informatic unic, integrat, dar unul care să funcționeze eficient, deoarece sistemul actual se blochează foarte des și încurcă enorm activitatea medicală, în loc să funcționeze ca un instrument de fluidizare a activității.

Întâlnirea regională „Spitalul Nostru” Timișoara a fost organizată pe 6 mai de BORO Communication și Spațiul Medical. Partener Instituțional: Ambasada Regatului Țărilor de Jos în România. Partener Principal: Philips. Parteneri: MSDKapamed. Susținători: Bristol Myers SquibbKONEHospitalNetKarl Storz.

Emanuel Guţan

Country Manager Ecolab Romania, Bulgaria, Ukraina, Moldova

Partener ROHO

 

“Ecolab Romania, prin Divizia Healthcare, oferă soluții de prevenire a infecțiilor care ajută la asigurarea unui mediu mai curat, mai sigur și mai sănătos pentru pacienți și furnizorii de servicii medicale, ceea ce duce la rezultate îmbunătățite, eficiențe operaționale și satisfacție crescută a pacienților. Modelul nostru unic de livrare a programului de preventive reunește tehnologie de ultimă oră, informații în timp real, servicii furnizate personal și instruire de bune practici. Participarea activă la evenimentele ROHO ne provoacă să identificăm împreună cu specialiștii din spitale, soluții pentru creșterea calității serviciilor medicale românești.”

Prof. Dr. Viorel Scripcariu

Rector, UMF Iași

Partener Educațional ROHO

 

”A profesa medicina presupune asumarea, zi de zi, a unei imense responsabilități: confortul, sănătatea și chiar viața pacienților noștri depind de noi, de calitatea actului medical pe care îl oferim. De aceea, autoritatea formală sau informală în lumea medicală implică un grad de responsabilitate semnificativ mai ridicat decât în alte profesii. Cum apar liderii în domeniul medical, care sunt condițiile și contextul favorabile apariției lor? În primul rând, un lider medical nu apare, ci se formează. Procesul începe din școală, din învățământul preuniversitar, atunci când se cristalizează atât trăsăturile de caracter ale individului, cât și vocația sa, curiozitatea și apetitul pentru cunoaștere. Aceasta este fundația pe care, mai târziu, mediul universitar clădește cunoștințele specifice domeniului medical. Cunoștințele sunt absolut necesare, dar nu și suficiente – un viitor lider în domeniul medical are vitală nevoie de puterea exemplului, de un model care să-l inspire și pe care să-l urmeze în cariera sa. Relația mentor – discipol în medicină este printre cele mai profunde și complexe relații de acest tip și ea va defini și ghida, în timp, profilul viitorului lider. Nu în ultimul rând, un lider în lumea medicală este un om pentru care acumularea permanentă de cunoștințe este la fel de naturală ca respirația. Medicina este un domeniu extrem de dinamic, în care cercetarea aduce în fiecare zi elemente de noutate pe care un lider profesional trebuie să le asimileze pentru a-și conserva acest statut.”

Jens Jakob Gustmann

Philips Health Systems Sales Leader CEE

Master Partner ROHO

 

“Misiunea Philips este de a îmbunătăți viața oamenilor prin inovații relevante pentru întreg ciclul de sănătate, ceea ce noi numim “health continuum”. Viziunea ROHO este similară cu a noastră și suntem încântați să fim Master Partner al acestui eveniment.“

Prof. Dr. Leonard Azamfirei

Rector, UMF Târgu Mureș

Partener Educațional ROHO

 

“Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie «George Emil Palade» din Târgu Mureș susține acest amplu eveniment internațional dedicat calității actului medical. Suntem o comunitate academică preocupată de viitorul medicinei românești și conștientă de responsabilitatea pe care ne-am asumat-o, aceea de a le oferi absolvenților noștri o educație medicală de elită. Universitățile joacă un rol esențial în formarea viitorilor lideri ai echipelor medicale din spitalele din România. De peste șapte decenii, în centrul medical și universitar Târgu Mureș se formează generații de medici, farmaciști și alți specialiști care sunt dedicați misiunii nobile de a salva vieți și care își aduc aportul la îmbunătățirea sistemului sanitar românesc. Într-o universitate, viitorii lideri din Sănătate dobândesc cunoștințe medicale solide, competențe, abilități și valori esențiale definirii lor ca profesioniști și ca oameni.”

Vasile Ruscovan

Director General, Kapamed

Professional Partner ROHO

 

“Sectorul sanitar din România este într-o continuă schimbare, întâmpinând noi provocări. Creșterea continuă a calității, dar și a complexității serviciilor medicale pun o presiune continuă asupra bugetelor spitalelor publice și private. Înțelegem competitivitatea pieței serviciilor medicale, crescândă pe an ce trece, în vederea atragerii și păstrării pacienților asigurați medical. Dezvoltarea sectorului medical privat mută spitalele publice din zona prestatorilor de servicii medicale, în zona jucătorilor din marea industrie medicală. Pe cale de consecință, elementele ce țin de maximizare și eficiență a lanțului de aprovizionare și de trasabilitate a consumabilelor medicale, în vederea creșterii productivității, siguranției, securității și realizarea de economii, vor face diferența. Kapamed furnizează cele mai eficiente și sigure soluții RFID de optimizare logistică, adaptabile la nevoile fiecărui spital în parte, iar Convenția Română a Spitalelor este locul unde vă vom împărtăși experiența noastră.”

Andreea Cigolea

Jurnalist

Membru Juriu Romanian Healthcare Awards 2021

„Am contact în fiecare zi cu medici din toate domeniile, care lucrează atât la stat, cât și la privat. Toți au nemulțumirile lor și consider că a venit momentul ca aceste nemulțumiri să fie aflate de toată lumea. Am văzut în această pandemie medici care sunt adevărate modele de urmat, care au uitat de ei, și-au lăsat și familia pe locul doi, stând peste 12 ore zilnic în spitale. Și cel mai important e de fapt că nu au plecat din țară pentru un trai mai bun, au rămas aici pentru a salva vieți, pentru a fi alături de noi. Cred că astfel de oameni trebuie scoși în față și apreciați la adevărata valoare, pentru că, mai ales acum chiar au nevoie. Romanian Healthcare Awards 2021 reprezintă o ocazie prin care ne putem promova medicii de astăzi și mă bucur că pot face și eu parte din acest proiect.” 

Raluca Șoaita

ARCHITECT & FOUNDER, TESSERACT ARCHITECTURE

Membru Juriu Romanian Healthcare Awards 2021

„Îmbunătățirea infrastructurii medicale este critică și urgentă în Romania.

De aceea, competiții precum Romanian Healthcare Awards 2021 sunt mai mult decăt binevenite pentru a face vizibilitate sectorului medical și bunelor practici din domeniu. Încurajez pe toți medicii, echipele medicale și spitalele care au reușit să schimbe ceva, câtuși de puțin în jurul lor în acest an, să aplice și să contribuie astfel la creșterea calității serviciilor medicale în România. “

Prof. Dr. Cătălina Poiană

Prorector al Universității De Medicină și Farmacie ”Carol Davila”, din București

Membru Juriu Romanian Healthcare Awards 2021

„Romanian Healthcare Awards 2020 reprezintă un moment în care societatea medicală își promovează medicii, spitalele și echipele medicale care au dat dovadă de implicare și profesionalism în activitatea curentă pentru și în beneficiul pacienților. Sunt onorată că fac parte din juriul acestui eveniment, un juriu format din reputate personalități. Acest eveniment trebuie să ne arate că România are medici valoroși și unități medicale unde se practică un act medical de calitate.

În calitate de președinte al Colegiului Medicilor din Municipiul București, cel mai numeros colegiu teritorial, cu peste 13.500 de membri activi, susțin valorizarea medicilor, iar în calitate de prorector al Universității de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” din București salut această inițiativă care promovează medicii de astăzi, studenții de ieri, pe care noi i-am format în toate universitățile de medicină și farmacie din țară.”

Dr. Adrian Udrea

 Director Medical, Medisprof Cancer Center

Membru Juriu Romanian Healthcare Awards 2021

“Puterea exemplului a fost întotdeauna unul din motivele pentru care am clădit ceva in clinica mea. Haideți să ieșim din anonimat și să arătăm tuturor cât suntem de pasionați și de profesioniști în ceea ce facem.”

Conf. Univ. Dr. Diana Loreta Păun

Consilier Prezidential, Departamentul Sănătate Publică, Administrația Prezidențială

Președinte și membru al Juriului internațional Romanian Healthcare Awards 2021

“De prea puține ori vorbim despre excelență în medicina românească și trebuie să recunoaștem că avem nenumărate povești de succes, atât din sfera profesioniștilor din sănătate, cât și a spitalelor. Punând mai des în lumină aceste povești, putem obține un efect de multiplicare! Pandemia cu care ne confruntăm ne-a dovedit o dată în plus rolul critic pe care personalul medical îl are în lupta împotriva răspândirii virusului. Fără îndoială că rezultatele medicilor și ale echipelor medicale nu ar fi fost posibile fără spitale performante. 

 

Romanian Healthcare Awards constituie o ocazie extraordinară de a ne arăta recunoștința pentru medici și echipe medicale a căror activitate stă sub semnul profesionalismului, devotamentului și responsabilității, și de a premia spitale modele de bune practici, în care putem păși cu încredere. Cele șapte categorii ale ediției din 2021 – Medicul Anului, Echipa Medicală a Anului, Spitalul Anului, Proiectul de Cercetare al Anului, Inovația Medicală a Anului, Campania Medicală a Anului, Calitatea Serviciilor Medicale și Siguranța Pacientului vin să încununeze efortul consecvent depus zi de zi, pentru menținerea sănătății noastre, a tuturor, oferindu-ne nouă, membrilor juriului, prilejul de a ne arăta aprecierea și de a vă oferi însemnele prețuirii noastre pentru valorile promovate! Vă invit așadar, în calitate de Președinte și membru al juriului să vă faceți cunoscute poveștile de succes, nu doar în România, ci în lumea întreagă!”

Prof. Dr. Viorel Scripcariu

Rector al Universității de Medicină și Farmacie ”Grigore T.  Popa”, din Iași

Membru Juriu Romanian Healthcare Awards 2021

„La sfârșitul unei gărzi infernale sau după o operație dificilă, când realizezi că ți-ai ales un drum cu sens unic, îți aduci aminte și de ce ai ales să urmezi una dintre cele mai grele dar și mai nobile meserii din lume. De ce ai ales să pui sănătatea celor din jur mai presus de propria sănătate și de ce, de multe ori, petreci mai mult timp la spital decât alături de familie. Pentru că medicina este mai mult decât o profesie, este o vocație, te definește nu doar ca profesionist, ci și ca om, și pentru că medicii adevărați nu așteaptă nici bani, nici laude, pentru a-și face datoria. Câteodată, însă, ai nevoie de încurajări și de premii ca să poți mergi mai departe, așa cum actorii se hrănesc cu aplauzele publicului. Iar Romanian Healthcare Awards 2020, prima competiție din România cu juriu internațional, dedicată medicilor, echipelor medicale și spitalelor, exact asta și-a propus, să certifice valoarea profesională și umană, să ofere un plus de considerație și recunoștință.”