RAPORTUL Xgrupului de Oncologie al Spațiului Medical, februarie 2021

Xgrupul de Oncologie al Spațiului Medical s-a întâlnit pe 25 și 26 februarie 2021 într-o amplă dezbatere, intitulată “Pacient în linia întâi”, organizată de BORO Communication în parteneriat cu Philips, BMS și MSD, care a reunit reprezentanți ai Ministerului Sănătății și ai Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, ai principalelor institute și centre oncologice din România, șefi de secții clinice de oncologie din spitalele județene, reprezentanți ai asociațiilor profesionale și de pacienți – lista completă a invitaților.

Prima zi a întâlnirii Xgrupului a abordat planul european de combatere a cancerului și oportunitățile de finanțare pentru România în domeniul oncologiei.

Principalele idei:

  • În 2020 la nivel european au murit peste 800 de mii de oameni din cauza pandemiei Covid-19 și peste 1,3 milioane de europeni au murit de cancer.
  • În România media de decese din cauza cancerului este de 142 pe zi.
  • Planul european de cancer are o tracțiune politică fără precedent, este un plan foarte ambițios și cu oportunități financiare importante.
  • Putem să ne inspirăm din planul european pentru că reprezintă o abordare integrată, care pleacă de la un diagnostic precoce, începe cu partea de educație, cu partea de prevenție, diagnostic precoce, tratament și foarte important, partea de follow-up și integrare socială, aspecte ce au lipsit în România.
  • Tot ceea ce trebuie să plănuim și să punem în aplicare din planul de cancer trebuie să fie gândit într-un orizont de timp de patru ani, care să pună în prim-plan pacientul.
  • Este nevoie să revedem partea de curriculă, pentru cei care fac diverse specialități. Un exemplu ar fi radiologia, unde nu se face deloc stagiul de radiologie intervențională, ceea ce pentru pacienți este o foarte mare problemă. Nu putem diagnostica cancere pentru că nu avem specialiști care să facă acest tip de intervenții.
  • Ar trebui implicat și Ministerul Educației pentru că, altfel, planul acesta despre care vorbim este inutil, în sensul în care bani vom găsi, vom face proiecte de digitalizare, dar resursa umană ne va lipsi.
  • România are acum o șansă unică prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și prin Programele Operaționale pentru viitoarea perioadă de programare 2021 – 2027.
  • PNRR poate să susțină și cele trei programe de screening pe care România le are în derulare.
  • Pentru prima dată de la integrarea României în Uniunea Europeană, pentru viitoarea perioadă de programare, avem un multifond, adică un singur program operațional, în care vom avea atât partea de infrastructură, cât și partea de servicii medicale și de formare/alfabetizare digitală.
  • Planul Național de Redresare și Reziliență este în curs de actualizare, ca urmare a aprobării regulamentului pe cei 6 piloni. Pe sănătate avem două idei mature de reformă: o idee se concentrează pe partea de infrastructură, renovări, dotarea spitalelor la nivel național, iar cealaltă parte se concentrează pe îmbunătățirea accesului la servicii și pe siguranța pacientului.
  • România va avea 30 de miliarde de Euro, iar din această sumă aproximativ jumătate sunt fonduri nerambursabile, iar cealaltă jumătate reprezintă împrumuturi, care vor trebui returnate la o dobândă avantajoasă.
  • Fiecare program, fiecare idee de reformă trebuie să aibă niște obiective de etapă și niște ținte pe care noi trebuie să ni le asumăm în fața Comisiei.
  • Programul Operațional de Sănătate are în spate o viziune integrată.
  • Ministerul Fondurilor Europene a prezentat cele 7 priorități pentru oncologie din Programul Operațional Sănătate (POS), cu referire și alte investiții din POS care susțin activitatea oncologică, cum ar fi sistemul național de transfuzii și OIS GENOMICA. Ministerul a prezentat și posibilitățile de finanțare pentru domeniul oncologic din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Spitalele pot trimite Minister o listă a principalelor nevoi de finanțare, împreună cu eventuale propuneri de soluții sau direcții de remediere.
  • Diagnosticul molecular, tehnicile noi ar trebui să fie într-un fel subvenționate sau acoperite de Casa de Asigurări, astfel încât să fie ușor pentru pacient, dar și pentru medic, pentru a avea un diagnostic mai rapid.
  • Este nevoie de o reformă completă a sistemelor informatice din instituțiile publice prin creșterea investițiilor.
  • Sunt necesare stații de dizolvare a tratamentelor, unități integrate, astfel încât dizolvarea să nu se facă pe secțiile clinice, ci în mod automat, iar modalitatea de decontare a tratamentelor să fie pe suprafață, pe metru pătrat și nu pe flacon, pentru că în acest fel ajungem la cheltuieli foarte mari cu medicamente, care practic sunt irosite.
  • Pacientul român trebuie să beneficieze de toate modalitățile de tratament și ele să fie decontate, pe cât posibil, de CNAS.
  • Aparatura medicală de diagnostic are o durată de viață și ca să facem o rețea de oncologie medicală performantă trebuie niște piloni esențiali.
  • O rețea națională de genomică este fundamentală pentru a schimba ceva în tratamentul cancerului.
  • Structurile mari oncologice trebuie să creeze o rețea de experți care să poată indica terapii compensate de Casa de Asigurări, iar în acel moment medicina personalizată va deveni o realitate.
  • Este nevoie un sistem informatic unic, pentru toate institutele oncologice.
  • Nu există niciun sistem specific de raportare a activității de radioterapie, iar experții din Ministerul Sănătății ar trebui să se gândească la acest lucru.
  • Serviciile medicale nu sunt rambursate corect de Casa de Asigurări, iar activitatea de radioterapie nu mai poate fi susținută de tarifele din 2011.
  • În acest moment pacienții sunt dezorientați, le este frică și este o problemă mare de informare. Spitalele sunt o zonă sigură, toți pacienții sunt testați și acum vaccinați, deci pacienții pot să vină. Nu suntem cu spitalele pline, nici cu liste de așteptare de două luni de zile. Radioterapia în spitale începe în două săptămâni sau maximum o lună, chimioterapia începe în câteva zile, operațiile se fac în două săptămâni. Este nevoie de campanie de informare pentru pacienți pentru a se relua activitatea normală.

Cea de-a doua zi a întâlnirii Xgrupului de Oncologie al Spațiului Medical a abordat traseul pacientului oncologic, cu focus pe hematologie și pneumologie. 

Principalele idei:

  • Ministerul Sănătății realizează în prezent, împreună cu Direcțiile de Sănătate Publică, o evaluare a spitalelor din fiecare județ, cu scopul de a le reorganiza.
  • Digitalizarea și dosarul electronic joacă un rol foarte important în traseul pacientului oncologic.
  • Primul lucru care trebuie făcut este digitalizarea completă, respectiv un registru național de cancer și digitalizarea sistemului administrativ, astfel încât să putem avea statistici exacte privind pacienții de cancer, ceea ce li se întâmplă pe parcurs, de la prima vizită la medic.
  • Este nevoie de mai multe centre de diagnostic și tratament al cancerului pulmonar.
  • Pacienții oncologici ar trebui monitorizați de același grup de medici pe întreg traseul medical.
  • Investigația completă a unui pacient cu suspiciune de cancer pulmonar ar trebui realizată într-o singură zi, fără spitalizare, evitând astfel aglomerarea spitalelor.
  • Pacienții cu boli acute grave, cu leucemii acute sau cu transplant nu pot fi tratați în spitalizare de zi.
  • Pacienții cu leucemie au nevoie de internare continuă și, din cauza imunosupresiei majore, trebuie să fie singuri în cameră, au nevoie de filtre, iar în România este nevoie de astfel de sectoare speciale pentru persoanele cu leucemie acută, care nu există în prezent.
  • Ne pregătim să implementăm terapiile celulare în România, care sunt deja implementate de 3-4 ani în Statele Unite și în Europa.
  • Principala cauză de deces în rândul pacienților oncologici din România este cancerul pulmonar și, deși s-au făcut pași prin rambursarea celor mai noi molecule inovatoare cu rezultate dovedite în cancerul pulmonar, sunt etape din traseul pacientului care trebuie urgent îmbunătățite. În acest sens, a fost dat exemplul Marii Britanii care a implementat standarde de diagnostic rapid în cancerul pulmonar și a prioritizat pacienții cu suspiciune de cancer pulmonar la investigații specifice.
  • MSD derulează în prezent proiectul OncoPlan, de conștientizare în rândul pacienților a nivelului cunoștințelor despre cancerul pulmonar și despre interacțiunea cu sistemul de sănătate.
  • Au fost prezentate principalele etape ale anatomiei patologice și s-a arătat cum putem ajunge la rezultate optime într-un timp cât mai scurt.
  • BMS sprijină pacienții în direcția diagnosticării cât mai rapide.
  • Deși avem protocoale, traseul pacientului oncologic se gripează din lipsa banilor sau pentru că banii nu ajung la timp.
  • S-a atras atenția asupra barierelor strict birocratice și a nevoii unei abordări integrate, eventual printr-un flux continuu de actualizări, de contractare și de simplificare a formularelor.
  • Într-un sistem perfect funcțional nu ar fi nevoie de un navigator, dar la noi este necesar un navigator prin care pacientul beneficiază de la A la Z de ghidaj prin tot procesul.
  • Medicul de familie joacă un rol esențial mai ales la începutul și la finalul traseului pacientului oncologic, dar are nevoie de o echipă pentru o îngrijire de calitate și de o legătură permanentă cu specialiști în îngrijire paliativă.
  • Problema adresabilității pacientului către medicul de familie și adresabilitatea medicului de familie către specialitățile care se ocupă de pacientul oncologic.
  • Spitalele publice ar trebui reprezentate în întâlnirile pe care Casa de Asigurări de Sănătate le organizează cu patronatele și cu furnizorii de servicii medicale.
  • Medicii oncologi au nevoie de biologie moleculară, dar accesul la aceste facilități nu este întotdeauna în același centru.
  • Referitor la accesibilitatea la tratament, ar trebui ca analizele să se facă pentru toată lumea, pentru a avea un tratament corect, altfel vom trata ca acum 20 de ani, fără să facem diferența între tratamente, fiindcă nu avem factor de prognostic de la debut.
  • În România este nevoie de mai mulți medici și de paturi alocate hematologiei pentru a putea asigura tratament decent acestor pacienți.
  • Sunt județe care nu au hematolog și ar trebui gândit un plan prin care să se distribuie resursa umană specializată în zona hematologică, astfel încât pacientul să aibă acces rapid.
  • Este nevoie de personal de laborator, calificat și mai bine plătit, pentru a asigura toate testele necesare pentru stabilirea diagnosticului la pacienții hemato-oncologici și apoi pentru urmărirea parcursului terapeutic.
  • Terapia personalizată nu poate fi susținută în multe centre din provincie.
  • În momentul în care centrele de oncologie, care nu sunt neapărat integrate în spitale, ci de sine stătătoare, vor prelua partea de diagnostic, va fi un avantaj foarte mare.
  • Trebuie să încurajăm pacienții să vină la tratament în stadii precoce și să creștem capacitatea de explorare a pacienților.

Vă invităm să urmăriți pe www.spatiulmedical.ro și pe paginile de Facebook și de LinkedIn @spatiulmedical campania de comunicare dedicată întâlnirii Xgrupului de Oncologie “Pacient în Linia Întâi”.

Un proiect Spațiul Medical și BORO Communication.

Parteneri: Philips, BMS și MSD.

Susținător: Hygienium.

Vezi toate proiectele și campaniile de comunicare din calendarul Spațiul Medical 2021.

Emanuel Guţan

Country Manager Ecolab Romania, Bulgaria, Ukraina, Moldova

Partener ROHO

 

“Ecolab Romania, prin Divizia Healthcare, oferă soluții de prevenire a infecțiilor care ajută la asigurarea unui mediu mai curat, mai sigur și mai sănătos pentru pacienți și furnizorii de servicii medicale, ceea ce duce la rezultate îmbunătățite, eficiențe operaționale și satisfacție crescută a pacienților. Modelul nostru unic de livrare a programului de preventive reunește tehnologie de ultimă oră, informații în timp real, servicii furnizate personal și instruire de bune practici. Participarea activă la evenimentele ROHO ne provoacă să identificăm împreună cu specialiștii din spitale, soluții pentru creșterea calității serviciilor medicale românești.”

Prof. Dr. Viorel Scripcariu

Rector, UMF Iași

Partener Educațional ROHO

 

”A profesa medicina presupune asumarea, zi de zi, a unei imense responsabilități: confortul, sănătatea și chiar viața pacienților noștri depind de noi, de calitatea actului medical pe care îl oferim. De aceea, autoritatea formală sau informală în lumea medicală implică un grad de responsabilitate semnificativ mai ridicat decât în alte profesii. Cum apar liderii în domeniul medical, care sunt condițiile și contextul favorabile apariției lor? În primul rând, un lider medical nu apare, ci se formează. Procesul începe din școală, din învățământul preuniversitar, atunci când se cristalizează atât trăsăturile de caracter ale individului, cât și vocația sa, curiozitatea și apetitul pentru cunoaștere. Aceasta este fundația pe care, mai târziu, mediul universitar clădește cunoștințele specifice domeniului medical. Cunoștințele sunt absolut necesare, dar nu și suficiente – un viitor lider în domeniul medical are vitală nevoie de puterea exemplului, de un model care să-l inspire și pe care să-l urmeze în cariera sa. Relația mentor – discipol în medicină este printre cele mai profunde și complexe relații de acest tip și ea va defini și ghida, în timp, profilul viitorului lider. Nu în ultimul rând, un lider în lumea medicală este un om pentru care acumularea permanentă de cunoștințe este la fel de naturală ca respirația. Medicina este un domeniu extrem de dinamic, în care cercetarea aduce în fiecare zi elemente de noutate pe care un lider profesional trebuie să le asimileze pentru a-și conserva acest statut.”

Jens Jakob Gustmann

Philips Health Systems Sales Leader CEE

Master Partner ROHO

 

“Misiunea Philips este de a îmbunătăți viața oamenilor prin inovații relevante pentru întreg ciclul de sănătate, ceea ce noi numim “health continuum”. Viziunea ROHO este similară cu a noastră și suntem încântați să fim Master Partner al acestui eveniment.“

Prof. Dr. Leonard Azamfirei

Rector, UMF Târgu Mureș

Partener Educațional ROHO

 

“Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie «George Emil Palade» din Târgu Mureș susține acest amplu eveniment internațional dedicat calității actului medical. Suntem o comunitate academică preocupată de viitorul medicinei românești și conștientă de responsabilitatea pe care ne-am asumat-o, aceea de a le oferi absolvenților noștri o educație medicală de elită. Universitățile joacă un rol esențial în formarea viitorilor lideri ai echipelor medicale din spitalele din România. De peste șapte decenii, în centrul medical și universitar Târgu Mureș se formează generații de medici, farmaciști și alți specialiști care sunt dedicați misiunii nobile de a salva vieți și care își aduc aportul la îmbunătățirea sistemului sanitar românesc. Într-o universitate, viitorii lideri din Sănătate dobândesc cunoștințe medicale solide, competențe, abilități și valori esențiale definirii lor ca profesioniști și ca oameni.”

Vasile Ruscovan

Director General, Kapamed

Professional Partner ROHO

 

“Sectorul sanitar din România este într-o continuă schimbare, întâmpinând noi provocări. Creșterea continuă a calității, dar și a complexității serviciilor medicale pun o presiune continuă asupra bugetelor spitalelor publice și private. Înțelegem competitivitatea pieței serviciilor medicale, crescândă pe an ce trece, în vederea atragerii și păstrării pacienților asigurați medical. Dezvoltarea sectorului medical privat mută spitalele publice din zona prestatorilor de servicii medicale, în zona jucătorilor din marea industrie medicală. Pe cale de consecință, elementele ce țin de maximizare și eficiență a lanțului de aprovizionare și de trasabilitate a consumabilelor medicale, în vederea creșterii productivității, siguranției, securității și realizarea de economii, vor face diferența. Kapamed furnizează cele mai eficiente și sigure soluții RFID de optimizare logistică, adaptabile la nevoile fiecărui spital în parte, iar Convenția Română a Spitalelor este locul unde vă vom împărtăși experiența noastră.”

Raluca Șoaita

ARCHITECT & FOUNDER, TESSERACT ARCHITECTURE

Membru Juriu Romanian Healthcare Awards 2021

„Îmbunătățirea infrastructurii medicale este critică și urgentă în Romania.

De aceea, competiții precum Romanian Healthcare Awards 2021 sunt mai mult decăt binevenite pentru a face vizibilitate sectorului medical și bunelor practici din domeniu. Încurajez pe toți medicii, echipele medicale și spitalele care au reușit să schimbe ceva, câtuși de puțin în jurul lor în acest an, să aplice și să contribuie astfel la creșterea calității serviciilor medicale în România. “

Andreea Cigolea

Jurnalist

Membru Juriu Romanian Healthcare Awards 2021

„Am contact în fiecare zi cu medici din toate domeniile, care lucrează atât la stat, cât și la privat. Toți au nemulțumirile lor și consider că a venit momentul ca aceste nemulțumiri să fie aflate de toată lumea. Am văzut în această pandemie medici care sunt adevărate modele de urmat, care au uitat de ei, și-au lăsat și familia pe locul doi, stând peste 12 ore zilnic în spitale. Și cel mai important e de fapt că nu au plecat din țară pentru un trai mai bun, au rămas aici pentru a salva vieți, pentru a fi alături de noi. Cred că astfel de oameni trebuie scoși în față și apreciați la adevărata valoare, pentru că, mai ales acum chiar au nevoie. Romanian Healthcare Awards 2021 reprezintă o ocazie prin care ne putem promova medicii de astăzi și mă bucur că pot face și eu parte din acest proiect.” 

Prof. Dr. Cătălina Poiană

Prorector al Universității De Medicină și Farmacie ”Carol Davila”, din București

Membru Juriu Romanian Healthcare Awards 2021

„Romanian Healthcare Awards 2020 reprezintă un moment în care societatea medicală își promovează medicii, spitalele și echipele medicale care au dat dovadă de implicare și profesionalism în activitatea curentă pentru și în beneficiul pacienților. Sunt onorată că fac parte din juriul acestui eveniment, un juriu format din reputate personalități. Acest eveniment trebuie să ne arate că România are medici valoroși și unități medicale unde se practică un act medical de calitate.

În calitate de președinte al Colegiului Medicilor din Municipiul București, cel mai numeros colegiu teritorial, cu peste 13.500 de membri activi, susțin valorizarea medicilor, iar în calitate de prorector al Universității de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” din București salut această inițiativă care promovează medicii de astăzi, studenții de ieri, pe care noi i-am format în toate universitățile de medicină și farmacie din țară.”

Dr. Adrian Udrea

 Director Medical, Medisprof Cancer Center

Membru Juriu Romanian Healthcare Awards 2021

“Puterea exemplului a fost întotdeauna unul din motivele pentru care am clădit ceva in clinica mea. Haideți să ieșim din anonimat și să arătăm tuturor cât suntem de pasionați și de profesioniști în ceea ce facem.”

Conf. Univ. Dr. Diana Loreta Păun

Consilier Prezidential, Departamentul Sănătate Publică, Administrația Prezidențialăi

Președinte și membru al Juriului internațional Romanian Healthcare Awards 2021

“De prea puține ori vorbim despre excelență în medicina românească și trebuie să recunoaștem că avem nenumărate povești de succes, atât din sfera profesioniștilor din sănătate, cât și a spitalelor. Punând mai des în lumină aceste povești, putem obține un efect de multiplicare! Pandemia cu care ne confruntăm ne-a dovedit o dată în plus rolul critic pe care personalul medical îl are în lupta împotriva răspândirii virusului. Fără îndoială că rezultatele medicilor și ale echipelor medicale nu ar fi fost posibile fără spitale performante. 


Romanian Healthcare Awards constituie o ocazie extraordinară de a ne arăta recunoștința pentru medici și echipe medicale a căror activitate stă sub semnul profesionalismului, devotamentului și responsabilității, și de a premia spitale modele de bune practici, în care putem păși cu încredere. Cele trei categorii ale ediției din 2020 – Medicul Anului, Echipa Medicală a Anului și Spitalul Anului vin să încununeze efortul consecvent depus zi de zi, pentru menținerea sănătății noastre, a tuturor, oferindu-ne nouă, membrilor juriului, prilejul de a ne arăta aprecierea și de a vă oferi însemnele prețuirii noastre pentru valorile promovate! Vă invit așadar, în calitate de Președinte și membru al juriului să vă faceți cunoscute poveștile de succes, nu doar în România, ci în lumea întreagă!”

Prof. Dr. Viorel Scripcariu

Rector al Universității de Medicină și Farmacie ”Grigore T.  Popa”, din Iași

Membru Juriu Romanian Healthcare Awards 2021

„La sfârșitul unei gărzi infernale sau după o operație dificilă, când realizezi că ți-ai ales un drum cu sens unic, îți aduci aminte și de ce ai ales să urmezi una dintre cele mai grele dar și mai nobile meserii din lume. De ce ai ales să pui sănătatea celor din jur mai presus de propria sănătate și de ce, de multe ori, petreci mai mult timp la spital decât alături de familie. Pentru că medicina este mai mult decât o profesie, este o vocație, te definește nu doar ca profesionist, ci și ca om, și pentru că medicii adevărați nu așteaptă nici bani, nici laude, pentru a-și face datoria. Câteodată, însă, ai nevoie de încurajări și de premii ca să poți mergi mai departe, așa cum actorii se hrănesc cu aplauzele publicului. Iar Romanian Healthcare Awards 2020, prima competiție din România cu juriu internațional, dedicată medicilor, echipelor medicale și spitalelor, exact asta și-a propus, să certifice valoarea profesională și umană, să ofere un plus de considerație și recunoștință.”