Xgrupul de Oncologie al Spațiului Medical s-a întâlnit pe 25 și 26 februarie 2021 într-o amplă dezbatere, intitulată “Pacient în linia întâi”, organizată de BORO Communication în parteneriat cu Philips, BMS și MSD, care a reunit reprezentanți ai Ministerului Sănătății și ai Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, ai principalelor institute și centre oncologice din România, șefi de secții clinice de oncologie din spitalele județene, reprezentanți ai asociațiilor profesionale și de pacienți – lista completă a invitaților.
Prima zi a întâlnirii Xgrupului a abordat planul european de combatere a cancerului și oportunitățile de finanțare pentru România în domeniul oncologiei.
Principalele idei:
- În 2020 la nivel european au murit peste 800 de mii de oameni din cauza pandemiei Covid-19 și peste 1,3 milioane de europeni au murit de cancer.
- În România media de decese din cauza cancerului este de 142 pe zi.
- Planul european de cancer are o tracțiune politică fără precedent, este un plan foarte ambițios și cu oportunități financiare importante.
- Putem să ne inspirăm din planul european pentru că reprezintă o abordare integrată, care pleacă de la un diagnostic precoce, începe cu partea de educație, cu partea de prevenție, diagnostic precoce, tratament și foarte important, partea de follow-up și integrare socială, aspecte ce au lipsit în România.
- Tot ceea ce trebuie să plănuim și să punem în aplicare din planul de cancer trebuie să fie gândit într-un orizont de timp de patru ani, care să pună în prim-plan pacientul.
- Este nevoie să revedem partea de curriculă, pentru cei care fac diverse specialități. Un exemplu ar fi radiologia, unde nu se face deloc stagiul de radiologie intervențională, ceea ce pentru pacienți este o foarte mare problemă. Nu putem diagnostica cancere pentru că nu avem specialiști care să facă acest tip de intervenții.
- Ar trebui implicat și Ministerul Educației pentru că, altfel, planul acesta despre care vorbim este inutil, în sensul în care bani vom găsi, vom face proiecte de digitalizare, dar resursa umană ne va lipsi.
- România are acum o șansă unică prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și prin Programele Operaționale pentru viitoarea perioadă de programare 2021 – 2027.
- PNRR poate să susțină și cele trei programe de screening pe care România le are în derulare.
- Pentru prima dată de la integrarea României în Uniunea Europeană, pentru viitoarea perioadă de programare, avem un multifond, adică un singur program operațional, în care vom avea atât partea de infrastructură, cât și partea de servicii medicale și de formare/alfabetizare digitală.
- Planul Național de Redresare și Reziliență este în curs de actualizare, ca urmare a aprobării regulamentului pe cei 6 piloni. Pe sănătate avem două idei mature de reformă: o idee se concentrează pe partea de infrastructură, renovări, dotarea spitalelor la nivel național, iar cealaltă parte se concentrează pe îmbunătățirea accesului la servicii și pe siguranța pacientului.
- România va avea 30 de miliarde de Euro, iar din această sumă aproximativ jumătate sunt fonduri nerambursabile, iar cealaltă jumătate reprezintă împrumuturi, care vor trebui returnate la o dobândă avantajoasă.
- Fiecare program, fiecare idee de reformă trebuie să aibă niște obiective de etapă și niște ținte pe care noi trebuie să ni le asumăm în fața Comisiei.
- Programul Operațional de Sănătate are în spate o viziune integrată.
- Ministerul Fondurilor Europene a prezentat cele 7 priorități pentru oncologie din Programul Operațional Sănătate (POS), cu referire și alte investiții din POS care susțin activitatea oncologică, cum ar fi sistemul național de transfuzii și OIS GENOMICA. Ministerul a prezentat și posibilitățile de finanțare pentru domeniul oncologic din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Spitalele pot trimite Minister o listă a principalelor nevoi de finanțare, împreună cu eventuale propuneri de soluții sau direcții de remediere.
- Diagnosticul molecular, tehnicile noi ar trebui să fie într-un fel subvenționate sau acoperite de Casa de Asigurări, astfel încât să fie ușor pentru pacient, dar și pentru medic, pentru a avea un diagnostic mai rapid.
- Este nevoie de o reformă completă a sistemelor informatice din instituțiile publice prin creșterea investițiilor.
- Sunt necesare stații de dizolvare a tratamentelor, unități integrate, astfel încât dizolvarea să nu se facă pe secțiile clinice, ci în mod automat, iar modalitatea de decontare a tratamentelor să fie pe suprafață, pe metru pătrat și nu pe flacon, pentru că în acest fel ajungem la cheltuieli foarte mari cu medicamente, care practic sunt irosite.
- Pacientul român trebuie să beneficieze de toate modalitățile de tratament și ele să fie decontate, pe cât posibil, de CNAS.
- Aparatura medicală de diagnostic are o durată de viață și ca să facem o rețea de oncologie medicală performantă trebuie niște piloni esențiali.
- O rețea națională de genomică este fundamentală pentru a schimba ceva în tratamentul cancerului.
- Structurile mari oncologice trebuie să creeze o rețea de experți care să poată indica terapii compensate de Casa de Asigurări, iar în acel moment medicina personalizată va deveni o realitate.
- Este nevoie un sistem informatic unic, pentru toate institutele oncologice.
- Nu există niciun sistem specific de raportare a activității de radioterapie, iar experții din Ministerul Sănătății ar trebui să se gândească la acest lucru.
- Serviciile medicale nu sunt rambursate corect de Casa de Asigurări, iar activitatea de radioterapie nu mai poate fi susținută de tarifele din 2011.
- În acest moment pacienții sunt dezorientați, le este frică și este o problemă mare de informare. Spitalele sunt o zonă sigură, toți pacienții sunt testați și acum vaccinați, deci pacienții pot să vină. Nu suntem cu spitalele pline, nici cu liste de așteptare de două luni de zile. Radioterapia în spitale începe în două săptămâni sau maximum o lună, chimioterapia începe în câteva zile, operațiile se fac în două săptămâni. Este nevoie de campanie de informare pentru pacienți pentru a se relua activitatea normală.
Cea de-a doua zi a întâlnirii Xgrupului de Oncologie al Spațiului Medical a abordat traseul pacientului oncologic, cu focus pe hematologie și pneumologie.
Principalele idei:
- Ministerul Sănătății realizează în prezent, împreună cu Direcțiile de Sănătate Publică, o evaluare a spitalelor din fiecare județ, cu scopul de a le reorganiza.
- Digitalizarea și dosarul electronic joacă un rol foarte important în traseul pacientului oncologic.
- Primul lucru care trebuie făcut este digitalizarea completă, respectiv un registru național de cancer și digitalizarea sistemului administrativ, astfel încât să putem avea statistici exacte privind pacienții de cancer, ceea ce li se întâmplă pe parcurs, de la prima vizită la medic.
- Este nevoie de mai multe centre de diagnostic și tratament al cancerului pulmonar.
- Pacienții oncologici ar trebui monitorizați de același grup de medici pe întreg traseul medical.
- Investigația completă a unui pacient cu suspiciune de cancer pulmonar ar trebui realizată într-o singură zi, fără spitalizare, evitând astfel aglomerarea spitalelor.
- Pacienții cu boli acute grave, cu leucemii acute sau cu transplant nu pot fi tratați în spitalizare de zi.
- Pacienții cu leucemie au nevoie de internare continuă și, din cauza imunosupresiei majore, trebuie să fie singuri în cameră, au nevoie de filtre, iar în România este nevoie de astfel de sectoare speciale pentru persoanele cu leucemie acută, care nu există în prezent.
- Ne pregătim să implementăm terapiile celulare în România, care sunt deja implementate de 3-4 ani în Statele Unite și în Europa.
- Principala cauză de deces în rândul pacienților oncologici din România este cancerul pulmonar și, deși s-au făcut pași prin rambursarea celor mai noi molecule inovatoare cu rezultate dovedite în cancerul pulmonar, sunt etape din traseul pacientului care trebuie urgent îmbunătățite. În acest sens, a fost dat exemplul Marii Britanii care a implementat standarde de diagnostic rapid în cancerul pulmonar și a prioritizat pacienții cu suspiciune de cancer pulmonar la investigații specifice.
- MSD derulează în prezent proiectul OncoPlan, de conștientizare în rândul pacienților a nivelului cunoștințelor despre cancerul pulmonar și despre interacțiunea cu sistemul de sănătate.
- Au fost prezentate principalele etape ale anatomiei patologice și s-a arătat cum putem ajunge la rezultate optime într-un timp cât mai scurt.
- BMS sprijină pacienții în direcția diagnosticării cât mai rapide.
- Deși avem protocoale, traseul pacientului oncologic se gripează din lipsa banilor sau pentru că banii nu ajung la timp.
- S-a atras atenția asupra barierelor strict birocratice și a nevoii unei abordări integrate, eventual printr-un flux continuu de actualizări, de contractare și de simplificare a formularelor.
- Într-un sistem perfect funcțional nu ar fi nevoie de un navigator, dar la noi este necesar un navigator prin care pacientul beneficiază de la A la Z de ghidaj prin tot procesul.
- Medicul de familie joacă un rol esențial mai ales la începutul și la finalul traseului pacientului oncologic, dar are nevoie de o echipă pentru o îngrijire de calitate și de o legătură permanentă cu specialiști în îngrijire paliativă.
- Problema adresabilității pacientului către medicul de familie și adresabilitatea medicului de familie către specialitățile care se ocupă de pacientul oncologic.
- Spitalele publice ar trebui reprezentate în întâlnirile pe care Casa de Asigurări de Sănătate le organizează cu patronatele și cu furnizorii de servicii medicale.
- Medicii oncologi au nevoie de biologie moleculară, dar accesul la aceste facilități nu este întotdeauna în același centru.
- Referitor la accesibilitatea la tratament, ar trebui ca analizele să se facă pentru toată lumea, pentru a avea un tratament corect, altfel vom trata ca acum 20 de ani, fără să facem diferența între tratamente, fiindcă nu avem factor de prognostic de la debut.
- În România este nevoie de mai mulți medici și de paturi alocate hematologiei pentru a putea asigura tratament decent acestor pacienți.
- Sunt județe care nu au hematolog și ar trebui gândit un plan prin care să se distribuie resursa umană specializată în zona hematologică, astfel încât pacientul să aibă acces rapid.
- Este nevoie de personal de laborator, calificat și mai bine plătit, pentru a asigura toate testele necesare pentru stabilirea diagnosticului la pacienții hemato-oncologici și apoi pentru urmărirea parcursului terapeutic.
- Terapia personalizată nu poate fi susținută în multe centre din provincie.
- În momentul în care centrele de oncologie, care nu sunt neapărat integrate în spitale, ci de sine stătătoare, vor prelua partea de diagnostic, va fi un avantaj foarte mare.
- Trebuie să încurajăm pacienții să vină la tratament în stadii precoce și să creștem capacitatea de explorare a pacienților.
Vă invităm să urmăriți pe www.spatiulmedical.ro și pe paginile de Facebook și de LinkedIn @spatiulmedical campania de comunicare dedicată întâlnirii Xgrupului de Oncologie “Pacient în Linia Întâi”.
Un proiect Spațiul Medical și BORO Communication.
Parteneri: Philips, BMS și MSD.
Susținător: Hygienium.
Vezi toate proiectele și campaniile de comunicare din calendarul Spațiul Medical 2021.