Fără doar și poate, supraviețuirea și calitatea vieții pacienților cu cancer au fost afectate semnificativ de schimbările modului în care serviciile medicale au fost furnizate în contextul pandemiei Covid-19. Situația pacienților oncologici din România a devenit și mai dificilă decât era anterior, întrucât accesul la diferitele servicii medicale de care au nevoie aceștia a devenit extrem de complicat (pe fondul indisponibilității multor spitale, care au devenit unități Covid, cât și din cauza temerilor pacienților față de infectarea cu acest virus). În același timp, acum știm mult mai bine care sunt vulnerabilitățile sistemului de sănătate și cum pot fi abordate. Recenta întâlnire online „Spitalul nostru”, dedicată rolului vital al spitalului în comunitate, organizată de BORO Communication pe 28 aprilie 2021, a fost onorată de participarea unor invitați din mai multe domenii relevante pentru activitatea spitalelor: manageri, autorități publice, reprezentanți ai unor furnizori de servicii. A fost abordată cu acest prilej și această temă dificilă de actualitate: situația pacienților oncologici în sistemul de sănătate românesc pe durata pandemiei. Despre acest subiect a vorbit și reprezentanta companiei farmaceutice MSD Raluca Sîmbotin, Policy & National Account Manager.
De peste un secol, MSD este lider al industriei farmaceutice la nivel mondial, descoperind medicamente și vaccinuri pentru multe dintre cele mai dificil de tratat boli ale lumii. Astăzi, MSD continuă să se afle în avangarda cercetării, contribuind la progresul în prevenirea și tratarea bolilor care amenință oamenii și comunitățile din întreaga lume, incluzând aici cancerul.
Recent, pentru a veni în sprijinul pacienților diagnosticați cu cancer, MSD România a dezvoltat platforma Onco-plan.ro, care oferă informații și sfaturi utile pentru acești pacienți în domenii precum nutriție, sănătate emoțională, comunicarea cu medicul și cu familia, asociații de pacienți și grupuri de suport. Proiectul a fost realizat în parteneriat cu FABC (Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer).
„Nu există un moment mai bun pentru a vorbi despre rolul spitalului în comunitate decât cel în care ne aflăm astăzi” a subliniat Raluca Sîmbotin. Iar asta pe seama faptului că pandemia de Covid-19 a avut, dincolo de numeroasele efecte negative evidente, și un efect de revelator prin faptul că, a pus o lupă asupra problemelor cu care se confruntă spitalele din România precum: lipsa acută de personal, infrastructura precară și finanțarea insuficientă. „Impactul pe care l-am văzut cu toții a fost o adresabilitate și accesibilitate scăzută (a pacienților la serviciile medicale), în special pentru pacienții cu cancer încă nediagnosticați, dar și pentru cei aflați în tratament.”
Raluca Sîmbotin a abordat și un subiect de mare interes pentru pacienți și lumea medicală deopotrivă, acela al traseului pacienților oncologici în sistemul public de sănătate. Pandemia a avut și continuă să aibă un impact negativ semnificativ asupra parcursului acestor pacienți prin diversele servicii de sănătate în cadrul centrelor medicale. Se estimează că volumul serviciilor de diagnosticare a scăzut cu aproape 50% ca efect al pandemiei în 2020, conform statisticilor INSP. Astfel, în prima jumătate a anului au fost înregistrate cu 15% mai puține diagnostice oncologice decât în anul precedent. Furnizarea de servicii spitalicești în secțiile de oncologie clinică a fost, de asemenea, afectată, mai puțini pacienți oncologici accesând spitalele: cu 50%, respectiv 40% mai puțini pacienți externați în trimestrele 3 și 4 ale anului trecut.
Din păcate, problemele cauzate de pandemie au avut un impact negativ direct și asupra indicatorilor macro de sănătate. „Am văzut un exces de mortalitate, 36.000 de români au decedat anul trecut în plus în comparație cu ani normali, iar din aceștia 58% au decedat din alte cauze decât cele legate de Covid-19.” a afirmat Raluca Sîmbotin. Pe fondul accesului limitat la servicii de îngrijire a sănătății, cel puțin în al doilea semestru al lui 2020, excesul de mortalitate înregistrat în România a depășit constant și substanțial media UE27. Ca urmare, nu constituie o surpriză faptul că Eurostat a documentat recent scăderea importantă a speranței de viață la naștere cauzată de pandemie în rândul cetățenilor europeni. Poziționată după Spania și Bulgaria, România a înregistrat a treia cea mai mare scadere a speranței de viață la naștere în anul pandemiei, o scădere dramatică de altfel. Prin cei 1,4 ani în minus la speranța de viață la naștere a românilor s-a șters practic un deceniu sau chiar mai mult, de progres măsurat prin acest indicator de sănătate. Trebuie, așadar, găsite cât mai urgent soluții care să vină în sprijinul pacienților oncologici, pentru creșterea accesului la tot ce înseamnă servicii de diagnostic și tratament.
Există speranțe că situația poate fi îmbunătățită prin PNRR sau Programul Operațional de Sănătate. De exemplu, prin dezvoltarea infrastructurii IT necesare pentru consultațiile online, prin îmbunătățirea circuitelor distincte Covid și non-Covid în cadrul spitalelor, pentru ca acestea să poată deservi simultan și pacienți non-Covid, cu respectarea măsurilor de siguranță sanitară necesare. Nu trebuie neglijată nici majorarea bugetelor alocate pentru asigurarea investigațiilor, atât de necesare pentru diagnosticarea persoanelor cu boli oncologice.
Legat de traseul pacienților în sistemul medical, MSD a înțeles nevoia oamenilor de a cunoaște mai bine care sunt pașii de urmat. Astfel, s-a născut platforma Onco-plan.ro, un traseu al pacientului cu cancer pulmonar explicat în 8 pași simpli, de la cele mai frecvente simptome la analizele specifice, inclusiv testarea biomarkerilor, opțiuni de tratament și monitorizarea.
Astfel de inițiative în sprijinul pacienților oncologici sunt neîndoielnic binevenite. Însă, fără dubiu, este nevoie și de măsuri sistemice pentru sprijinirea lor. Reluând o idee menționată de președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Adrian Gheorghe, Raluca Sîmbotin a subliniat și importanța de a regândi finanțarea sectorului de sănătate din România din perspectiva traseelor pacienților, în prelungirea poziției exprimate de domnul Adrian Gheorghe care a vorbit despre faptul că, actualmente, prevederile legale concep sistemul de sănătate în termeni de „paliere de servicii”, iar comunicarea dintre acestea este deficitară. În timp ce, în realitate, un pacient care caută soluții pentru sănătatea sa, traversează mai multe niveluri de servicii chiar și într-o singură zi.
S-a făcut referire și la un studiu realizat de MSD împreună cu The Economist Inteligence Unit, o analiză comparativă a politicilor cu privire la controlul cancerului pulmonar în mai multe țări europene. Astfel că, există în prezent o serie de recomandări privind îmbunătățirea traseului pacienților oncologici în sistemele de sănătate, recomandări cu valoare de obiective specifice:
- Implementarea unui pachet financiar integrat care să acopere toate investigațiile necesare pentru diagnosticarea oncologică.
- Posibilitatea prescrierii acestor investigații de către medicii pneumologi chiar înaintea medicilor oncologici (în cazul pacienților cu cancere pulmonare).
- Realizarea de investiții în centre de diagnostic cu tehnologie de înaltă calitate și precizie, care să grupeze într-o aceeași locație toate serviciile medicale necesare acestor pacienți (de exemplu bronhoscopie, anatomie patologică, biologie moleculară, genetică medicală, etc).
- Definirea unui traseu clar al pacientului în sistemul de sănătate, cu timpi clari pentru fiecare etapă.
- Necesitatea tumor board-urilor (comisii multidisciplinare de medici specialiști care se reunesc pentru a discuta aspecte legate de diagnosticele oncologice ale pacienților și a decide de comun acord strategiile terapeutice optime.)
Discuțiile vor continua pe 23 și 24 septembrie la cea de-a șasea ediție a Convenției Române a Spitalelor ROHO, care va avea loc la Hotel Caro din București.
