Radu Gănescu: Și în ziua de astăzi avem pacienți care nu se duc la tratament sau la medic pentru că le e frică, punându-și astfel viața în pericol

Radu Gănescu este Președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice și Vicepreședinte al European Patients Forum. Pe 25 septembrie a participat în calitate de Speaker în cadrul Xgrupului Pacient în linia întâi, parte a celei de-a cincea ediții a Convenției Române a Spitalelor ROHO, Xgrup realizat în parteneriat cu Abbvie

Vă prezentăm un sumar al intervenției domnului Radu Gănescu, din cadrul evenimentului: 

„Îmi pare rău că nu peste tot s-au putut face lucrurile la fel, că realitatea din anumite zone ale țării nu este aceeași și că regulile se respectă acolo unde, de obicei, oamenii sfințesc locul.

Dacă discutăm despre anxietate, vă puteți gândi prin ce trece un pacient care vede că spitalul în care se trata este închis, un pacient care vede că nu mai are medicamente să se trateze a doua zi, un pacient care nu știe unde să se ducă într-o perioadă în care nici medicii și nici autoritățile nu știu ce să facă. 

Spitalul Colentina avea în derulare foarte multe programe naționale și pacienții au fost redirecționați într-adevăr în alte spitale din București sau din zonele de domiciliu și au intrat pe programele respective cu ajutorul Caselor Județene. A fost însă și o anumită categorie de pacienți, mai ales cei cu boli rare, care aveau nevoie de anumite intervenții pe partea de neurologie care puteau apela doar la un singur alt centru, aflat la Timișoara, și care nu și-au mai făcut tratamentul. 

Dintotdeauna am susținut că pacienții cronici care beneficiază de programe naționale curative ar trebui să aibă mai mult acces la partea psihologică. Din păcate, se văd efectele negative ale anilor în care nu am acordat o mare importanță acestui aspect. 

Și în ziua de astăzi avem pacienți care nu se duc la tratament, sau la medic, pentru că le e frică; nu știu ce mesaj să le transmit acestor pacienți pentru a-i determina să-și continue tratamentul și a nu-și pune în pericol viața din cauza pandemiei. Comunicarea în pandemie a fost una agresivă care a creat teamă în rândul pacienților, când, de fapt, aceștia trebuiau să fie asigurați că li se vor putea oferi îngrijirile necesare.  

Eu sunt un pacient care are nevoie de transfuzii de sânge periodice; alți colegi de-ai mei, pacienți cu talasemie majoră, în perioada martie-aprilie au sunat la linia înființată pentru informații referitoare la Covid pentru a verifica dacă se transmite prin transfuziile de sânge, iar răspunsul a fost că nu se știe, dar că există șansa să se transmită.

Un pacient cronic se tratează pe o perioadă îndelungată, din păcate, iar în cele mai multe cazuri tratamentele prin programe naționale se desfășoară în spitale; am putut vedea efectul negativ a acestei realități ca urmare a închiderii sau a transformării acelor spitale în suport Covid. CNAS a ajutat prin partea de telemedicină și prin redirecționarea monitorizării către medicina de familie, așa cum ne-am dorit de mult timp, pentru că de multe ori medicul de familie poate face tot ceea ce se întâmplă în spital. 

Din păcate ne lovim de două lucruri: lipsa de fonduri, din cauza cărora toată lumea merge în spitalizare de zi pentru monitorizare, și faptul că medicii de familie nu sunt lăsați să preia acești pacienți. Din cauza sistemului existent, după șase luni de zile, unii pacienți care au nevoie și de medicul specialist încă nu reușesc să se întoarcă în anumite spitale; mă refer la spitalele de boli infecțioase de care depind pacienții cu TBC, pacienții cu HIV etc. 

Pacienții se simt mai confortabili în general în a-și administra tratamentul la ei acasă, cu o interacțiune cât mai mică cu spitalul; în Europa, de altfel, există conceptul de „home care” și am văzut că la Iași s-a putut pentru pacienții cu hemofilie. Există însă zone în care chiar și dacă se duce să-și ia tratamentul pacientul cu hemofilie, chiar dacă este spitalizare de o zi, li se cere test Covid.

Mă bucur că măcar în ceea ce privește pacienții cu afecțiuni oncologice au fost mai bine organizați în această perioadă, cu circuite corecte și monitorizările necesare. Deși CNAS vine cu anumite reguli și proceduri în situații de criză, ca cea recentă, acele reguli sunt interpretate altfel de fiecare casă în parte și fiecare le aplică în funcție de managementul intern, de personal, de fonduri.”

Xgrupul „Pacient în linia întâi” este un proiect realizat de SpațiulMedical și BORO Communication, în parteneriat cu Abbvie.