Digitalizarea sănătății nu este un subiect nou la noi, dar e unul ce a devenit de-a dreptul apăsător în contextul creat de pandemie. Ea prezintă numeroase avantaje pentru tot ceea ce înseamnă traseul pacientului în sistemul medical, gestionarea datelor referitoare la acesta, gestionarea resurselor, comunicarea dintre pacienți și medici, dintre diferiți specialiști în sănătate, etc. Implementarea optimă a serviciilor de digitalizare presupune însă și diferite tipuri de provocări, care nu sunt în primul rând de natură tehnică sau financiară, cum ar putea părea la prima vedere.

Despre necesitatea, dificultățile, dar și multiplele oportunități ale acestui domeniu au vorbit, cu numeroase exemple practice, invitații Xgrupului „Spitalul Digital”, o intensă și interesantă întâlnire organizată online pe 29 martie 2021 de Spațiul Medical și BORO Communication, în parteneriat cu Philips și Kapamed International.

Unul din primele elemente foarte importante în digitalizarea din sănătate, care a fost abordat și la o întâlnire anterioară a Xgrupului este dosarul electronic al pacienților. Așa cum a punctat Georgiana Gheție (Observatorul Român de Sănătate), acest instrument ar fi extrem de util atât pacienților (pentru a avea o evidență ușor de accesat a întregului lor istoric medical), cât și medicilor (care ar putea avea la îndemână, respectiv de a comunica altor specialiști informații despre parcursul, starea, analizele și tratamentele pacienților).

Alte elemente esențiale în cadrul discuției despre digitalizare sunt:

• securitatea și interoperabilitatea sistemelor de stocare, accesare și transfer al datelor;
• creșterea accesibilității serviciilor digitale pentru persoanele vârstnice sau cu dizabilități;
• ghidurile de mentenanță și utilizare;
• pregătirea tehnică a utilizatorilor pentru activitatea cu aceste tehnologii.

Importanța resursei umane, dincolo de aspectele tehnice sau financiare (adesea suficiente) a subliniat-o și dr. Ștefan Busnatu (Președintele Grupului de eHealth din carul Ministerului Sănătății), care a menționat că ar fi util ca Ministerul, cu ajutorul Comisiei Europene, să dezvolte programe pentru calificarea resurselor umane competente în utilizarea serviciilor digitale.

Unul dintre dezavantajele acestei perioade, anume faptul că, din cauza pandemiei, digitalizarea diferitor domenii ale vieții umane a devenit nu doar necesară, ci obligatorie și urgentă, fapt ce reprezintă totodată un mare avantaj. Așa cum a precizat Roxana Barbu (Government and Public Affairs Manager în cadrul Philips Health Systems), lumea a realizat în ultimul an că e posibil un grad de digitalizare mult mai mare, mai de calitate și mai rapid decât se credea posibil anterior. Pacienții, personalul medical și cel auxiliar din sănătate sunt acum mai deschiși spre digitalizarea dosarelor medicale, spre exemplu. De asemenea, inteligența artificială ajută astăzi substanțial la identificarea și sprijinirea persoanelor din diferite zone de risc, precum și la comunicarea dintre pacienți și medici.

Această situație i-a obligat pe diferiții furnizori de servicii medicale să se adapteze – uneori din mers – și să dezvolte infrastructurile digitale, ceea ce mărește flexibilitatea sistemului medical și capacitatea acestuia de a oferi îngrijiri complexe unui număr mare de pacienți aflați în locații diferite.

Un alt element ce e deopotrivă provocare și oportunitate este infrastructura digitală. Dragoș Preda (Secretar de Stat pentru Comunicații Electronice în cadrul Ministerului Sănătății) a argumentat faptul că e necesară mai degrabă o transformare digitală (inclusiv la nivel de mentalitate și deschidere) decât o digitalizare în sine, care are deja numeroase implementări în țară. Un exemplu ar fi tehnologia mobilă 5G pentru asistența medicală instantanee și la distanță: printre alte avantaje, pacienții ar putea astfel să transmită, respectiv să solicite date despre sănătatea lor în mod curent, de la distanță, cu transmitere mult mai rapidă de informații, inclusiv din partea medicilor (care adesea au de trimis fișiere de mari dimensiuni pacienților sau altor medici). Mulți pacienți sunt deschiși spre această tehnologie, alții însă au încă mari reticențe și destul de multă lipsă de informare.

Ochelarii de realitate augmentată – VR – sunt un alt exemplu de implementare benefică a noilor tehnologii, întrucât pot permite o mai bună și mai rapidă îndrumare medicală de la distanță, atât în relația medicilor cu pacienții cât și în procesul educațional în cadrul universităților de medicină.

Beneficiile unei infrastructuri tehnice mai avansate pentru traficul, dar și securitatea datelor sunt evidente, un alt exemplu foarte concret fiind proiectul de eCall, pe care STS (Serviciul de Telecomunicații Speciale) a început deja să îl dezvolte pentru autoturisme. Este în dezvoltare și o strategie națională de radio digital, care ar contribui în plus la o mai eficientă intervenție medicală în cazul accidentelor rutiere cu victime.

Invitatul din străinătate, dr. Balust Vidal (Șeful Secției de Anestezie și Terapie Intensivă din cadrul Institutului de Boli Digestive a Spitalului Clinic Barcelona), a vorbit despre experiența Spitalului Clinic din Barcelona cu soluțiile de digitalizare și tehnologia 5G. Acolo, acestea sunt folosite inclusiv pentru colectarea de date pentru analiza indicatorilor-cheie de performanță, dar și pentru gestionarea consumabilelor folosite în spital și a intervențiilor chirurgicale (numărul acestora, programare, simulări). Astfel se poate îmbunătăți întreaga organizare spitalicească din punct de vedere medical, administrativ, logistic și chiar comunicațional, inclusiv optimizarea fluxului pacienților, sarcinile personalului, monitorizare timpilor în blocul operator, oferirea de informații pentru familii etc.

Din partea proiectului EIT Health, Ion-Gheorghe Petrovai (Director de proiect al EIT Health Ris Hub, Co-fondator Freshblood Healthcare) a subliniat importanța start-up-urilor în dezvoltarea și promovarea inovației digitale și a telemedicinei în România, acest tip de organizații fiind adesea primele surse de inițiative și soluții eficiente și rapide.

Digitalizarea necesită însă, în mod evident, niște standarde de calitate referitoare la modul de colectare, circulație și utilizare a informațiilor precum și interconectarea lor, așa cum a precizat dr. Adrian Pană (CEO și Fondator al Center for Health Outcomes & Evaluation). Cardul de sănătate, spre exemplu, este momentan un sistem care colectează în principal date de utilizare a asigurărilor de sănătate, respectiv date financiare și doar extrem de puține date clinice despre pacient – ori tocmai acestea ar fi extrem de utile (sub forma unui dosare electronic), atât pentru pacienți, cât și pentru medici.

Un alt avantaj foarte vizibil al digitalizării este faptul că informațiile, respectiv documentele medicale, nu mai circulă pe hârtie, ceea ce economisește timp, energie și resurse. Din partea Consiliului Județean Sibiu, Oana Popa (Director Executiv, Direcția Strategii și Proiecte, Consiliul Județean Sibiu) a descris implementarea programului Geographical Information Systems, dezvoltat cu finanțare europeană, precum și proiectul (în derulare) de retro-digitalizare a documentelor importante din arhiva a trei spitale din subordinea Consiliului Județean Sibiu. Aceste spitale au fost conectate digital printr-un portal medical ce oferă acces facil pacienților la propriul dosar medical, crește gradul de implicate al acestora, îmbunătățește transparența actului medical și totodată economisește timp, atât pacienților, cât și medicilor, contribuind, de asemenea, la descongestionarea spitalelor.

Un actor foarte important în domeniul digitalizării și al telemedicinei sunt furnizorii privați care, conform Soranei Mantho (consultant pentru proiectul „Telemedicina” în cadrul PALMED), au nevoie de o reglementare mai clară a cadrului legislativ, respectiv de promovare a normelor de implementare. Din partea PALMED (Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private), doamna Mantho a punctat pertinent faptul că pandemia a pus întreaga lume și, cu precădere domeniul sănătății, în situația de a opera în condiții noi și de a concepe, adapta și furniza servicii de sănătate în așa fel încât pacienții să găsească sprijinul necesar pentru situația lor chiar și în contextul de pandemie (care a făcut mult mai dificile consultațiile, analizele, tratamentele, comunicarea cu medicii). Furnizorii privați au fost primii care au încercat să se adapteze cu soluții noi. O altă prioritate menționată aici a fost și rămâne pregătirea personalului medical pentru a utiliza aceste instrumente digitale. Totuși, 9 din 10 servicii de telemedicină din ultimul an au fost realizate tot prin „metoda clasică”, apelul telefonic, adică nu online.

Există și servicii medico-sanitare conexe spitalelor care pot beneficia enorm de pe urma telemedicinei, un exemplu fiind prezentat de Ovidiu Tuduruță (Partener Beesers), anume o platformă de îngrijiri medicale la domiciliu (Beesers) – zonă a serviciilor sanitare devenită și mai căutată de la începutul pandemiei. Platforma a fost lansată în București la sfârșitul lunii ianuarie 2021 și are actualmente peste 5000 de utilizatori activi, cu o constanță de comenzi și rezervări. Aici se pot întâlni și pot comunica, atât persoane care au nevoie de astfel de îngrijiri la domiciliu, cât și clinici medicale ce furnizează astfel de servicii. Clienții pot selecta genul de servicii de care au nevoie (perfuzii, injecții, recoltare analize, kinetoterapie), ziua și ora la care au nevoie de ele, precum și medicii și asistenții medicali doriți dintre cei prezenți pe platformă (aceștia având aici și rating-uri din partea altor utilizatori). Pacienții pot comunica direct cu personal de la furnizori, putând vedea în timp real și disponibilitatea serviciilor de îngrijire la domiciliu într-o anumită zonă geografică.

Au fost prezentate și alte exemple extrem de interesante, inovatoare și deja în derulare:

• Cardiomedive, primul plasture medical inteligent, care poate monitoriza pacientul cardiac de la distanță. Reprezentantul firmei dezvoltatoare, Ion Mocanu (Founder & CEO, Cardiomedive), a subliniat rata mare de mortalitate a bolilor cardiovasculare, costurile ridicate ale tratării lor și faptul că acest plasture inteligent poate ajuta pacienții prin colectarea mult mai rapidă (nu doar în ambulanță sau la spital) a datelor vitale, poate degreva într-o anumită măsură personalul medical și aglomerarea paturilor din spitale, furnizând totodată informații esențiale de la distanță prin efectuarea unor electrocardiograme, monitorizarea pulsului, a cadenței respirației, a saturației de oxigen și tensiunii arteriale, printre altele. Un alt avantaj major este evident acum, în vreme de pandemie: toate informațiile se pot colecta și transmite medicilor nu doar mai rapid și mai eficient, ci mai sigur din perspectiva riscului de infectare cu SARS-Cov2.
• Medicai, o platformă de radiologie ce utilizează inteligența artificială. Mircea Popa (co-fondator al platformei) a precizat că Medicai își propune să rezolve problema colaborării în echipele medicale multidisciplinare. În imagistica medicală, rezultatele investigațiilor generează fișiere foarte mari, dificil de trimis pacienților sau altor medici. În acest context, platforma funcționează ca o rețea virtuală de clinici, medici și pacienți, care pot colabora și comunica informații medicale indiferent de locație sau instituție.
• XVision e un start-up din Timișoara (reprezentat de Ștefan Iarca, CEO & Co-fondator) ce dezvoltă algoritmi de inteligență artificială în sprijinul medicilor radiologi pentru analiza și interpretarea investigațiilor. Nu tehnologia de imagistică medicală e ceea ce lipsește de fapt în România, ci mai degrabă resursa umană (medicii specialiști) sunt în număr limitat și supraaglomerați. Actualmente, acest start-up-ul colaborează deja pentru acest proiect cu 26 de spitale din țară.
• Medic Chat (reprezentat de Emilian Rădoi) este o soluție de telemedicină care încearcă să facă mai ușor și mai rapid accesul la o selecție mare de medici din câteva zeci de specialități medicale. Pacienții pot astfel alege medicii necesari, le pot comunica acestora informații și analize și pot primi un răspuns.

Domeniul healthtech, inclusiv digitalizarea sănătății, telemedicina, dosarul electronic al pacienților, este într-o evidentă (și, în ultimul an, foarte alertă) dezvoltare, existând atât cerere din partea pacienților, a medicilor și a structurilor medicale, cât și numeroase inițiative și soluții tehnice oferite de furnizorii de servicii de digitalizare, IT și inteligență artificială. Este clar și faptul că România are încă numeroase provocări și probleme de rezolvat pentru o implementare optimă a acestor sisteme, printre acestea numărându-se infrastructura tehnică disponibilă medicilor, dar și pacienților, familiarizarea utilizatorilor cu aceste sisteme (fie ei personal medical sau pacienți), necesitatea îmbunătățirii interconectării sistemelor digitale, constanta preocupare pentru securitatea datelor și valorificarea optimă a acestora (deopotrivă pentru eficientizarea muncii medicilor și a accesului pacienților la servicii medicale), reglementările legale și normele de implementare pentru telemedicină.

Așa cum au punctat majoritatea participanților la întâlnire, prin numeroase exemple practice, există premise tehnice și de viziune bune pentru digitalizarea sănătății din România, există cerere și ofertă de astfel de servicii. În plus, pandemia (cu digitalizarea „forțată”, rapidă, la care a obligat în mare măsură pe toată lumea) este deopotrivă o provocare, dar și o oportunitate pentru dezvoltarea și optimizarea serviciilor de digitalizare în sănătate.

Discuțiile despre digitalizarea sănătății vor continua pe 23 și 24 septembrie la cea de-a șasea ediție a Convenției Române a Spitalelor ROHO, care va avea loc la Hotel Caro din București.