Toți pacienții doresc un singur lucru: vindecarea sau cel puțin alinarea pe cât posibil a problemei sale de sănătate și o calitate a vieții cât mai bună. Pentru ca sistemul medical să le poată oferi cele mai bune resurse și condiții este nevoie desigur de multe premise, printre care extrem de importantă este eficientizarea așa-numitului traseu al pacientului, de la prima prezentare la medic până (cel puțin) la stabilirea unui parcurs de tratament. Iar traseul pacientului oncologic a devenit încă și mai problematic de la începutul pandemiei.
Printre numeroasele categorii de pacienți cu diferite afecțiuni, în special cronice, care au fost dramatic afectate de pandemia de Covid-19, cei oncologici se confruntă cu probleme stringente. Prin natura patologiilor oncologice, acești pacienți de foarte multe ori nu au mult timp la dispoziție, ori încărcarea sistemului medical din cauza Covid-19 a mărit mai mult ca oricând timpii de așteptare pentru analize, internări și consultații. În consecință, eficientizarea traseului acestor pacienți spre stabilirea unui diagnostic corect și apoi a implementării tratamentului este o problemă realmente urgentă – încă și mai mult de la începutul pandemiei.
Despre provocările, blocajele și îmbunătățirile fezabile pentru eficientizarea traseului pacienților oncologici s-a vorbit, printre alte teme, în cadrul întâlnirii online Xgrupului de Oncologie al Spațiului Medical „Pacient în linia întâi”, care a adus laolaltă pe 25-26 februarie 2021 mai mulți specialiști din domeniul medical și farmaceutic. Întâlnirea a fost organizată de SpațiulMedical.ro în colaborare cu BORO Communication – în parteneriat cu Philips, BMS și MSD, susținător Hygienium – și a abordat diverse teme de interes pentru parcursul pacienților (cu precădere oncologici) în sistemul medical. Pe acest subiect au vorbit printre alții Dr. Andreea Moldovan (Secretar de Stat, în Ministerul Sănătății), Conf. Dr. Dragoș Bumbăcea (Coordonator Compartiment Pneumologie la Spitalul Universitar de Urgență Elias), Petruța Panait (Market Access Manager MSD), Cătălin Radu (General Manager al companiei farmaceutice Bristol Myers Squibb), Dr. Dorin Vancea (președintele Secțiunii Cancer Pulmonar, Societatea Română de Pneumologie) și Prof. Dr. Gabriel Dimofte (Director Medical la Institutul Regional de Oncologie, Iași).
Din păcate cam dintotdeauna, la noi, pacienții oncologici au avut frecvent probleme legate de accesul în timp util la specialiști, diagnostice și tratamente. Pandemia a înrăutățit situația, pe de o parte prin aglomerarea sistemului medical în general din cauza Covid-19, pe de altă parte și prin teama pe care o au acum multe persoane cu (sau suspecte de) cancer a merge în spitalele de profil pentru analize, diagnostic sau tratament din cauza riscului de infectare cu SARS-Cov2. Această situație se traduce într-un acces mult mai slab al acestor pacienți la servicii medicale de specialitate și, în consecință, o calitate și o durată a vieții substanțial afectate.
Dr. Andreea Moldovan a explicat că situația a fost și mai mult complicată de faptul că multe spitale așa-numite non-Covid în realitate nu au fost chiar non-Covid, deoarece chiar și aici s-au identificat constant cazuri de Covid în rândul internărilor uzuale. În consecință, mulți pacienți nu au mai știut practic unde să meargă în spitale „non-Covid” pentru a primi îngrijiri medicale conform patologiilor lor.
Referitor la această problemă a accesului pacienților cronici, inclusiv oncologici, la centre medicale non-Covid, conform dr. Moldovan, Ministerul Sănătății lucrează la cel puțin două soluții: pe de o parte, identificarea unor spitale care nu au condiții pentru îngrijirea pacienților Covid-19 (cum ar fi sanatorii, clinici de recuperare sau alte spitale unde nu se poate asigura tratamentul cu oxigen), și deci pot fi menținute ca spitale non-Covid; pe de altă parte, acolo unde infrastructura o permite, în spitalele care au radiologie sau laboratoare disponibile dar și secții ATI, să se organizeze atât circuite Covid cât și non-Covid, pentru a permite accesul și al unor pacienți non-Covid precum cei oncologici.
Dincolo de diferitele idei pentru îmbunătățirea accesului și traseului pacienților oncologici (și nu numai) la analize și tratamente în timpul pandemiei, este neîndoielnic faptul că o digitalizare a dosarelor pacienților ar fi de mare ajutor în eficientizarea îngrijirii medicale pe care o primesc aceștia și, deci, a traseului pe care ei trebuie actualmente să îl parcurgă prin diferite segmente ale sistemului medical (analize, drumuri și programări la diferiți specialiști, timpi de așteptare îndelungați, etc). Această idee a fost subliniată și de dr. Daniela Vasile, care a arătat că digitalizarea dosarelor ar avea numeroase avantaje atât pentru pacienți cât și pentru medici.
Și Conf. Dr. Dragoș Bumbăcea a subliniat ideea că dosarul electronic al pacientului este un element extrem de important în traseul pacienților cu afecțiuni onco-pulmonare, care în acest moment de multe ori „se pierd” pe drumul îndelungat (ca timp dar și ca distanță) dintre efectuarea diferitor analize, așteptarea rezultatelor și consultarea diferitor medici specialiști. Pentru a ușura parcursul acestor persoane în sistemul medical până la diagnosticele și tratamentele de care au nevoie, dr. Bumbăcea a vorbit și despre ideea ca pacienții cronici cu diferite patologii care pot face investigații în ambulatorii, să nu mai fie internați, pentru a mai degreva astfel spitalele și laboratoarele.
Tot dr. Bumbăcea a menționat și Ghidul de Management al Cancerului Pulmonar, elaborat în 2015, care sublinia importanța optimizării acestui traseu și recomanda ca evaluarea multidisciplinară a pacientului cu cancer pulmonar, respectiv deciziile terapeutice, să se ia în cel mult 4 săptămâni de la prima evaluare. Astfel de măsuri, alături de mai sus menționata digitalizare a dosarului pacientului, ar putea contribui la îmbunătățirea situației descrise în Ghidul din 2015, care arăta că 75% dintre pacienți erau la acel moment identificați în stadiu inoperabil.
Din partea MDS, doamna Petruța Panait a amintit despre proiectul acestei companii intitulat OncoPlan (onco-plan.ro), care își propune o mai bună informare și conștientizare în rândul pacienților a unor informații importante despre afecțiunile canceroase, și de asemenea o îmbunătățire a interacțiunii acestor pacienți cu sistemul medical de specialitate.
Reprezentantul BMS, domnul Cătălin Radu, a menționat și un alt obstacol în traseul pacienților oncologici: „nu sunt bani sau nu sunt bani la timp”, adică banii de la stat pentru investigații se termină de regulă foarte repede. Din acest motiv, în ciuda existenței unor protocoale de diagnosticare rapidă a pacienților suspecți de cancer, traseul multora dintre ei se blochează sau întârzie inclusiv din motive de fonduri insuficiente. În plus, există și multe bariere birocratice: atunci când se dă o decizie de compensare a unor investigații sau tratamente oncologice, durează destul de mult până la obținerea aprobării listelor din partea Ministerului Sănătății, realizarea contractelor și a procedurilor de decontare.
Din perspectiva medicilor de familie, care au un rol foarte important mai ales la începutul traseului medical al unui pacient oncologic, respectiv la finalul acestuia (dacă se ajunge la îngrijirea paliativă), dr. Sorina Rodica Pop a susținut de asemenea utilitatea digitalizării dosarelor pacienților. Astfel, medicii de familie ar putea colabora mult mai eficient și rapid cu medicii oncologi pentru asigurarea îngrijirilor necesare acestor pacienți.
Din partea Societății Române de Pneumologie, Dr. Dorin Vancea a amintit că pandemia de Covid-19 a complicat extrem de mult adresabilitatea și traseul unei categorii aparte de pacienți, anume cei cu cancer pulmonar. Multe persoane se tem foarte mult de acest virus, însă nu realizează că o „banală” tuse sau o altă problemă pulmonară pot avea multe alte cauze în afară de Covid, printre care cancerul pulmonar (care, conform Globocan 2020, este principala cauză de mortalitate în rândul pacienților oncologici din România).
De asemenea, un alt punct de vedere – din țară, anume de la Iași – legat de facilitarea acestui parcurs al pacienților oncologici l-a oferit Prof. Dr. Gabriel Dimofte, care a punctat faptul că ar fi extrem de util dacă medicii de la centrele oncologice regionale, precum cel în care activează domnia sa, ar putea avea o mai bună comunicare cu medicii din teritoriu care sunt implicați în diagnosticarea pacienților cu acest tip de afecțiuni, și de asemenea evitarea „plimbării inutile” a acestor pacienți la diferite centre oncologice.
În concluzie, este extrem de vizibil atât din partea medicilor cât și a opiniei publice faptul că pandemia a complicat foarte mult parcursul multor pacienți, dintre care cei oncologici au nevoie de ajutor urgent în acest sens. Idei există atât la nivelul diferitor specialități medicale oncologice și nu numai, cât și la nivelul Ministerului Sănătății, iar printre aceste potențiale soluții pentru eficientizarea traseului pacientului oncologic se numără digitalizarea dosarelor medicale, organizarea unor spitale oncologice non-Covid sau a unor trasee non-Covid în spitale ce tratează acest virus, și o mai bună comunicare între toți medicii (de familie și oncologi) care se ocupă de acești pacienți.
Mai multe despre întâlnirea Xgrupului de Oncologie al Spațiului Medical aici.
Următoarea întâlnire a Xgrupului va fi pe 23 septembrie 2021, în cadrul celei de-a 6-a ediții a Convenției Române a Spitalelor ROHO, care va avea loc la Hotel Caro din București.
