„După experiența a trei rezidențiate desfășurate în România și aproape zece ani ca medic specialist cardiologie, dintre care doi ani ca șef secție cardiologie și patru ca manager al SCJU Suceava, pot afirma cu tărie că sistemul medical românesc este în mare suferință și necesită urgent o reformă profundă.
Ne confruntăm cu foarte multe deficiențe, dar voi sintetiza în câteva direcții principale, care din punctul meu de vedere, trebuie abordate cu prioritate:
A. Crearea unor sisteme medicale județene și regionale, care să răspundă tuturor nevoilor populației.
Pași:
- Existența unui coordonator județean al întregii activități medicale (medical și investițional).
- Plan strategic de investiție în medicina județeană (Consiliile locale, Consiliul Județean, DSP, investitori privați etc.).
- Protocoale medicale de colaborare între toate instituțiile medicale (medicină de familie, centre de permanență, ambulanță, DSP, spitale, instituții medicale private etc.).
B. Distribuția echitabilă a resursei umane pentru fiecare județ și regiune în parte.
Pași:
- Crearea cadrului legislativ prin care rezidenții din ultimii ani de pregătire în rezidențiat să fie distribuiți și în spitalele județene, în funcție de nevoile populației și de activitatea medicală desfășurată de respectivul spital (peste 2000-3000 rezidenți în județele universitare și sub 50 rezidenți în celelalte județe).
C. Plata pe performanță, în funcție de activitatea desfășurată și instituția în care se desfășoară.
Pași:
- Crearea cadrului legislativ pentru stimularea performanței, prin salarizare diferențiată, în funcție de rezultatele medicale obținute în cadrul aceleași instituții sau între instituții diferite.
D. Strategie pe termen scurt și mediu pentru scoaterea posturilor la rezidențiat, în funcție de nevoile populației și a specialităților deficitare.
Pași:
- Crearea cadrului legislativ cu obligativitatea desfășurării activității medicale în România, cel puțin 10 ani după finalizarea unui rezidențiat finanțat de stat sau achitarea contravalorii școlarizării.
E. Complementaritate între sistemul medical de stat și cel privat.
Pași:
- Analiză temeinică a nevoilor medicale ale populației din județ.
- Contractarea anuală de către CJAS a tuturor nevoilor medicale rezultate din analiză, atât de la sistemul medical de stat cât și de la cel privat, astfel încât împreună cele două sisteme să acopere toate nevoile de îngrijire medicală din județ.
- Serviciile medicale cu plată rămân doar pentru cei care doresc această opțiune.
Notă: România este țara cu cele mai mari cheltuieli pentru sănătate „din propriul buzunar” extra-asigurare de sănătate!
F. Educație medicală pentru populație.
Educația medicală de prevenție în școli, ca materie de studiu.
G. Înclinarea balanței PREVENTIV-CURATIV în favoarea serviciilor medicale preventive.
Asigurarea accesului facil al populației la investigații de screening pentru patologiile cele mai frecvente, cu mortalitate mare (ex. bolile cardiovasculare, cerebrovasculare, oncologice etc.).
Notă: Atitudinea de a investi majoritar în zona curativă este o povară majoră pentru sistemul de sănătate. Prevenția poate aduce economii majore, care pot fi redirecționate pentru alte nevoi ale sistemului medical.”
-Alexandru Calancea, Manager SJU Suceava
Campania de comunicare #SpitaleInTransformare, realizată de Spațiul Medical și BORO Communication, este prilejuită de cea de-a 9-a ediție ROHO Romanian Hospital & Healthcare Convention, care va avea loc pe 26 și 27 septembrie, la București.
