- Mirela Nemțanu, Director Executiv, Fundația HOSPICE Casa Speranței, a participat în cadrul întâlnirii regionale „Spitalul Nostru” Iași, care a avut loc pe 3 iunie.
“Serviciile de paliație nu sunt încă prea atractive financiar și sunt rar menționate în discuțiile despre reforma serviciilor de sănătate. Asta deși Organizația Mondială a Sănătății spune că pentru orice populație există trei categorii de persoane pentru care trebuie oferite 5 direcții de servicii medicale obligatorii:
- populația sănătoasă, pentru care trebuie implementate programe de prevenție (care, dacă sunt bine gândite, contribuie la degrevarea sistemului medical)
- pentru populația bolnavă cu potențial de vindecare (pentru care sunt necesare programe de diagnosticare precoce, tratament și reabilitare)
- pentru populația cu boli incurabile (care are nevoie de servicii de paliație).
Aceste cinci direcții formează ceea ce se numește „Universal Health Coverage”, la care OMS spune clar că trebuie să aibă acces toate persoanele indiferent de mediul social și zona din care provin. Din păcate în România situația nu este aceasta, iar paliația este foarte puțin atractivă pentru furnizorii de servicii de sănătate.
Fundația Hospice Casa Speranței este cea care a introdus pentru prima dată în România conceptul de îngrijire paliativă, care a influențat sistemul medical din România mai mult decât oricare altă organizație de acest gen, contribuind la crearea de protocoale, standarde, un cadru de lucru și un cadru legislativ, precum și formare profesională pe partea de paliație. Legat de parteneriatul public-privat, trebuie avute mai mult în vedere și ONG-urile, pentru că zona publică are capacitatea de a oferi rețeaua și impactul național, zona privată are ambiția, drive-ul și investiția în cercetare, iar ONG-urile pot aduce continuitate, know-how, dedicare și anumite principii care ghidează proiectele. Toți cei trei actori sunt necesari pentru dezvoltarea de proiecte bune.
Până în prezent, pe baza resurselor proprii și ale partenerilor săi, Hospice Casa Speranței a oferit peste 32.000 de sesiuni de formare în România și alte 25 de țări în special din blocul ex-comunist. Impactul asupra pacienților: capacitatea actuală este de peste 5.000 de pacienți anual (plus în jur de 10.000 de aparținători) și au beneficiat de servicii de paliație peste 45.000 de pacienți și 100.000 de aparținători. Impactul financiar este și el semnificativ: aceste servicii au degrevat sistemul public de aproximativ 45 milioane de euro, pe care fundația i-a strâns din mediul privat în beneficiul pacienților.
Fundația este singura organizație din țară care oferă toată paleta de servicii de paliație și are o structură formată din 2 spitale de paliație la București, respectiv Brașov (realizate integral din donații), un centru lângă București dedicat exclusiv paliației la copii, în total fiind 6 centre. În România există doar două servicii de ambulatoriu pe paliație (cele ale fundației, din București și Brașov), și se ignoră zona de servicii de îngrijire paliativă la domiciliu (care au cea mai mare capacitate de a degreva spitalele). Scăderea numărului de paturi din spitale se poate face prin programe de prevenție, tratament, ambulatoriu dar și prin îngrijiri la domiciliu.
Prin PNRR, Sănătatea din România are acum cel mai prielnic moment postrevoluționar, care trebuie gândit foarte bine. În mod particular, fără finanțare corespunzătoare nu se pot oferi servicii, cu atât mai mult cu cât aceste servicii nu se adresează bolii ci pacientului cu tot universul lui de nevoi. Pacientul trebuie abordat holistic, iar fundația oferă servicii printr-o întreagă echipă multidisciplinară care include psihologi, asistenți, preoți, consilieri spirituali etc. Nu doar medicul este cel care poate și trebuie să ofere asistență și îngrijiri acestor pacienți, iar serviciile trebuie adaptate pacienților. De asemenea, familia și comunitatea din jurul pacienților trebuie și ele sprijinite și consiliate, acestea având rol de sistem de sprijin și favorizând de asemenea degrevarea sistemului sanitar.
Hospice Casa Speranței a primit anul trecut premiul Spitalul Anului în România; totuși, cea mai mare cerere este pentru servicii la domiciliu, lucru ce favorizează scăderea numărului de paturi. Hospice nu deține cele mai mari, mai bine dotate sau cele mai noi spitale din țară. Particularitatea (și sursa de satisfacție pentru pacienți) e, însă, abordarea holistică și calitatea personalului și a serviciilor medicale oferite.
Serviciile și decontarea lor nu trebuie dezvoltate în continuare neapărat conform tradițiilor încetățenite (după modelul „așa s-a făcut mereu”), ci conform nevoilor pacienților. Iar legat de finanțare, sunt foarte multe servicii holistice care nu sunt recunoscute de Casa Națională de Asigurări de Sănătate – spre exemplu toate serviciile oferite familiilor pacienților. Decontarea pe internări de paliație se face la prețuri neschimbate din 2010 (o sumă care acoperă doar aproximativ 30% din costurile reale). Iar din totalul costurilor Hospice, statul decontează doar 16%. În consecință, fără o finanțare reală, zona de paliație nu se va putea dezvolta cum trebuie.”
Întâlnirea regională „Spitalul Nostru” Iași a fost organizată pe 3 iunie, de Spatiul Medical și BORO Communication. Partener Instituțional: Ambasada Regatului Țărilor de Jos în România. Partener Principal: Philips. Parteneri: MSD, Kapamed. Susținători: Bristol Myers Squibb, KONE, HospitalNet, KarlStorz.
Urmează Convenția Română a Spitalelor – ROHO 2022.
Foto © Spațiul Medical
