Logistica medicală inteligentă stă la baza infrastructurii spitalelor performante orientate spre pacienţi

Ce presupune o infrastructură medicală la standarde ne explică Vasile Ruscovan, Directorul General al Kapamed Internaţional, lider în furnizarea de produse și soluţii integrate pentru logistică medicală, care a participat în calitate de speaker în cadrul Convenției Române a Spitalelor – ROHO 2021, pe 23-24 septembrie, la Hotel Caro, București.

România duce lipsă de unități medicale spitalicești noi sau măcar upgradate la nivelul celor vest-europene. Conform The Health Care Index din 2021, țara noastră se află pe locul 69 din totalul de 89 țări studiate privind calitatea serviciilor medicale, inclusiv infrastructura.

Ne bucură faptul că Guvernul, prin Ministerul Sănătății, dar și autoritățile locale au inițiat, în diferite stadii de proiect, construcția de unități spitalicești noi, precum ar fi: cele 3 spitalele regionale, noul Spital Județean din Sibiu, Centrul Integrat de Transplant și noul Spital Monobloc pentru Copii, ambele din Cluj. Totodată, suntem îngrijorați în ceea ce privește termenele realiste de finalizare a acestora, dacă ne uităm la durata de 30 de ani a construcției unui spital general de plus 200 paturi din Fălticeni. Imaginați-vă că acel spital a fost construit pe normativele anilor ’90 care, de fapt, sunt normativele anilor ’70. În ce măsură acestea corespund cu nevoile zilelor noastre, în condițiile în care an de an doar volumul și diversitatea de materiale sanitare crește în medie cu 3%?

Ne este cunoscut că, atât legislația primară, cât și cea secundară nu sunt adaptate nevoilor și standardelor medicale de astăzi. Aici decidenții trebuie să intervină rapid în actualizarea legislației primare și secundare astfel încât acestea să fie adaptate la nivelul celor europene de astăzi, altfel, riscăm ca studiile de fezabilitate și proiectele de arhitectura să ne prezinte spitale noi făcute după standardele anilor ’70.

Având în vedere complexitatea acestor unități dar și lipsa unei experiențe locale în proiectare și construire, pentru a ne asigura de succesul acestor investiții, pe lângă nevoia unei legislații actualizate, avem nevoie de un transfer de know-how în ceea ce privește standardele implementate. Aici trebuie să luăm ca model țările care au reușit deja să-și dezvolte infrastructura medicală, clasându-se în top 10 mondial cum ar fi: Coreea de Sud, Marea Britanie, Danemarca sau Spania. De altfel, am observat deja inițiative locale sectoriale care neavând un standard după care să se ghideze, își dezvoltă propriul standard. Astfel, vedem clădiri cu condiții hoteliere foarte bune, aparatură de ultimă generație, dar nu vedem circuite potrivite privind colectarea deșeurilor periculoase sau spații suficiente necesare depozitării și trasabilității materialelor sanitare și farmaceutice. Și atunci pacientul chiar dacă va sta într-un pat nou și singur în salon, va continua să fie expus la infecțiile intraspitalicești și la erorile materiale de tratament.

Un element important ce stă în puzzle-ul de proiectare a unui spital modern o reprezintă arhitectura logistică. Spitalele care au înțeles acest lucru, astăzi performează medical dar și economic. Spre exemplu, Spitalul Universitar La Fe din Valencia cu 1000 paturi, construit relativ recent, este considerat cel mai performant spital public din Europa. De altfel, “inovația și experiența pentru servicii adresate pacienților” este deviza acestui spital care-și livrează medicația din depozit pe secții cu roboți iar trasabilitatea acesteia este asigurata prin farmacii automate și cabinete inteligente plasate pe secții și blocurile operatorii. Practic, e imposibil să se fi consumat o fiola, un comprimat, o fașă sau un cateter fără ca acestea să nu fie monitorizate prin tehnologiile inovative de trasabilitate.

Dacă ne uitam la Mare Britanie, deja de câțiva ani cei de la NHS (Serviciul Național de Sănătate) au un program de implementare de echipamente automatizate în trasabilitatea medicamentelor utilizate în spitale. Conform NHS, cu ajutorul acestui echipament, pe lângă inventarul real la nivelul punctelor de consum de pe secții, britanicii au redus foarte mult din costurile administrative, au crescut nivelul de siguranță a pacientului scăzând din incidența erorilor materiale de la 6% la sub 1% și au înregistrat si economii serioase din bugetul de medicamente cu aproximativ 11% pe lună. Economic vorbind, investiția este dovedită ca rentabilă, fiind amortizată într-un interval de aproximativ 3 ani.

În acest sens, în special pentru proiectele de spitale noi din România, pledăm pentru o standardizare logistică bazată pe implementarea unor sisteme performante stabile, interconectare și validate deja în spitalele occidentale moderne. Aici ne referim atât la partea de dotare cu mobilier pentru depozitarea materialelor și medicamentelor cât și la partea de sisteme informatice dedicate tip WMS, ERP si HIS. Implementarea pe mai departe de soluții locale izolate, multe improvizate și nesigure privind funcțiile acestora, până azi s-au dovedit a fi ineficiente. De ce să continuăm să mergem pe același drum? De exemplu, majoritatea covârșitoare a spitalelor publice nici până astăzi nu au implementat un banal sistem de scanare a codurilor de bare. Recepția produselor de la furnizori și darea lor în consum se face, la propriu, folosind creionul, hârtia bonier și celebrul indigo albastru.

Credem că viitoarele spitale trebuie să răspundă nevoilor viitorului. Ca să putem previziona aceste nevoi, trebuie să ne uităm unde suntem azi și încotro ne-am putea îndrepta. În acest sens, foarte multe studii de profil ne arată ca aproape 50% din bugetul unui spital o reprezintă cheltuielile cu materialele și medicamente. Atunci când mergem într-un spital și ne împiedicăm la propriu pe holurile acestuia în cutii cu materiale sanitare depozitate clandestin, ne punem o singură întrebare: chiar nu ne interesează cum se cheltuie jumătate din bugetul spitalului nostru? Ca manager de companie îmi monitorizez strict stocurile de marfa iar cele mai eficiente soluții adoptate sunt procedurile interne și soluțiile tehnice care ne oferă o trasabilitate eficientă, prevenind din riscurile de expirare și monitorizand toate mișcările, din momentul intrării acesteia în depozitul firmei, până în momentul dării în consum sau vânzării.

Organizația Mondială a Sănătății ne arată în raportul său din 2019 ca an de an cheltuielile publice în sănătate cresc în medie cu 3,7%; spitalele, fortate sau nu, cheltuie mai mult raportat la creșterea economică anuală. De asemenea, personalul medical ne atrage atenția în Annals of Internal Medicine din 2016 că timpul lor profesional începe să prevaleze în activități non-medicale. Peste 2/3 din timpul acestora este dedicat acțiunilor birocratice, administrative și logistice. Imaginați-vă, astazi, un medic este plătit 8 ore de lucru pe zi ca să și-i dedice pacientului, în realitate însă, acesta se ocupă de pacient doar două ore pe zi pentru ca restul timpului este prins cu birocrația. Soluția la această problemă este digitalizarea proceselor. Atât a funcțiilor de management – administrative cât și a celor de management medical. Desigur, auzim din ce în ce mai des acest termen de digitalizare a spitalelor și crearea de programe informatice dedicate, dar prea puțini ne și explică ce presupune, de fapt, digitalizarea.

Cel mai mare furnizor de soluții tip ERP din lume, compania germana SAP, împreuna cu principalul furnizor de soluții informatice spitalicesti din SUA, Cerner, chiar anul acesta au întocmit un raport privind direcțiile industriei healthcare privind digitalul. Acestea sunt:

  1. Spital inteligent, presupune digitalizarea și automatizarea proceselor repetitive, atât cele ale personalului medical, cât și a celui administrativ, oferirea de informații în timp real și planificare inteligentă a resurselor, oferirea de analize predictive bazate pe date.
  2. Centricitatea pacientului și anume prioritizarea realităților și a experienței cu pacienții spitalului, opțiuni pentru pacient tip “self-service”, utilizând terminale mobile privind interacțiunea cu spitalul privind procesele administrative; utilizarea dispozitivelor mobile și tip “wearables” în procesul de îngrijire.
  3. Calitatea asistenței medicale, utilizând soluțiile operaționale, clinice și analitice în vederea obținerii unui control și a vizibilității privind rezultatele.
  4. Experiența resursei umane livrând cele mai bune servicii medicale cu un grad ridicat de implicare.
  5. Rețele “healthcare” interconectate de tip colaborativ și inovativ, prin transfer reciproc de date în vederea îmbunătățirii statusului pacienților.

Cam aici se situează procesul de digitalizare în accepțiunea SAP și Cerner. Credem că, din nou, nu trebuie să reinventăm sau să construim propriile soluții la problemele comune, ci să ne uităm cum alții și-au rezolvat aceste probleme și a preluări de soluții validate si funcționale spre exemplu din spitalele SUA, spaniole sau austriece.

În concluzie, am argumentat că orice spital nou sau proiect de modernizare trebuie să aibă printre obiective și implementarea de sisteme informatice de digitalizare precum și infrastructură de logistică medicală care să asigure trasabilitatea tuturor produselor. Pentru a ne asigura de succesul proiectelor, până ce vom reuși să ne dezvoltăm propria experiență, avem nevoie de transfer de know-how de la cei care au reușit să implementeze astfel de proiecte iar astăzi sunt considerați lideri mondiali în asigurarea serviciilor medicale de calitate.

Kapamed Internațional este o companie românească specializată în consultanță, proiectare si furnizare de soluții integrate pentru logistică medicală eficientă, precum cele utilizate în marile spitale din lume cum ar fi: Johns Hopkins USA, McGill Canada, La Fe Spania sau Sidra Qatar. Până în prezent, compania Kapamed Internațional a implementat cu succes numeroase proiecte de dotare specifica în spitale precum: Institutul de Cardiologie Georgescu din Iași, noul UPU Oradea, Spitalul Regina Maria din Cluj sau Spitalul Universitar Militar Central București.

Emanuel Guţan

Country Manager Ecolab Romania, Bulgaria, Ukraina, Moldova

Partener ROHO

 

“Ecolab Romania, prin Divizia Healthcare, oferă soluții de prevenire a infecțiilor care ajută la asigurarea unui mediu mai curat, mai sigur și mai sănătos pentru pacienți și furnizorii de servicii medicale, ceea ce duce la rezultate îmbunătățite, eficiențe operaționale și satisfacție crescută a pacienților. Modelul nostru unic de livrare a programului de preventive reunește tehnologie de ultimă oră, informații în timp real, servicii furnizate personal și instruire de bune practici. Participarea activă la evenimentele ROHO ne provoacă să identificăm împreună cu specialiștii din spitale, soluții pentru creșterea calității serviciilor medicale românești.”

Prof. Dr. Viorel Scripcariu

Rector, UMF Iași

Partener Educațional ROHO

 

”A profesa medicina presupune asumarea, zi de zi, a unei imense responsabilități: confortul, sănătatea și chiar viața pacienților noștri depind de noi, de calitatea actului medical pe care îl oferim. De aceea, autoritatea formală sau informală în lumea medicală implică un grad de responsabilitate semnificativ mai ridicat decât în alte profesii. Cum apar liderii în domeniul medical, care sunt condițiile și contextul favorabile apariției lor? În primul rând, un lider medical nu apare, ci se formează. Procesul începe din școală, din învățământul preuniversitar, atunci când se cristalizează atât trăsăturile de caracter ale individului, cât și vocația sa, curiozitatea și apetitul pentru cunoaștere. Aceasta este fundația pe care, mai târziu, mediul universitar clădește cunoștințele specifice domeniului medical. Cunoștințele sunt absolut necesare, dar nu și suficiente – un viitor lider în domeniul medical are vitală nevoie de puterea exemplului, de un model care să-l inspire și pe care să-l urmeze în cariera sa. Relația mentor – discipol în medicină este printre cele mai profunde și complexe relații de acest tip și ea va defini și ghida, în timp, profilul viitorului lider. Nu în ultimul rând, un lider în lumea medicală este un om pentru care acumularea permanentă de cunoștințe este la fel de naturală ca respirația. Medicina este un domeniu extrem de dinamic, în care cercetarea aduce în fiecare zi elemente de noutate pe care un lider profesional trebuie să le asimileze pentru a-și conserva acest statut.”

Jens Jakob Gustmann

Philips Health Systems Sales Leader CEE

Master Partner ROHO

 

“Misiunea Philips este de a îmbunătăți viața oamenilor prin inovații relevante pentru întreg ciclul de sănătate, ceea ce noi numim “health continuum”. Viziunea ROHO este similară cu a noastră și suntem încântați să fim Master Partner al acestui eveniment.“

Prof. Dr. Leonard Azamfirei

Rector, UMF Târgu Mureș

Partener Educațional ROHO

 

“Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie «George Emil Palade» din Târgu Mureș susține acest amplu eveniment internațional dedicat calității actului medical. Suntem o comunitate academică preocupată de viitorul medicinei românești și conștientă de responsabilitatea pe care ne-am asumat-o, aceea de a le oferi absolvenților noștri o educație medicală de elită. Universitățile joacă un rol esențial în formarea viitorilor lideri ai echipelor medicale din spitalele din România. De peste șapte decenii, în centrul medical și universitar Târgu Mureș se formează generații de medici, farmaciști și alți specialiști care sunt dedicați misiunii nobile de a salva vieți și care își aduc aportul la îmbunătățirea sistemului sanitar românesc. Într-o universitate, viitorii lideri din Sănătate dobândesc cunoștințe medicale solide, competențe, abilități și valori esențiale definirii lor ca profesioniști și ca oameni.”

Vasile Ruscovan

Director General, Kapamed

Professional Partner ROHO

 

“Sectorul sanitar din România este într-o continuă schimbare, întâmpinând noi provocări. Creșterea continuă a calității, dar și a complexității serviciilor medicale pun o presiune continuă asupra bugetelor spitalelor publice și private. Înțelegem competitivitatea pieței serviciilor medicale, crescândă pe an ce trece, în vederea atragerii și păstrării pacienților asigurați medical. Dezvoltarea sectorului medical privat mută spitalele publice din zona prestatorilor de servicii medicale, în zona jucătorilor din marea industrie medicală. Pe cale de consecință, elementele ce țin de maximizare și eficiență a lanțului de aprovizionare și de trasabilitate a consumabilelor medicale, în vederea creșterii productivității, siguranției, securității și realizarea de economii, vor face diferența. Kapamed furnizează cele mai eficiente și sigure soluții RFID de optimizare logistică, adaptabile la nevoile fiecărui spital în parte, iar Convenția Română a Spitalelor este locul unde vă vom împărtăși experiența noastră.”

Raluca Șoaita

ARCHITECT & FOUNDER, TESSERACT ARCHITECTURE

Membru Juriu Romanian Healthcare Awards 2021

„Îmbunătățirea infrastructurii medicale este critică și urgentă în Romania.

De aceea, competiții precum Romanian Healthcare Awards 2021 sunt mai mult decăt binevenite pentru a face vizibilitate sectorului medical și bunelor practici din domeniu. Încurajez pe toți medicii, echipele medicale și spitalele care au reușit să schimbe ceva, câtuși de puțin în jurul lor în acest an, să aplice și să contribuie astfel la creșterea calității serviciilor medicale în România. “

Andreea Cigolea

Jurnalist

Membru Juriu Romanian Healthcare Awards 2021

„Am contact în fiecare zi cu medici din toate domeniile, care lucrează atât la stat, cât și la privat. Toți au nemulțumirile lor și consider că a venit momentul ca aceste nemulțumiri să fie aflate de toată lumea. Am văzut în această pandemie medici care sunt adevărate modele de urmat, care au uitat de ei, și-au lăsat și familia pe locul doi, stând peste 12 ore zilnic în spitale. Și cel mai important e de fapt că nu au plecat din țară pentru un trai mai bun, au rămas aici pentru a salva vieți, pentru a fi alături de noi. Cred că astfel de oameni trebuie scoși în față și apreciați la adevărata valoare, pentru că, mai ales acum chiar au nevoie. Romanian Healthcare Awards 2021 reprezintă o ocazie prin care ne putem promova medicii de astăzi și mă bucur că pot face și eu parte din acest proiect.” 

Prof. Dr. Cătălina Poiană

Prorector al Universității De Medicină și Farmacie ”Carol Davila”, din București

Membru Juriu Romanian Healthcare Awards 2021

„Romanian Healthcare Awards 2020 reprezintă un moment în care societatea medicală își promovează medicii, spitalele și echipele medicale care au dat dovadă de implicare și profesionalism în activitatea curentă pentru și în beneficiul pacienților. Sunt onorată că fac parte din juriul acestui eveniment, un juriu format din reputate personalități. Acest eveniment trebuie să ne arate că România are medici valoroși și unități medicale unde se practică un act medical de calitate.

În calitate de președinte al Colegiului Medicilor din Municipiul București, cel mai numeros colegiu teritorial, cu peste 13.500 de membri activi, susțin valorizarea medicilor, iar în calitate de prorector al Universității de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” din București salut această inițiativă care promovează medicii de astăzi, studenții de ieri, pe care noi i-am format în toate universitățile de medicină și farmacie din țară.”

Dr. Adrian Udrea

 Director Medical, Medisprof Cancer Center

Membru Juriu Romanian Healthcare Awards 2021

“Puterea exemplului a fost întotdeauna unul din motivele pentru care am clădit ceva in clinica mea. Haideți să ieșim din anonimat și să arătăm tuturor cât suntem de pasionați și de profesioniști în ceea ce facem.”

Conf. Univ. Dr. Diana Loreta Păun

Consilier Prezidential, Departamentul Sănătate Publică, Administrația Prezidențialăi

Președinte și membru al Juriului internațional Romanian Healthcare Awards 2021

“De prea puține ori vorbim despre excelență în medicina românească și trebuie să recunoaștem că avem nenumărate povești de succes, atât din sfera profesioniștilor din sănătate, cât și a spitalelor. Punând mai des în lumină aceste povești, putem obține un efect de multiplicare! Pandemia cu care ne confruntăm ne-a dovedit o dată în plus rolul critic pe care personalul medical îl are în lupta împotriva răspândirii virusului. Fără îndoială că rezultatele medicilor și ale echipelor medicale nu ar fi fost posibile fără spitale performante. 


Romanian Healthcare Awards constituie o ocazie extraordinară de a ne arăta recunoștința pentru medici și echipe medicale a căror activitate stă sub semnul profesionalismului, devotamentului și responsabilității, și de a premia spitale modele de bune practici, în care putem păși cu încredere. Cele trei categorii ale ediției din 2020 – Medicul Anului, Echipa Medicală a Anului și Spitalul Anului vin să încununeze efortul consecvent depus zi de zi, pentru menținerea sănătății noastre, a tuturor, oferindu-ne nouă, membrilor juriului, prilejul de a ne arăta aprecierea și de a vă oferi însemnele prețuirii noastre pentru valorile promovate! Vă invit așadar, în calitate de Președinte și membru al juriului să vă faceți cunoscute poveștile de succes, nu doar în România, ci în lumea întreagă!”

Prof. Dr. Viorel Scripcariu

Rector al Universității de Medicină și Farmacie ”Grigore T.  Popa”, din Iași

Membru Juriu Romanian Healthcare Awards 2021

„La sfârșitul unei gărzi infernale sau după o operație dificilă, când realizezi că ți-ai ales un drum cu sens unic, îți aduci aminte și de ce ai ales să urmezi una dintre cele mai grele dar și mai nobile meserii din lume. De ce ai ales să pui sănătatea celor din jur mai presus de propria sănătate și de ce, de multe ori, petreci mai mult timp la spital decât alături de familie. Pentru că medicina este mai mult decât o profesie, este o vocație, te definește nu doar ca profesionist, ci și ca om, și pentru că medicii adevărați nu așteaptă nici bani, nici laude, pentru a-și face datoria. Câteodată, însă, ai nevoie de încurajări și de premii ca să poți mergi mai departe, așa cum actorii se hrănesc cu aplauzele publicului. Iar Romanian Healthcare Awards 2020, prima competiție din România cu juriu internațional, dedicată medicilor, echipelor medicale și spitalelor, exact asta și-a propus, să certifice valoarea profesională și umană, să ofere un plus de considerație și recunoștință.”