Ce presupune o infrastructură medicală la standarde ne explică Vasile Ruscovan, Directorul General al Kapamed Internaţional, lider în furnizarea de produse și soluţii integrate pentru logistică medicală, care a participat în calitate de speaker în cadrul Convenției Române a Spitalelor – ROHO 2021, pe 23-24 septembrie, la Hotel Caro, București.
România duce lipsă de unități medicale spitalicești noi sau măcar upgradate la nivelul celor vest-europene. Conform The Health Care Index din 2021, țara noastră se află pe locul 69 din totalul de 89 țări studiate privind calitatea serviciilor medicale, inclusiv infrastructura.
Ne bucură faptul că Guvernul, prin Ministerul Sănătății, dar și autoritățile locale au inițiat, în diferite stadii de proiect, construcția de unități spitalicești noi, precum ar fi: cele 3 spitalele regionale, noul Spital Județean din Sibiu, Centrul Integrat de Transplant și noul Spital Monobloc pentru Copii, ambele din Cluj. Totodată, suntem îngrijorați în ceea ce privește termenele realiste de finalizare a acestora, dacă ne uităm la durata de 30 de ani a construcției unui spital general de plus 200 paturi din Fălticeni. Imaginați-vă că acel spital a fost construit pe normativele anilor ’90 care, de fapt, sunt normativele anilor ’70. În ce măsură acestea corespund cu nevoile zilelor noastre, în condițiile în care an de an doar volumul și diversitatea de materiale sanitare crește în medie cu 3%?
Ne este cunoscut că, atât legislația primară, cât și cea secundară nu sunt adaptate nevoilor și standardelor medicale de astăzi. Aici decidenții trebuie să intervină rapid în actualizarea legislației primare și secundare astfel încât acestea să fie adaptate la nivelul celor europene de astăzi, altfel, riscăm ca studiile de fezabilitate și proiectele de arhitectura să ne prezinte spitale noi făcute după standardele anilor ’70.
Având în vedere complexitatea acestor unități dar și lipsa unei experiențe locale în proiectare și construire, pentru a ne asigura de succesul acestor investiții, pe lângă nevoia unei legislații actualizate, avem nevoie de un transfer de know-how în ceea ce privește standardele implementate. Aici trebuie să luăm ca model țările care au reușit deja să-și dezvolte infrastructura medicală, clasându-se în top 10 mondial cum ar fi: Coreea de Sud, Marea Britanie, Danemarca sau Spania. De altfel, am observat deja inițiative locale sectoriale care neavând un standard după care să se ghideze, își dezvoltă propriul standard. Astfel, vedem clădiri cu condiții hoteliere foarte bune, aparatură de ultimă generație, dar nu vedem circuite potrivite privind colectarea deșeurilor periculoase sau spații suficiente necesare depozitării și trasabilității materialelor sanitare și farmaceutice. Și atunci pacientul chiar dacă va sta într-un pat nou și singur în salon, va continua să fie expus la infecțiile intraspitalicești și la erorile materiale de tratament.
Un element important ce stă în puzzle-ul de proiectare a unui spital modern o reprezintă arhitectura logistică. Spitalele care au înțeles acest lucru, astăzi performează medical dar și economic. Spre exemplu, Spitalul Universitar La Fe din Valencia cu 1000 paturi, construit relativ recent, este considerat cel mai performant spital public din Europa. De altfel, “inovația și experiența pentru servicii adresate pacienților” este deviza acestui spital care-și livrează medicația din depozit pe secții cu roboți iar trasabilitatea acesteia este asigurata prin farmacii automate și cabinete inteligente plasate pe secții și blocurile operatorii. Practic, e imposibil să se fi consumat o fiola, un comprimat, o fașă sau un cateter fără ca acestea să nu fie monitorizate prin tehnologiile inovative de trasabilitate.
Dacă ne uitam la Mare Britanie, deja de câțiva ani cei de la NHS (Serviciul Național de Sănătate) au un program de implementare de echipamente automatizate în trasabilitatea medicamentelor utilizate în spitale. Conform NHS, cu ajutorul acestui echipament, pe lângă inventarul real la nivelul punctelor de consum de pe secții, britanicii au redus foarte mult din costurile administrative, au crescut nivelul de siguranță a pacientului scăzând din incidența erorilor materiale de la 6% la sub 1% și au înregistrat si economii serioase din bugetul de medicamente cu aproximativ 11% pe lună. Economic vorbind, investiția este dovedită ca rentabilă, fiind amortizată într-un interval de aproximativ 3 ani.
În acest sens, în special pentru proiectele de spitale noi din România, pledăm pentru o standardizare logistică bazată pe implementarea unor sisteme performante stabile, interconectare și validate deja în spitalele occidentale moderne. Aici ne referim atât la partea de dotare cu mobilier pentru depozitarea materialelor și medicamentelor cât și la partea de sisteme informatice dedicate tip WMS, ERP si HIS. Implementarea pe mai departe de soluții locale izolate, multe improvizate și nesigure privind funcțiile acestora, până azi s-au dovedit a fi ineficiente. De ce să continuăm să mergem pe același drum? De exemplu, majoritatea covârșitoare a spitalelor publice nici până astăzi nu au implementat un banal sistem de scanare a codurilor de bare. Recepția produselor de la furnizori și darea lor în consum se face, la propriu, folosind creionul, hârtia bonier și celebrul indigo albastru.
Credem că viitoarele spitale trebuie să răspundă nevoilor viitorului. Ca să putem previziona aceste nevoi, trebuie să ne uităm unde suntem azi și încotro ne-am putea îndrepta. În acest sens, foarte multe studii de profil ne arată ca aproape 50% din bugetul unui spital o reprezintă cheltuielile cu materialele și medicamente. Atunci când mergem într-un spital și ne împiedicăm la propriu pe holurile acestuia în cutii cu materiale sanitare depozitate clandestin, ne punem o singură întrebare: chiar nu ne interesează cum se cheltuie jumătate din bugetul spitalului nostru? Ca manager de companie îmi monitorizez strict stocurile de marfa iar cele mai eficiente soluții adoptate sunt procedurile interne și soluțiile tehnice care ne oferă o trasabilitate eficientă, prevenind din riscurile de expirare și monitorizand toate mișcările, din momentul intrării acesteia în depozitul firmei, până în momentul dării în consum sau vânzării.
Organizația Mondială a Sănătății ne arată în raportul său din 2019 ca an de an cheltuielile publice în sănătate cresc în medie cu 3,7%; spitalele, fortate sau nu, cheltuie mai mult raportat la creșterea economică anuală. De asemenea, personalul medical ne atrage atenția în Annals of Internal Medicine din 2016 că timpul lor profesional începe să prevaleze în activități non-medicale. Peste 2/3 din timpul acestora este dedicat acțiunilor birocratice, administrative și logistice. Imaginați-vă, astazi, un medic este plătit 8 ore de lucru pe zi ca să și-i dedice pacientului, în realitate însă, acesta se ocupă de pacient doar două ore pe zi pentru ca restul timpului este prins cu birocrația. Soluția la această problemă este digitalizarea proceselor. Atât a funcțiilor de management – administrative cât și a celor de management medical. Desigur, auzim din ce în ce mai des acest termen de digitalizare a spitalelor și crearea de programe informatice dedicate, dar prea puțini ne și explică ce presupune, de fapt, digitalizarea.
Cel mai mare furnizor de soluții tip ERP din lume, compania germana SAP, împreuna cu principalul furnizor de soluții informatice spitalicesti din SUA, Cerner, chiar anul acesta au întocmit un raport privind direcțiile industriei healthcare privind digitalul. Acestea sunt:
- Spital inteligent, presupune digitalizarea și automatizarea proceselor repetitive, atât cele ale personalului medical, cât și a celui administrativ, oferirea de informații în timp real și planificare inteligentă a resurselor, oferirea de analize predictive bazate pe date.
- Centricitatea pacientului și anume prioritizarea realităților și a experienței cu pacienții spitalului, opțiuni pentru pacient tip “self-service”, utilizând terminale mobile privind interacțiunea cu spitalul privind procesele administrative; utilizarea dispozitivelor mobile și tip “wearables” în procesul de îngrijire.
- Calitatea asistenței medicale, utilizând soluțiile operaționale, clinice și analitice în vederea obținerii unui control și a vizibilității privind rezultatele.
- Experiența resursei umane livrând cele mai bune servicii medicale cu un grad ridicat de implicare.
- Rețele “healthcare” interconectate de tip colaborativ și inovativ, prin transfer reciproc de date în vederea îmbunătățirii statusului pacienților.
Cam aici se situează procesul de digitalizare în accepțiunea SAP și Cerner. Credem că, din nou, nu trebuie să reinventăm sau să construim propriile soluții la problemele comune, ci să ne uităm cum alții și-au rezolvat aceste probleme și a preluări de soluții validate si funcționale spre exemplu din spitalele SUA, spaniole sau austriece.
În concluzie, am argumentat că orice spital nou sau proiect de modernizare trebuie să aibă printre obiective și implementarea de sisteme informatice de digitalizare precum și infrastructură de logistică medicală care să asigure trasabilitatea tuturor produselor. Pentru a ne asigura de succesul proiectelor, până ce vom reuși să ne dezvoltăm propria experiență, avem nevoie de transfer de know-how de la cei care au reușit să implementeze astfel de proiecte iar astăzi sunt considerați lideri mondiali în asigurarea serviciilor medicale de calitate.
Kapamed Internațional este o companie românească specializată în consultanță, proiectare si furnizare de soluții integrate pentru logistică medicală eficientă, precum cele utilizate în marile spitale din lume cum ar fi: Johns Hopkins USA, McGill Canada, La Fe Spania sau Sidra Qatar. Până în prezent, compania Kapamed Internațional a implementat cu succes numeroase proiecte de dotare specifica în spitale precum: Institutul de Cardiologie Georgescu din Iași, noul UPU Oradea, Spitalul Regina Maria din Cluj sau Spitalul Universitar Militar Central București.
