Inputuri prezentate „din prima linie” a cardiologiei din România în vremea pandemiei

Pe 27 mai a avut loc întâlnirea online a Xgrupului de Cardiologie „Pacient în linia întâi”, un eveniment extrem de relevant în condițiile în care cardiologia este una dintre specialitățile cele mai grav afectate de pandemie, aceasta având un impact negativ major asupra evoluției și a ratei de deces a pacienților.

La întâlnire au participat medici cardiologi, șefi de secții de cardiologie din București și din țară, medici rezidenți și un reprezentant al Philips România, furnizor important de echipamente și soluții tehnice pentru Sănătate. Dezbaterea face parte din seria „Spațiul Medical 2021”, fiind un proiect realizat de BORO Communication și Spațiul Medical, în parteneriat cu Philips.

Printre numeroasele inputuri prezentate „din prima linie” a cardiologiei din România au fost detaliate câteva idei majore:

  • Impactul negativ major al pandemiei asupra evoluției și supraviețuirii multor pacienți cardiologici, dar și complicațiile cardiovasculare ale Covid-19.
  • Importanța dezvoltării accelerate a digitalizării și telemedicinei și în cardiologie, chiar dacă rămâne esențial și contactul direct cu pacienții, atât pentru calitatea actului medical, cât și pentru faptul că medicul cardiolog e un factor de încredere pentru pacienți (ceea ce crește complianța acestora la tratament și duce la o evoluție mai bună a stării lor generale). 
  • Necesitatea unui dosar electronic al pacienților (pentru ca medicii și spitalele care se ocupă de ei să poată avea acces la toate informațiile relevante) precum și a registrelor naționale pentru diferite patologii (spre exemplu un registru al supraviețuitorilor de stop cardiac, sau de infarct miocardic).
  • E nevoie de o voce mai puternică a comunității cardiologice în spațiul public, pentru a transmite informații corecte și mesaje de încredere și a diminua impactul fake news-urilor și al panicii răspândite adesea prin mass-media.
  • Medicii tineri trebuie stimulați și ajutați să rămână în țară, iar asta se poate realiza nu doar prin mărirea salariilor, ci mai ales prin oferirea de programe și facilități de specializare.

Dr. Theodora Benedek – Președintele Comisiei naționale de cardiologie din Ministerul Sănătății

Cardiologia este printre specialitățile cel mai puternic afectate de pandemie; pacienții au avut dificultăți și întârzieri mari în accesul la tratament cronic sau chiar și la servicii de urgență (în ciuda eforturilor medicilor de a le explica oamenilor că e vital să meargă la timp la medici, chiar și în pandemie), iar asta a afectat direct gravitatea patologiilor și numărul de decese. Recomandările către Minister pentru conservarea funcționalității centrelor de angioplastie primară au fost luate în considerare, dar s-au înregistrate creșteri semnificative ale timpilor de ajungere a pacienților la laboratoarele de cateterism.

Faptul că în timpul primului an de pandemie s-a redus foarte mult capacitatea de internare a pacienților (aproximativ cu 50%), a îngreunat mult accesul acestora la tratamente și la procedurile prin programele naționale de sănătate. Ca urmare, statisticile privind mortalitatea cardiovasculară în 2020, comparativ cu 2019, arată o creștere globală de 11%, dar numai în luna noiembrie creșterea a fost de 25-40%, ceea ce înseamnă că ce s-a greșit în timpul anului trecut în gestionarea pacienților cardiologici s-a reflectat spre sfârșitul anului. Mai mulți oameni au decedat din cauze cardiovasculare decât de Covid-19. 

Referitor la programul național de infarct, a existat în 2020 o scădere medie de 30% în numărul de proceduri efectuate în tratamentul intervențional în infarctul miocardic acut. În primele două valuri ale pandemiei, scăderea numărului acestor proceduri a fost de 70%, respectiv de 40% în numărul de proceduri efectuate prin programele naționale de cardiologie (de revascularizare, de implant de defibrilatoare și de pacemakere). Însă pacienții care nu au venit în sistemul public s-au dus probabil în sistemul privat, unde s-au simțit mai în siguranță față de riscul de contaminare cu Covid-19, motiv pentru care ei nu se regăsesc în statisticile oficiale ale programelor naționale de sănătate. 

Mesajele din lumea cardiovasculară au avut un impact prea mic asupra pacienților și a publicului în general, nu doar din motive financiare (lipsa bugetelor de publicitate în spitale) și de audiență. Asta deși au fost lansate semnale către media, inclusiv prin proiectul „SOS Urgență cardiovasculară”, care a fost preluat însă doar de TVR, nu și de televiziunile private. Comunitatea cardiologică ar trebui să fie mai vocală în comunicarea cu publicul.

Telemedicina și digitalizarea sunt cu siguranță domenii de viitor. Se așteaptă publicarea ghidurilor de practică medicală elaborate de Societatea Europeană de Cardiologie, traduse în limba română, care vor fi actualizate periodic ca reguli de bună practică în sistemul medical. Trebuie alocate și resursele necesare (financiare și umane) pentru procedurile și tratamentele reglementate în astfel de ghiduri. De asemenea, este nevoie de registre pentru a ști câți pacienți cardiovasculari există, câți supraviețuitori ai unui stop cardiac sau cu infarct miocardic, etc. 

Creșterea salariilor personalului medical nu este suficientă pentru a motiva tinerii medici să rămână în țară. E nevoie și de programe de specializare consistente și motivante, care să ofere acestora soluții pentru a își putea ajuta pacienții.

Prof. Dr. Crina Sinescu – Șeful clinicii de cardiologie, Spitalul de urgență „Bagdasar-Arseni”, București

Mortalitatea cardiovasculară în România anului 2020 a crescut, mai mult cea de la domiciliu decât cea prin Covid-19. În București, anul trecut, mulți pacienți cardiaci gravi au evitat să vină la spital din cauza fricii instilate exagerat de presă în spațiul public. Numărul de urgențe cardiace înregistrate a fost mult mai scăzut anul trecut, ceea ce nu corespunde realității acestor patologii. De la începutul lui 2021 au ajuns la spital mulți pacienți cu insuficiență cardiacă severă, agravate de faptul că oamenii nu au mai fost de mult timp la medic și au avut discontinuități în tratament, deci actualmente există o suprasolicitare a spitalului cu urgențe și cazuri grave.

Telemedicina devine din ce în ce mai utilă și necesară în supravegherea și urmărirea pacientuluichiar, dacă în continuare urgențele medicale tot numai în spital pot fi adresate. Clinica de cardiologie a spitalului Bagdasar-Arseni a câștigat două granturi ale Comisiei Europene pe telemedicină, care sunt dezvoltate împreună cu parteneri din străinătate. 

Mesajele comunității medicale pentru populație nu au fost suficient de puternice în pandemie, probabil și dintr-o lipsă de susținere financiară, căci în afara televiziunii publice, posturile comerciale nu au colaborat prea mult cu comunitatea medicală. 

Conf. Dr. Viviana Ivan – Șeful secției de cardiologie, Spitalul județean de urgență „Pius Brânzeu”, Timișoara

Spitalul a fost doar o parte suport-Covid-19, astfel că, au putut fi internați toți pacienții cu suspiciuni de probleme cardiovasculare. A fost o mare problemă restricționarea accesului pacienților în ambulatorii, iar aici mass-media a contribuit la amplificarea panicii. Drept urmare, acum apar numeroase patologii cardiovasculare severe, inclusiv tromboflebite profunde și aritmii post-Covid-19, agravate de problemele respiratorii specifice acestui virus. Secția de cardiologie este plină de insuficiențe cardiace decompensate, o consecință directă a neprezentării multor pacienți la timp la secțiile de cardiologie.

Prof. Dr. Grigore Tinică – Manager, Institutul de boli cardiovasculare „Prof. Dr. George I. M. Georgescu”, Iași

Pandemia a fost un șoc pentru toată lumea. Prof. Tinică a avut „norocul” că la debutul Covid-19 în România tocmai revenise din Thailanda, unde văzuse cum acționaseră autoritățile medicale la începutul pandemiei, cu foarte multă vigilență. Astfel că, din februarie anul trecut, la spital s-a instituit carantina și s-au achiziționat de urgență halate chirurgicale la prețuri uzuale (nu de zece ori mai mari, cum au ajuns la doar câteva săptămâni distanță).

Avantajul a fost că a existat o întreagă clinică de medicină internă într-un spital non-Covid-19, care a primit și pacienți cardiologici. În clinica de cardiologie s-a constatat că aproape 30% dintre decedați aveau și Covid-19, ceea ce arată amprenta acestui virus asupra parcursului patologiilor cardiace. S-a funcționat cam la 75% în timpul pandemiei, cu accent pe internările de zi și pe urgențe. Momentan mai sunt doar 6 paturi Covid-19 în clinica de cardiologie.

Mulți pacienți pur și simplu au decedat sau s-au agravat atât de mult încât au devenit incurabili, din cauza scăderii accesului și adresabilității la serviciile medicale cardiovasculare. Pacienții au fost foarte mult influențați de presă, mulți refuzând să vină la intervențiile planificate în ciuda încurajărilor medicilor. Ca urmare, rata agravărilor a crescut foarte mult, oamenii sunând foarte târziu la ambulanță, adesea abia după primul stop cardiovascular, ceea ce a făcut mult mai dificilă evoluția și supraviețuirea pacienților. În 2019 au fost înregistrate peste 1200 de infarcte, în 2020 doar 943, iar diferența o reprezintă pacienții care au decedat la domiciliu.

A existat multă dezinformare în timpul pandemiei, însă Societatea Europeană de Cardiologie și apoi cea din România au răspuns clar și prompt pe toate mediile, inclusiv recent legat de subiectul vaccinării la persoanele cu probleme de coagulare. 

Programul de stemming a avut de asemenea probleme. Sunt în jur de 100 de pacienți pe lista de așteptare; s-a constata că mulți pacienți vârstnici, de peste 80 de ani, au refuzat să vină la spital din cauza Covid-19. Unii erau pe lista de așteptare și între timp au decedat. Poate ar trebui făcut un îndrumar pentru pacienții cardiologici în diferite situații de urgență, de orice fel, căci nu toți medicii și cu siguranță nu toți pacienții au fost pregătiți pentru situații de criză precum această pandemie.

S-au întâmplat și lucruri pozitive în ultimul an la Institutul din Iași: s-a început un program de cardiologie intervențională, cu achiziționarea de aparatură suplimentară și dezvoltarea electrofiziologiei, dar și un proiect de telemedicină care a ajutat mult comunicarea cu pacienții și a contribuit benefic la complianța acestora la tratament. 

România a trecut relativ bine prin pandemie datorită faptului că există o rețea de spitale de boli infecțioase. Există semnale că se vrea diminuarea acestei rețele, ceea ce pandemia arată că nu ar fi o idee pozitivă. 

Legat de eforturile de digitalizare în zona de N-E a țării: din 2009 a existat un program de proximizare a serviciilor medicale, în colaborare cu 240 de medici de familie, care au primit electrocardiografe și softuri specifice, fiind în legătură cu Institutul de Boli Cardiovasculare de la Iași. Pe durata proiectului s-a constatat că aprox. 5.000 de pacienți cu infarct acut de miocard sau aritmii au ajuns mai repede la Institut fiind trimiși de medicii de familie, fără a mai trece prin spitalele municipale sau județene. Proiectul, apreciat și de Comisia Europeană, s-a dorit a fi extins la nivel național, dar din păcate nu s-a mai realizat deoarece la primul proiect Ministerul Telecomunicațiilor a răspuns după 600 de zile, în loc de 60 de zile, deci au fost întârzieri birocratice foarte mari.

Digitalizarea trebuie rezolvată de la nivelul Ministerului Sănătății și cel al Telecomunicațiilor. Medicina viitorului nu este doar prin Zoom, rămânând esențial și contactul și comunicarea directă cu pacientul. Însă digitalizarea poate contribui indiscutabil la eficientizarea colaborării între specialiști și împărtășirea datelor medicale ale pacienților. 

În București sunt 11 centre cardiovasculare, iar în Transilvania sunt 7 centre, publice și private deopotrivă, dar un singur astfel de centru pentru tot Nord-Estul României. Institutul de Boli Cardiovasculare e unicul centru din Europa care deservește o arie atât de vastă ca teritoriu și ca populație (aproximativ o treime din populația României). Sunt liste de așteptare de peste 2 ani la electrofiziologie, de peste 3 ani al chirurgie cardiovasculară, și de aproximativ 1 an la procedurile intervenționale. E nevoie așadar de extinderea capacităților Institutului, inclusiv prin programul PNRR, dar și de un sistem integrat al registrelor de boli cardiovasculare pentru toată țara.

Dr. Gabriel Tatu- Chițoiu – Medic cardiolog, fost președinte al Societății Române de Cardiologie

S-a vorbit mult despre „dispariția” pacienților cardiologici de când a început pandemia, iar la spitale au ajuns doar cei în situații foarte grave. A scăzut mult și incidența înregistrată a infarctului miocardic, din același motiv. Mass-media a avut un efect negativ asupra accesului pacienților la spitale prin promovarea unor fake news-uri care au întreținut multă panică. 

Pe de altă parte, și comunitatea medicală a fost relativ pasivă în comunicarea cu publicul, pentru a se explica multe informații importante (mai nou, legat de vaccinuri și de tehnologia mRNA). E drept că mulți medici au făcut eforturi mari, individuale, pentru a comunica cu publicul, inclusiv prin intermediul social media. Nu doar publicul a fost foarte mult dezinformat, ci chiar și o parte a comunității medicale, existând spre exemplu medici de familie care au ajuns să contraindice vaccinurile anti-Covid-19 la pacienții cu boli autoimune sau la cei care iau anticoagulante. Iar confuzia din păcate persistă, printre altele și datorită faptului că în Grupul de Comunicare Strategică nu există niciun medic.

Pandemia a relevat faptul că asistența medicală din România e foarte mult axată pe spitalele de urgență, astfel că UPU au ajuns un fel de policlinici deși mulți pacienți care s-au adresat UPU nu ar fi trebuit să vină acolo ci în ambulatoriu. 

De asemenea, s-a văzut în ultimul an și cât de necesară și urgentă este digitalizarea Sănătății din România, căci încă există multe proceduri care se fac și astăzi „bătrânește”, pe hârtie (spre exemplu spitale în care există încă o condică de prezență fizică, în locul unor carduri de acces). În cardiologie, însă, digitalizarea are și dezavantajul diminuării contactului și comunicării directe cu pacientul, ori legătura umană și empatia sunt extrem de importante mai ales în aceste patologii.

Creșterea mortalității cardiovasculare în România are la bază în principal accidentele vasculare cerebrale și infarctele miocardice. Dacă pacienții au venit mai puțin la spital, numărul de decese suplimentare înseamnă că s-au petrecut la domiciliu, situație în care diagnosticele cardiovasculare se pun „din prima”. De aceea, datele trebuie colectate și interpretate corect: pe de o parte este necesar Registrul român de infarct (care anterior a funcționat aproape 20 de ani și era de util) dar și de Registrul de accidente vasculare cerebrale trombolizate. Societățile medicale profesionale trebuie să aibă astfel de registre, extrem de utile inclusiv pentru Ministerul Sănătății, poate chiar mai mult decât datele de la centrele de statistică. Există de fapt și un ordin de ministru care stipulează că centrele implicate și finanțate pentru programul de stemming au obligația să raporteze lunar toate cazurile înregistrate.

Digitalizarea e extrem de importantă pentru acuratețea datelor din sistem. Existența unor registre naționale e o prioritate, pentru care e nevoie nu doar de finanțare ci și resurse umane disponibile care să gestioneze aceste registre.

E nevoie de asemenea și de o mai mare implicare a lumii medicale în comunicarea cu pacienții și cu publicul. Societatea de Cardiologie are și un post de televiziune, lansat în 2016, care însă e practic inactiv.

Șerban Isopescu – Liderul diviziei de produse și soluții dedicate sănătății, Philips România

De peste 25 de ani, Phillips este partenerul medicinei din România. În primul an de pandemie, compania s-a concentrat pe menținerea în funcțiune a echipamentelor din spitale. A existat o teamă în rândul echipelor de mentenanță pentru aceste activități, însă în martie anul trecut companiei i-a devenit clar că suportul Phillips era absolut vital pentru buna funcționare a spitalelor, ceea ce s-a și făcut. 

Misiunea Phillips în sănătate se manifestă și în cardiologie, care este abordată într-o viziune holistică, personalizată. Se dorește de asemenea reducerea costurilor pentru sistemul medical, presiunea financiară fiind (mai ales acum) extrem de mare. Iar sistemul public și cel privat trebuie să lucreze împreună într-un parteneriat cât mai bun. 

Digitalizarea și conectivitatea încă lipsesc în mare parte în România, puține departamente fiind conectate sau au acces rapid la schimburi de informații. Soluțiile cardiovasculare integrate sunt extrem de necesare, iar acest model poate fi adaptat și la alte specialități medicale. Tehnologia de telemedicină este disponibilă și utilizată și în România, dar ea este o parte mică a întregului lanț de servicii medicale; finanțarea, conectivitatea, investițiile sunt, de asemenea, foarte importante, iar programul PNRR oferă acum multe oportunități, pe bani europeni. 

Dr. Mihai Bica – Medic, absolvent al Facultății de Medicină din cadrul Universității Cambridge, rezident la Institutul de boli cardiovasculare „C.C. Iliescu”, București

A revenit în țară de 2 ani și a început rezidențiatul acum un an și jumătate, adică exact înainte de debutul pandemiei, care a avut un impact major și asupra educației rezidenților. Numărul de pacienți de la care aceștia au putut să învețe s-a diminuat mult, au fost multe restricții sanitare, s-au împuținat patologiile abordate în favoarea celor asociate Covid-19.

Referitor la digitalizare, în Marea Britanie nivelul e destul de variat, spitalul din Cambridge fiind foarte avansat din acest punct de vedere (de exemplu foile de observație erau complet în format digital). Eforturile financiare sunt evident mari, dar beneficiile pentru pacienți și pentru activitatea medicilor sunt net superioare.

Dr. Georgiana Luisa Baca – Medic rezident, Interventional Cardiology Research Fellowship în cadrul spitalului St. Bartholomew’s, Londra

Lucrează în Londra la un centru dedicat patologiilor cardiovasculare și oncologice, cu un program de stemming ce acoperă acoperind 6 milioane de pacienți. S-a funcționat bine în pandemie datorită unui sistem digitalizat și de telemedicină (sistem implementat accelerat, e drept, din cauza pandemiei), un sistem integrat în 5 spitale, care a permis medicilor să facă servicii de clinică de la domiciliu și să se consulte cu colegii lor.

A existat o masă de medici care nu au vrut să își continue programele de cercetare pentru că aveau mulți pacienți foarte bolnavi de care au vrut să se ocupe. Mulți rezidenți la cardiologie au mers să lucreze în secțiile de terapie intensivă, ceea ce în sine a fost un plus pentru educația și experiența lor.

Dr. Bogdan Enache – Medic cardiolog, specializat în electrofiziologie, Spitalul Princess Grace, Monaco

Primul val de Covid-19 a luat prin surprindere și medicii din Monaco. Și aici a scăzut activitatea cardiologică și numărul de paturi alocate. S-a încercat dezvoltarea unor servicii de telemedicină pentru a compensa restricțiile dar și reticența pacienților de a veni la spital. Fiind singurul spital din Monaco, aici s-au putut urmări pacienții mai bine: cei care nu veneau la spital era clar că nu se duseseră la alte centre medicale. De aici a ieșit și un studiu, publicat de spital, care a ajuns la concluzia unei scăderi de aproximativ 20% a numărului de pacienți cardiologici anul trecut. După primul val s-a luat decizia ca activitatea cardiologică să continue integral, deoarece chiar dacă unele intervenții putea aștepta, amânarea lor era în detrimentul evoluției pacienților. 

Cardiologii de la cabinete au fost de asemenea de mare ajutor, contribuind la asistarea pacienților. Medicii au colaborat, inclusiv pe Whatsapp, au organizat sincronizări ale serviciilor și internărilor. De mare ajutor a fost și ecograful portabil, primit din partea Philips Franța, care a fost folosit pe secția Covid-19 (fiind mai ușor de manipulat și dezinfectat).

Din perspectiva comunicării medicale cu publicul, Observatorul Român de Sănătate a oferit „pastile de informare” foarte utile, care au contribuit la diseminarea de informații corecte în detrimentul fake news-urilor care au inundat și continuă să inunde spațiul public.

Prof. Dr. Antoniu Petriș – Șeful clinicii de cardiologie, Spitalul județean de urgență „Sf. Spiridon”, Iași

Pandemia a dus o schimbare de perspectivă: înainte li se recomanda pacienților să se plimbe cât mai mult și să întrețină relații sociale, apoi li s-a spus să se izoleze. S-a pierdut așadar mult din solidaritatea și empatia necesare actului medical (în special cardiologic, dar nu numai). De asemenea, telemedicina s-a făcut în bună parte pe Whatsapp, care a pus probleme evidente de confidențialitate și securitate a datelor. Digitalizarea are însă și numeroase avantaje: permite de exemplu să se știe exact câte dispozitive s-au implantat, respectiv câte proceduri de anumite tipuri s-au efectuat de la începutul pandemiei.

Pandemia a subliniat puternic necesitatea mai multor centre de cardiologie în teritoriu, nu doar a unora regionale, pentru ca pacienții să aibă acces mai ușor dacă intervine o situație dificilă precum cea din ultimul an, care a impus izolare și restricții de deplasare.

Una dintre concluziile acestei întâlniri a fost că, la fel ca orice altă criză, și această pandemie a generat numeroase probleme dar și multe oportunități pentru cardiologia din România. Cu siguranță, până la Convenția Română a Spitalelor din septembrie, experiența comunității medicale va fi încă și mai bogată, la fel ca și soluțiile pentru problemele ultimei perioade.

Romanian Healthcare Communication Forum va avea loc pe 25 iunie 2021, la Hotel Caro din București. Informații suplimentare despre eveniment și înscrieri aici.