Importanța screeningului oncologic pulmonar și a informării populației

Despre importanța screeningului oncologic și a informării și educării populației cu privire la prevenirea dar și accesarea serviciilor medicale oncologice se vorbește de mult timp. Însă pandemia a complicat și mai mult situația, pentru că multe persoane care au avut și au în continuare nevoie de investigații de specialitate și de stabilirea unui diagnostic oncologic evită spitalele de teamă față de noul coronavirus – și aici vorbim în mod particular de pacienții cu suspiciuni sau diagnostic de cancer bronho-pulmonar, cel mai direct afectați de pandemia de Covid-19, care consumă foarte multe resurse medicale. Iar asta are doar consecințe negative asupra sănătății pacienților, a șanselor unei evoluții pozitive a bolii oncologice, dar și asupra încărcării sistemului medical.

În cadrul întâlnirii online Xgrupului de Oncologie al Spațiului Medical, “Pacient în linia întâi” (25-26 februarie 2021), organizată de Spațiul Medical în colaborare cu BORO Communication, în parteneriat PhilipsBMS și MSD, susținător Hygienium, medicii și reprezentanții medicali prezenți au abordat mai multe subiecte legate de situația pacienților oncologici (cu accent pe oncologia bronho-pulmonară) mai ales în contextul pandemiei de Covid-19, care a îngreunat așadar tot parcursul pacienților cu cancere pulmonare, de la screening la investigații, diagnosticare și accesibilitatea tratamentelor.

Diagnosticarea și tratamentul oncologic sunt, desigur, elemente pivotale în parcursul pacienților cu cancere bronho-pulmonare. Însă, ca în toate patologiile oncologice, screeningul, prevenția și educarea populației sunt de asemenea elemente cu impact major asupra depistării și evoluției acestor patologii. Pe marginea subiectului au discutat în cadrul întâlnirii dr. Andreea Moldovan (Secretar de Stat în cadrul Ministerului Sănătății), conf. dr. Dragoș Bumbăcea (Coordonator Compartiment Pneumologie, Spitalul Universitar de Urgență Elias), Petruța Panait (reprezentant al companiei MSD), dr. Sorina Rodica Pop (Coordonator Regional în cadrul Grupului de Lucru Oncologie și Îngrijiri Paliative, SNMF), dr. Natalia Motaș (Coordonatorul Laboratorului de Endocopie Bronșică, Medic Primar Chirurgie Toracică, IOB), dr. Dorin Vancea (Președinte Secțiune Cancer Pulmonar, Societatea Română de Pneumologie), prof. dr Gabriel Dimofte (Director Medical, Institutul Regional de Oncologie, Iași).

Așa cum a precizat dr. Andreea Moldovan (din partea Ministerului Sănătății) împărțirea inițială a spitalelor (în care se pot efectua atât proceduri de screening, investigații cât și tratamente oncologice) în centre Covid și centre non-Covid a funcționat la început, dar apoi medicii și-au dat seama că de fapt și spitalele non-Covid (de care pacienții oricum se temeau) de fapt nu erau complet non-Covid prin prisma cazurilor de Covid identificate frecvent la pacienții internați în mod uzual pentru alte probleme.

Conf. dr. Dragoș Bumbăcea a subliniat un aspect important atât în tratamentul pacienților oncologici cât și, înainte de faza de tratament, în screening și depistarea cazurilor oncologice: faptul că pandemia de Covid-19 a îngreunat și mai mult depistarea multor pacienți, care în mod normal, în cazul existenței unei suspiciuni oncologice, de exemplu pe o radiografie, ar trebui internați pentru investigații amănunțite. Problema este acum că foarte multe paturi de spital sunt deja ocupate cu pacienți Covid, ceea ce înseamnă că mulți pacienți cu suspiciuni oncologice nu mai pot fi internați, deci trebuie să facă investigații în ambulatoriu (sau la privat, dacă au banii necesari), iar asta mărește substanțial durata de așteptare a rezultatelor și a diagnosticelor – adesea cu consecințe negative pentru starea acestor pacienți. „Înainte de a discuta despre faptul că nu sunt locuri în spitale, am putea încerca să vedem cum am putea elimina din spitale investigațiile și spitalele să rămână pentru pacienții acuți” a spus dr. Bumbăcea, afirmând că medicii ar putea face investigația completă a unui pacient cu suspiciune de cancer pulmonar într-o zi, cu o bună organizare, dar că din păcate nu există mijloacele necesare pentru a face acest lucru.

Aducând perspectiva unei companii farmaceutice, reprezentanta MSD Petruța Panait a amintit Ghidul de Management al Cancerului Pulmonar din 2015, care menționa că 75% dintre pacienții oncologici din România sunt identificați în stadiu inoperabil – și, din păcate, nu există indicii că situația s-ar fi îmbunătățit din 2015 până acum. Măsuri concrete precum diagnosticarea rapidă a cancerului pulmonar (spre exemplu prin prioritizarea acestor pacienți la investigații specifice, cum s-a făcut în Marea Britanie) ar putea crește nivelul de conștientizare al populației referitor la această patologie, astfel încât adresabilitatea către diagnostic și accesibilitatea tratamentelor să crească.

Doamna Panait a menționat și un proiect al companiei MSD care se referă la conștientizarea în rândul pacienților a nivelului de cunoștințe despre boala oncologică și despre interacțiunile cu sistemul de sănătate. „Scopul acestui proiect pe care îl avem în desfășurare de cel puțin doi ani este îmbunătățirea rezultatelor de supraviețuire și susținerea supraviețuitorilor cu cancer. Proiectul se numește OncoPlan și poate fi accesat la onco-plan.ro”.

Vorbind despre rolul major al medicilor de familie în screeningul oncologic, dr. Sorina Rodica Pop a susținut și utilitatea unui sistem informatic integrat, inclusiv a digitalizării dosarelor pacienților, astfel încât medicii de familie să aibă o perspectivă mai rapidă și complexă asupra situației și investigațiilor făcute de un pacient și, în cazul pacienților oncologici, să îi poată îndruma mai repede și mai eficient mai departe. Ar fi de asemenea necesară o metodologie de screening cu care să fie familiarizați medicii de familie, pentru a putea trimite mai rapid și mai eficient pacienții la investigații și consultații de specialitate – scopul fiind, desigur, depistarea cât mai rapidă a oricăror forme de patologii oncologice.

În același sens, al importanței screeningului și al colaborării necesare între medicul de familie și medicii specialiști care trebuie să preia pacientul oncologic, dr. Natalia Motaș a subliniat și ea rolul esențial al medicului de familie, amintind eforturile IOB de a menține legături cu medicii de familie din jurul pacienților care se adresează Institutului.

Din partea Societății Române de Pneumologie, dr. Dorin Vancea a punctat situația dificilă în care pandemia a pus întregul domeniu al pneumologiei, care a fost împinsă în linia întâi a lupei împotriva Covid, în beneficiul acestor pacienți, însă în detrimentul tuturor celorlalți pacienți pneumologici, mai ales a celor oncologici. Printre altele, acum sunt imperios necesare niște programe educaționale pentru populație, în contextul pandemiei, pentru a se înțelege faptul că nu orice tuse înseamnă Covid sau ceva ce poate fi ignorat ca o răceală banală, ci poate fi un semn pentru multe alte afecțiuni pulmonare printre care și cancer bronho-pulmonar. Dr. Vancea a susținut și el ideea stabilirii unor unități de penumologie non-Covid, cu un serviciu de bronhologie pulmonară bine pus la punct, pentru că altfel există riscul menținerii diagnosticului de cancer pulmonar la periferie. Asta pentru că, din motive de înțeles, s-a observat în ultimul an o reticență foarte mare a pacienților cu suspiciuni de patologii pulmonare oncologice față de a face bronhoscopii în spitale declarate centre Covid. Dacă toate spitalele de penumologie vor rămâne spitale Covid și în prima linie a luptei împotriva pandemiei, există riscul ca adresabilitatea pacienților respectiv diagnosticarea cancerului pulmonar (din păcate foarte frecvent în România) să rămână la cote scăzute sau chiar să scadă în continuare.

Aducând și perspectiva unui important centru oncologic regional, anume de la Iași, prof. dr Gabriel Dimofte a susținut de asemenea importanța dezvoltării centrelor de screening de sine stătătoare, nu neapărat doar integrate în cadrul unor spitale; acestea ar putea prelua partea de screening și diagnosticare, ceea ce ar ușura traseul pacienților oncologici în sistemul medical. Este necesară, de asemenea, încurajarea pacienților de a veni la tratament în stadii precoce ale bolii oncologice pulmonare și nu numai, pe de altă parte este esențială și dotarea corespunzătoare a centrelor de diagnostic cu echipamentele necesare.

Desigur, aceste discuții nu au epuizat nici pe departe subiectul vast, complex și extrem de actual al importanței screeningului, respectiv al educării populației cu privire la prevenirea bolilor oncologice dar și la accesarea cât mai timpurie a serviciilor medicale de diagnostic și tratament. Însă, cum oncologia este printre specialitățile medicale cele mai afectate de pandemia de Covid-19, prin prisma accesului mult îngreunat al pacienților la investigații, diagnostice și tratamente de specialitate, subiectul rămâne extrem de actual și în căutare de soluții cât mai practice și eficiente.

Mai multe despre întâlnirea Xgrupului de Oncologie al Spațiului Medical aici.

Următoarea întâlnire a Xgrupului va fi pe 23 septembrie 2021, în cadrul celei de-a 6-a ediții a Convenției Române a Spitalelor ROHO, care va avea loc la Hotel Caro din București.