Nu e niciun secret că sistemul medical românesc era suferind încă dinainte de pandemia de Covid-19, și că aceasta l-a adus într-o stare mult mai gravă. Dacă finanțarea a fost dintotdeauna o problemă a medicinei din România, situația actuală aduce poate și șansa unor noi abordări care să eficientizeze acest domeniu. Poate înainte „de mai mulți bani” , o soluție poate fi o mai bună gestionare a fondurilor.
Pe marginea acestui subiect au vorbit mai mulți dintre participanții la cea de-a doua zi a întâlnirii online a Xgrupului de Oncologie al Spațiului Medical, “Pacient în linia întâi” (25-26 februarie 2021), care a abordat traseul pacientului oncologic, cu focus pe hematologie și pneumologie. Întâlnirea a fost organizată de SpațiulMedical.ro în colaborare cu BORO Communication – în parteneriat Philips, BMS și MSD, susținător Hygienium.
Problema finanțării sistemului medical și în mod particular a serviciilor medicale oncologice este mult mai complexă decât simpla enunțare a faptului că „nu sunt suficienți bani”. Finanțare implică nu doar decontarea serviciilor medicale, ci și pregătirea, motivarea și susținerea financiară a personalului de specialitate bine calificat, dotări tehnice performante (mai ales în ceea ce privește investigațiile necesare pacienților oncologici, dar și tratamentelor acestora), adresabilitatea pacienților la centre de diagnostic și tratament oncologic (problemă acutizată de pandemie, pentru că multe spitale au devenit spitale Covid, deci neaccesibile pacienților cronici sau în așteptare de diagnostice și investigații), etc.
În acest sens, Conf. Dr. Dragoș Bumbăcea (coordonatorul Compartimentului Pneumologie, Spitalul Universitar de Urgență Elias) a punctat un aspect colateral dar de impact în discuția despre finanțarea oncologiei, și care a fost accentuat de pandemie: din cauza Covid-19, în mod evident situația paturilor din spitale a devenit mai problematică decât oricând, pentru că multe dintre acestea, fie la ATI fie pe secții, au fost ocupate de acești pacienți. Deci au rămas mult mai puține paturi pentru alte patologii, inclusiv cele oncologice, și în același timp cu fiecare pacient internat s-a mărit presiunea financiară pe centrele medicale și pe sistem. Pe de altă parte, această situație a trimis și mai mulți pacienți la investigații în ambulatoriu, ceea ce se traduce în timpi mai mari de așteptare din cauza fondurilor mereu insuficiente.
E bine-cunoscut faptul că fondurile de la stat, prin asigurarea de sănătate, pentru investigații oncologice se termină foarte repede, ceea ce generează probleme foarte mari mai ales pentru pacienții oncologici, care de multe ori pot aștepta luni la rând pentru investigații. Aceste probleme financiare se traduc direct în întârzieri ale diagnosticării și începerii tratamentului, din păcate adesea cu consecințe dramatice. Iar în cazul pacienților cu cancer pulmonar, așa cum observa dl. Radu, o așteptare chiar și o lună pentru niște investigații esențiale poate compromite semnificativ șansele de recuperare sau chiar de supraviețuire. În contextul discuției așadar aparent fără sfârșit despre fondurile insuficiente pentru investigațiile pacienților oncologici, General Managerul companiei Bristol Myers Squibb, Cătălin Radu, a amintit de un program al BMS prin care aceștia pot primi vouchere pentru investigații CT.
Conf. Dr. Ioan-Valentin Cernea (Director Medical, Centrul de Diagnostic și Tratament Oncologic – Onco Card) a abordat și un alt aspect al subfinanțării serviciilor medicale oncologice, anume cea a serviciilor de radioterapie, care sunt costisitoare atât ca tehnologie dar și pentru formarea și pregătirea personalului calificat (sarcină care încă, conform dr. Cernea, care pe umerii spitalelor de stat, în parteneriat cu universitățile de medicină).
Finanțarea serviciilor medicale oncologice (și nu numai) implică nu doar costuri extrem de vizibile (precum decontarea investigațiilor și a tratamentelor, sau dotarea cu aparatură specifică pentru investigații), ci și costuri indirecte legate de pregătirea și apoi plata personalului medical de specialitate. Conf. Dr. Horia Bumbea (responsabil de Flowcitometrie al Clinicii de Hematologie și Medic Coordonator Compartiment Transplant Medular al Spitalului Universitar București) a vorbit despre faptul că există foarte puțini hematologi în țară, mult mami puțini decât medici oncologi, ceea ce pune adesea probleme diagnosticării rapide și eficiente a pacienților cu patologii hemato-oncologice.
O altă problemă colaterală discuției despre finanțare este cea a infrastructurii necesare diagnosticării performante cu precădere în bolile hemato-oncologice. Pentru diagnostice performante e nevoie de echipamente performante dar și de personal înalt specializat. Dr. Bumbea a amintit că în urmă cu 6 ani a început un subprogram de diagnostic pentru leucemiile acute, actualmente existând 7 centre de diagnostic imunofenotipic, genetic și molecular al leucemiilor acute în cadrul unor centre universitare. Totuși aici există prea puține persoane specializate, iar acestea realizează oricum un volum de muncă extrem de mare. Dr. Bumbea a vorbit despre necesitatea acută a pregătirii dar și a motivării acestui personal de specialitate, lucru ce intră de asemenea în discuția mai largă a finanțării serviciilor medicale oncologice.
Dacă pacienții au adesea problema că fondurile insuficiente le întârzie adesea efectuarea la timp a unor investigații sau tratamente necesare, pentru centrele medicale problema se vede din perspectiva decontărilor. Dr. Kajanto (managerul Institutului Oncologic „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu”, București) a menționat faptul că, din păcate, spitalele publice nu au reprezentare la întâlnirile furnizorilor de servicii publice, de exemplu la cele organizate de casa de asigurări cu patronatele și cu furnizorii de servicii medicale. Dr. Kajanto a amintit și de „artificiile interne” pe care sunt nevoite să le facă spitalele de stat pentru a acoperi cumva costurile foarte mari asociate analizelor și procedurilor pentru pacienții oncologici. Investigațiile imagistice momentan sunt decontate pe programul Monitor 2, iar din octombrie 2020 nu mai sunt pacienți pe liste de așteptare, accesul la diagnostic fiind astfel foarte rapid. Însă un diagnostic oncologic necesită, pe lângă diagnosticul histopat, și rezultatele analizelor de biologie moleculară, ori acestea nu sunt întotdeauna accesibile în același centru medical.
Dr. Mihaela Lăzăroiu (medic primar hematologie, Medlife Brașov) a abordat și problema examenelor citogenetice, necesare atât în diferite patologii oncologice cât și în multe cronice. Acest tip de investigații, care de asemenea necesită un mai bun management financiar, sunt necesare pentru a personaliza diagnosticul și monitorizarea la terapie.
Discuția despre finanțarea serviciilor oncologice și implicațiile asupra traseului pacienților rămâne cu siguranță deschisă și cel puțin spinoasă. Așa cu au observat mulți dintre participanții la această întâlnire, însă, pandemia este o situație de criză generală care aduce însă și oportunitatea unor posibile noi abordări, puncte de vedere și soluții la probleme mai vechi sau mai noi ale sistemului medical, un avantaj ce merită cu siguranță analizat în continuare.
Mai multe despre întâlnirea Xgrupului de Oncologie al Spațiului Medical aici.
Următoarea întâlnire a Xgrupului va fi pe 23 septembrie 2021, în cadrul celei de-a 6-a ediții a Convenției Române a Spitalelor ROHO, care va avea loc la Hotel Caro din București.