Dr. Mihai Iacob: Medicina de familie s-a dovedit a fi prima linie în îngrijirea pacientului atât la cabinet, cât și la domiciliul acestuia

Dr. Mihai Iacob este Coordonatorul Grupului de Excelență Ecografia MF al SNMF, Președinte al Societății de Medicină de Familie din Timiș și Președinte EUVEKUS (The European Ultrasound Working Group în Family Medicine cu sediul în Viena). Pe 28 ianuarie a participat în calitate de Speaker în cadrul Xgrupului „Pacientul de Acasă”.

Vă prezentăm un sumar al intervenției domnului Dr. Mihai Iacob din cadrul evenimentului:

„Tema evenimentului este una foarte interesantă, de fapt este o analiză a sistemului medical românesc, vizavi de accesul pacienților la acest sistem, în România, dar nu numai, iar pentru a înțelege foarte bine toate aspectele acestei analize trebuie să vedem de unde am plecat înainte de izbucnirea pandemiei, undeva în luna februarie, martie 2020. Dacă ne aducem aminte, eram în fața unei revoluții tehnologice a sistemelor medicale la nivel mondial și european. Progresele tehnologice perturbau cumva lumea noastră liniștită din 2019, prin multiplele device-uri medicale, miniaturizate ce au devenit din ce în ce mai ieftine și mai ușor de utilizat.

Pacienții s-au îndreptat către aceste device-uri, spre un sistem de sănătate personalizat și au dorit din ce în ce mai mult să preia controlul asupra stării lor de sănătate, ceea ce mi se pare absolut normal. În acea perioadă s-au dezvoltat toate tipurile de analiză statistică, cercetare, analiza datelor, metode de învățare automată, inteligență artificială, e-health, dezvoltare digitală, tehnologie avansată, dezvoltarea rețelelor sociale, care practic au anunțat această revoluție tehnologică medicală şi au determinat o transformare majoră a vieţii sociale la nivel mondial.

Practica medicală a fost lentă și greu adaptabilă la progres. Eu fac parte din două grupuri de lucru. Un grup național, al Societății Naționale de Medicină de Familie, care se ocupă practic de implementarea unor tehnologii medicale moderne de tipul Point of Care Testing (investigaţii medicale paraclinice rapide efectuate la locul de examinare al pacientului), ultrasonografie multi parametrică clinică, care reprezintă o tehnologia mai avansată ce te ajută să vezi majoritatea organelor din interiorul pacientului tău. 

La nivel european, avem un grup de lucru cu sediul la Viena și pot să vă povestesc despre aceste perspective, trăindu-le direct sub colaborarea cu două mari organizații mondiale WONCA și Federaţia Europeană de Ultrasonografie (EFSUMB). Am dezvoltat o serie de cursuri, de utilizare a acestor device-uri și tehnologii, în toată Europa. Interesul medicilor a fost extrem de crescut și mă bucur, pentru că am început să simțim că va veni momentul în care medicul de familie va trebui să rezolve în cabinetul lui din ce în ce mai multe probleme medicale atât din perspectiva diagnosticului pozitiv cât şi a celui diferenţial.

Trebuie să creștem acuratețea diagnosticului clinico ultrasonografic în cabinetul medicului de familie, dar nu numai, prin aceste Point of Care Testing, ci prin utilizarea unor tehnologii avansate care pot să-ți dea rezultatele într-un timp scurt și chiar și la domiciliul pacientului. Practic, ne-au obligat aceste dezvoltări tehnologice să trecem, de la o disciplină a medicinei de familie reactivă, la una proactivă în practică medicală curentă.

Pandemia Covid19 a fost o mare provocare pentru sistemul medical românesc, care era total nepregătit, așa cum din păcate s-a dovedit. Ar trebui să facem, de această dată, o analiză onestă a tuturor datelor pe care le avem. Sistemul medical românesc s-a bazat în proporție de 80-90% pe sistemul terțiar și foarte puțin pe sistemul primar sau secundar, aceasta însemnând că s-au bazat pe spitale. Fondurile au fost investite preponderent în această direcţie. În România avem spitale de tip „mamut”, monolit, de 10-15 etaje, în care există 2-3 circuite, 3-5 lifturi și o scară de acces, fapt care ne arată că nu am fost pregătiți pentru această pandemie în nici un caz în acest sistem terţiar învechit din punct de vedere al infrastructurii care provine în peste 90% din sistemul socialist.

Spitalele moderne din țările europene sunt dezvoltate pe orizontală, nu pe verticală. Acest lucru trebuie regândit major. În al doilea rând, adresabilitatea pacienților în această perioadă pandemică a fost predominant către medicii de familie, în proporție de 95%, către sistemul medical primar. Noi în România am construit un sistem medical primar cu o finanțare de 6,7%, față de alte țări dezvoltate în care se investește 15% sau țări precum Israel, în care se investește peste 25% din fondul național unic de asigurări de sănătate. Suntem țara cu investiţia cea mai mică în sistemul medical primar din ţările Uniunii Europene şi cu cel mai mare de număr de consultaţii prestate în medicina de familie, conform ultimilor statistici europene OECD.

Subfinanțarea ne-a determinat să fim într-o penurie permanentă, iar medicii de familie nu au putut să investească foarte mult în infrastructură şi dotarea cabinetelor lor. Este foarte important să știm că sunt 11 mii de medici de familie la nivel național, care dacă ar fi avut o infrastructură excepțională bine pusă la punct, puteau să rezolve cu certitudine mult mai multe cazuri. Să nu uităm că populaţia României se afla încă în rural peste 50%, iar în aceste zone medicul cu accesibilitatea cea mai crescută este medicul de familie. De asemenea, precizez că ultimele cercetări sociologice sau sondaje de opinie, situează medicina de familie ca fiind profesia cu încrederea cea mai crescută din partea populaţiei în România ceea ce ne onorează, în ciuda tutuor problemelor existente până în prezent.

Adresabilitatea pacienților a rămas crescută, eu nu am resimțit o scădere a consultațiilor în cabinet în ultimul an pe perioada stării de urgenţă şi a celor de alertă, iar posibilitatea datorată acestei revoluții tehnologice, prin intermediul telemedicinei, a reţelelor de socializare și a teleconsultației a fost foarte importantă, cel puțin în regiunea de vest a țării. În toată această perioadă medicii de familie din Timiş, au fost conectaţi permanent pe reţelele de socializare, pe grupurile de discuţii ale societăţii profesionale şi ne-am informat permanent în legătură cu problemele sau situaţiile întâmpinate de fiecare dintre noi. Fiind și președintele Societății de Medicină de Familie din Timiș, am avut și o foarte bună colaborare cu toate disciplinele de la Universitatea de Medicină și Farmacie din Timișoara, cu care am avut mai multe proiecte în comun. Aceasta este medicina de familie a viitorului, o medicină proactivă, centrată pe pacient, dar desigur că avem nevoie și de o echipă medicală complexă. Nu putem să controlăm noi toate patologiile, motiv pentru care este nevoie de această echipă pentru a controla cât mai bine această multi morbiditate a pacientului cronic vârstnic şi nu numai.

La începutul pandemiei, problema cea mai mare a fost de a obține acele echipamente medicale de protecție, pentru că trebuie să spunem sincer că medicii de familie nu au primit nimic de la statul român, niciun fel de echipament de protecție. Am fost trimiși la război fără arme și fără scuturi. Aceste echipamente, pe lângă faptul că se găseau extrem de greu, au fost la suprapreț și de proastă calitate. În aceste condiții, șansa noastră a fost că am avut la dispoziție această tehnologie și am putut să continuăm consultațiile medicale la distanță cu pacienții Covid-19. Pentru că altfel, monitorizarea acestora ar fi fost extrem de greu de făcut. 

Ne-am organizat şi am încercat cu sprijinul mai multor organizaţii să strângem şi să dotăm cabinetele de medicină de familie din Timiş cu echipamente individuale de protecţie, dezinfectanţi şi lămpi de ultraviolete. Atunci ne-am gândit să colaborăm cu colegii noștri de la alte specialităţi, iniţial de la cardiologie, care ne-au oferit o platformă de monitorizare a pacienţilor la domiciliu și apoi cu cei de la boli infecțioase cu care dezvoltat mai multe proiecte în comun.

Un proiect foarte important a fost Pandemic Controller, realizat de colegii de la Spitalul de Boli Infecţioase prin City Doctors în județul Timiș, în care aveam acces direct la datele pacienților noștri de la Spitalul de Boli Infecțioase, la fișele de evaluare, la informațiile despre investigațiile făcute, la tomografii, la radiografii, la investigațiile biologice, cu recomandările dumnealor. Am putut astfel să monitorizăm foarte bine pacienții, dar mai aveam nevoie de ceva. Aveam nevoie de această asigurare comunitară, a asistenților comunitari sau sociali. Din fericire, în Timiș, am reușit și acest lucru și împreună cu Primăria din Timișoara am creat un proiect mare numit “Oxigen”.

Prin acest proiect, organizații nonguvernamentale, societatea civilă, dar și companiile au făcut donații prin care s-au achiziționat peste 500 de Concentratoare de oxigen şi pulsoximetre. Astfel, am reușit să ținem la domiciliu sub oxigen pacienți cu forme moderate, pentru că acestea erau cazurile majoritare. Prin ONG-uri și servicii sociale ale Primăriei Timişoara pacienţii au primit gratuit prin solicitarea medicilor de familie aceste concentratoare de oxigen şi câte un pulsoximetru pentru monitorizare la domiciliu. Deci, am reușit să dezvoltăm un fel de medicină socială prin colaborarea dintre Societatea Profesională a Medicilor de Familie, Patronatul Medicilor de Familie, Primăria Timișoara, ONG-uri dar și împreună cu celelalte specialități medicale.

Acum avem platforme dezvoltate prin care monitorizăm pacienții direct la domiciliu, în care ei își introduc singuri în sistem date cum ar fi saturația de oxigen, tensiunea, temperatura și astfel putem să facem o adevărată teleconsultație sau telemedicină. Important este să ne folosim imaginația. Pandemia ne-a dat oportunitatea să ne folosim imaginația pentru a ne adapta la astfel de situații limită.

Vine o perioadă, așa cum mulți spun, a “marii resetări”. Eu zic că vine o perioadă a unor mari schimbări în societăţile moderne, şi vă spun cu certitudine că vine o perioadă în care trebuie să facem o analiză sinceră cu toții, în mod special decidenţii politici, iar noi, cei care avem un cuvânt de spus în medicina de familie din România, trebuie să luăm atitudine, să nu mai rămânem în stadiul amorf în care nu mai avem niciun fel de caracter sau de cuvânt, pentru că este o vorbă încetăţenită deja la noi: „Pandemia va trece, caracterele umane vor rămâne!”

Dacă dăm dovadă acum de caracter, de umanitate, trebuie să dezvoltăm această specialitate de medicină de familie, care s-a dovedit a fi prima linie în îngrijirea pacientului, atât la cabinetul medicului de familie, cât și la domiciliul pacientului.  Dacă la ora actuală, cei cărora se adresează în mod special pacienții sunt medicii de familie, în proporție de peste 95%, este foarte interesant de analizat ce au făcut cu aceste incidențe sau prevalențe, spitalele care au secții goale, în sistemul terțiar. Vedem ce se întâmpla în multe dintre spitalele din România în această perioadă care au fost acreditate de diferite organisme naţionale pe sume exorbitante.

Avem un sistem medical vulnerabil, iar dacă nu facem o analiză serioasă, dacă nu reușim să descifrăm ceea ce se întâmplă în sistemul medical românesc și dacă nu încercăm să facem o strategie, pe termen scurt, mediu și lung, în care să implicăm și să motivăm sistemul medical primar riscăm să continuăm în aceeaşi manieră a improvizărilor şi a incapacităţii administrării sau reformării acestui sistem. Medicul de familie este cel care poate să dezvolte această medicină, dar și medicină comunitară care poate să fie complementară şi coordonată de către medicul de familie într-o comunitate locală. Cred că împreună putem contribui la dezvoltarea unui sistem medical modern și în România.

Trebuie să transformăm medicina de familie care este o profesie vocaţională, într-o specialitate de sine stătătoare conform cu pregătirea curriculara a medicului de familie cu multiple atribuţii importante motivată corespunzător în conformitate cu celelalte ţări europene, cu rol preventiv, curativ şi de monitorizare a patologiei acute şi cronice, ca o interfaţă principală între pacient şi sistemul medical, bazată pe o relaţie de încredere reciprocă medic-pacient.

Vremea vorbelor a trecut şi a venit momentul faptelor în care profesioniştii trebuie să fie implicaţi direct în reconstruirea unui proiect sau strategii de sănătate moderne, pentru viitorul copiilor noştri. Resurse umane încă există în România şi este momentul să le implicăm în reformarea structurală şi construirea unui sistem medical modern corelat şi conectat la realităţile din Uniunea Europeană.

Xgrupul „Pacientul de Acasă” este un proiect realizat de Spațiul Medical și BORO Communication. Vă invităm să urmăriți SpațiulMedical și pe Facebook / LinkedIn.       

Emanuel Guţan

Country Manager Ecolab Romania, Bulgaria, Ukraina, Moldova

Partener ROHO

 

“Ecolab Romania, prin Divizia Healthcare, oferă soluții de prevenire a infecțiilor care ajută la asigurarea unui mediu mai curat, mai sigur și mai sănătos pentru pacienți și furnizorii de servicii medicale, ceea ce duce la rezultate îmbunătățite, eficiențe operaționale și satisfacție crescută a pacienților. Modelul nostru unic de livrare a programului de preventive reunește tehnologie de ultimă oră, informații în timp real, servicii furnizate personal și instruire de bune practici. Participarea activă la evenimentele ROHO ne provoacă să identificăm împreună cu specialiștii din spitale, soluții pentru creșterea calității serviciilor medicale românești.”

Prof. Dr. Viorel Scripcariu

Rector, UMF Iași

Partener Educațional ROHO

 

”A profesa medicina presupune asumarea, zi de zi, a unei imense responsabilități: confortul, sănătatea și chiar viața pacienților noștri depind de noi, de calitatea actului medical pe care îl oferim. De aceea, autoritatea formală sau informală în lumea medicală implică un grad de responsabilitate semnificativ mai ridicat decât în alte profesii. Cum apar liderii în domeniul medical, care sunt condițiile și contextul favorabile apariției lor? În primul rând, un lider medical nu apare, ci se formează. Procesul începe din școală, din învățământul preuniversitar, atunci când se cristalizează atât trăsăturile de caracter ale individului, cât și vocația sa, curiozitatea și apetitul pentru cunoaștere. Aceasta este fundația pe care, mai târziu, mediul universitar clădește cunoștințele specifice domeniului medical. Cunoștințele sunt absolut necesare, dar nu și suficiente – un viitor lider în domeniul medical are vitală nevoie de puterea exemplului, de un model care să-l inspire și pe care să-l urmeze în cariera sa. Relația mentor – discipol în medicină este printre cele mai profunde și complexe relații de acest tip și ea va defini și ghida, în timp, profilul viitorului lider. Nu în ultimul rând, un lider în lumea medicală este un om pentru care acumularea permanentă de cunoștințe este la fel de naturală ca respirația. Medicina este un domeniu extrem de dinamic, în care cercetarea aduce în fiecare zi elemente de noutate pe care un lider profesional trebuie să le asimileze pentru a-și conserva acest statut.”

Jens Jakob Gustmann

Philips Health Systems Sales Leader CEE

Master Partner ROHO

 

“Misiunea Philips este de a îmbunătăți viața oamenilor prin inovații relevante pentru întreg ciclul de sănătate, ceea ce noi numim “health continuum”. Viziunea ROHO este similară cu a noastră și suntem încântați să fim Master Partner al acestui eveniment.“

Prof. Dr. Leonard Azamfirei

Rector, UMF Târgu Mureș

Partener Educațional ROHO

 

“Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie «George Emil Palade» din Târgu Mureș susține acest amplu eveniment internațional dedicat calității actului medical. Suntem o comunitate academică preocupată de viitorul medicinei românești și conștientă de responsabilitatea pe care ne-am asumat-o, aceea de a le oferi absolvenților noștri o educație medicală de elită. Universitățile joacă un rol esențial în formarea viitorilor lideri ai echipelor medicale din spitalele din România. De peste șapte decenii, în centrul medical și universitar Târgu Mureș se formează generații de medici, farmaciști și alți specialiști care sunt dedicați misiunii nobile de a salva vieți și care își aduc aportul la îmbunătățirea sistemului sanitar românesc. Într-o universitate, viitorii lideri din Sănătate dobândesc cunoștințe medicale solide, competențe, abilități și valori esențiale definirii lor ca profesioniști și ca oameni.”

Vasile Ruscovan

Director General, Kapamed

Professional Partner ROHO

 

“Sectorul sanitar din România este într-o continuă schimbare, întâmpinând noi provocări. Creșterea continuă a calității, dar și a complexității serviciilor medicale pun o presiune continuă asupra bugetelor spitalelor publice și private. Înțelegem competitivitatea pieței serviciilor medicale, crescândă pe an ce trece, în vederea atragerii și păstrării pacienților asigurați medical. Dezvoltarea sectorului medical privat mută spitalele publice din zona prestatorilor de servicii medicale, în zona jucătorilor din marea industrie medicală. Pe cale de consecință, elementele ce țin de maximizare și eficiență a lanțului de aprovizionare și de trasabilitate a consumabilelor medicale, în vederea creșterii productivității, siguranției, securității și realizarea de economii, vor face diferența. Kapamed furnizează cele mai eficiente și sigure soluții RFID de optimizare logistică, adaptabile la nevoile fiecărui spital în parte, iar Convenția Română a Spitalelor este locul unde vă vom împărtăși experiența noastră.”

Raluca Șoaita

ARCHITECT & FOUNDER, TESSERACT ARCHITECTURE

Membru Juriu Romanian Healthcare Awards 2021

„Îmbunătățirea infrastructurii medicale este critică și urgentă în Romania.

De aceea, competiții precum Romanian Healthcare Awards 2021 sunt mai mult decăt binevenite pentru a face vizibilitate sectorului medical și bunelor practici din domeniu. Încurajez pe toți medicii, echipele medicale și spitalele care au reușit să schimbe ceva, câtuși de puțin în jurul lor în acest an, să aplice și să contribuie astfel la creșterea calității serviciilor medicale în România. “

Andreea Cigolea

Jurnalist

Membru Juriu Romanian Healthcare Awards 2021

„Am contact în fiecare zi cu medici din toate domeniile, care lucrează atât la stat, cât și la privat. Toți au nemulțumirile lor și consider că a venit momentul ca aceste nemulțumiri să fie aflate de toată lumea. Am văzut în această pandemie medici care sunt adevărate modele de urmat, care au uitat de ei, și-au lăsat și familia pe locul doi, stând peste 12 ore zilnic în spitale. Și cel mai important e de fapt că nu au plecat din țară pentru un trai mai bun, au rămas aici pentru a salva vieți, pentru a fi alături de noi. Cred că astfel de oameni trebuie scoși în față și apreciați la adevărata valoare, pentru că, mai ales acum chiar au nevoie. Romanian Healthcare Awards 2021 reprezintă o ocazie prin care ne putem promova medicii de astăzi și mă bucur că pot face și eu parte din acest proiect.” 

Prof. Dr. Cătălina Poiană

Prorector al Universității De Medicină și Farmacie ”Carol Davila”, din București

Membru Juriu Romanian Healthcare Awards 2021

„Romanian Healthcare Awards 2020 reprezintă un moment în care societatea medicală își promovează medicii, spitalele și echipele medicale care au dat dovadă de implicare și profesionalism în activitatea curentă pentru și în beneficiul pacienților. Sunt onorată că fac parte din juriul acestui eveniment, un juriu format din reputate personalități. Acest eveniment trebuie să ne arate că România are medici valoroși și unități medicale unde se practică un act medical de calitate.

În calitate de președinte al Colegiului Medicilor din Municipiul București, cel mai numeros colegiu teritorial, cu peste 13.500 de membri activi, susțin valorizarea medicilor, iar în calitate de prorector al Universității de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” din București salut această inițiativă care promovează medicii de astăzi, studenții de ieri, pe care noi i-am format în toate universitățile de medicină și farmacie din țară.”

Dr. Adrian Udrea

 Director Medical, Medisprof Cancer Center

Membru Juriu Romanian Healthcare Awards 2021

“Puterea exemplului a fost întotdeauna unul din motivele pentru care am clădit ceva in clinica mea. Haideți să ieșim din anonimat și să arătăm tuturor cât suntem de pasionați și de profesioniști în ceea ce facem.”

Conf. Univ. Dr. Diana Loreta Păun

Consilier Prezidential, Departamentul Sănătate Publică, Administrația Prezidențială

Președinte și membru al Juriului internațional Romanian Healthcare Awards 2021

“De prea puține ori vorbim despre excelență în medicina românească și trebuie să recunoaștem că avem nenumărate povești de succes, atât din sfera profesioniștilor din sănătate, cât și a spitalelor. Punând mai des în lumină aceste povești, putem obține un efect de multiplicare! Pandemia cu care ne confruntăm ne-a dovedit o dată în plus rolul critic pe care personalul medical îl are în lupta împotriva răspândirii virusului. Fără îndoială că rezultatele medicilor și ale echipelor medicale nu ar fi fost posibile fără spitale performante. 

 

Romanian Healthcare Awards constituie o ocazie extraordinară de a ne arăta recunoștința pentru medici și echipe medicale a căror activitate stă sub semnul profesionalismului, devotamentului și responsabilității, și de a premia spitale modele de bune practici, în care putem păși cu încredere. Cele șapte categorii ale ediției din 2021 – Medicul Anului, Echipa Medicală a Anului, Spitalul Anului, Proiectul de Cercetare al Anului, Inovația Medicală a Anului, Campania Medicală a Anului, Calitatea Serviciilor Medicale și Siguranța Pacientului vin să încununeze efortul consecvent depus zi de zi, pentru menținerea sănătății noastre, a tuturor, oferindu-ne nouă, membrilor juriului, prilejul de a ne arăta aprecierea și de a vă oferi însemnele prețuirii noastre pentru valorile promovate! Vă invit așadar, în calitate de Președinte și membru al juriului să vă faceți cunoscute poveștile de succes, nu doar în România, ci în lumea întreagă!”

Prof. Dr. Viorel Scripcariu

Rector al Universității de Medicină și Farmacie ”Grigore T.  Popa”, din Iași

Membru Juriu Romanian Healthcare Awards 2021

„La sfârșitul unei gărzi infernale sau după o operație dificilă, când realizezi că ți-ai ales un drum cu sens unic, îți aduci aminte și de ce ai ales să urmezi una dintre cele mai grele dar și mai nobile meserii din lume. De ce ai ales să pui sănătatea celor din jur mai presus de propria sănătate și de ce, de multe ori, petreci mai mult timp la spital decât alături de familie. Pentru că medicina este mai mult decât o profesie, este o vocație, te definește nu doar ca profesionist, ci și ca om, și pentru că medicii adevărați nu așteaptă nici bani, nici laude, pentru a-și face datoria. Câteodată, însă, ai nevoie de încurajări și de premii ca să poți mergi mai departe, așa cum actorii se hrănesc cu aplauzele publicului. Iar Romanian Healthcare Awards 2020, prima competiție din România cu juriu internațional, dedicată medicilor, echipelor medicale și spitalelor, exact asta și-a propus, să certifice valoarea profesională și umană, să ofere un plus de considerație și recunoștință.”