Dr. Cătălin Dănăilă este Șeful Secției de Hematologie din cadrul Institutului Regional de Oncologie Iași. Pe 25 septembrie a participat în calitate de Speaker în cadrul Xgrupului Pacient în linia întâi, parte a celei de-a cincea ediții a Convenției Române a Spitalelor ROHO.
Vă prezentăm un sumar al intervenției domnului Dr. Cătălin Dănăilă, din cadrul evenimentului:
„Una dintre probleme principale este lipsa de personal; sunt foarte puțini medici hematologi în țară, iar în Moldova, care are o situație particulară, suntem singura clinică de oncologie și trebuie să preluăm majoritatea cazurilor.
Doar la Suceava sunt doi medici, în rest, în fiecare județ din Moldova este un singur medic hematolog, deși ar trebui să existe cel puțin doi sau trei pe această specialitate și cu paturi suficiente pentru a se putea ocupa de toate cazurile, dar mai ales de cele mai grave cu leucemie acută sau limfoamele agresive. În județul Bacău nu este nici un medic hematolog, de exemplu, și atunci toate cazurile sunt trimise la Iași. Implicarea medicilor non hematologi în cazurile de hematologie nu este prea mare și atunci ajungem în situația în care se face presiune asupra noastră.
În ceea ce privește gestionarea pacienților, aceasta se face pe trei linii: spitalizarea convențională unde avem 36 de paturi și 6 de transplant, spitalizarea de o zi pentru diferite cure și proceduri și consulturile cu evaluarea pacienților care primesc medicație și tratament cronice.
În perioada aprilie-mai-iunie cu mulți pacienți care au evitat să vină la spital s-a luat legătura, au fost evaluați și au primit rețete de la distanță pentru două trei luni în colaborare cu farmaciile care au trimis medicamentele la domiciliul pacientului. Pentru pacienții cu spitalizare de zi și tratamente perfuzabile s-a încercat, pe cât posibil, menținerea ritmului de administrare.
Problema a rămas la spitalizarea convențională; în saloanele de pe cele două etaje, indiferent de capacitatea sau organizarea lor (2-3 persoane, baie comună sau nu), se admitea un singur pacient, abia după ce era confirmat ca fiind negativ în urma testării COVID. Acest lucru a determinat scăderea cu mult a numărului pacienților pe care îi puteam primi lucru foarte grav având în vedere că toate leucemiile acute din Moldova sunt tratate la noi.
Sunt peste 100 de cazuri noi anual de pacienți cu leucemie acută care au nevoie de spitalizare între trei și șase săptămâni și de aceea s-au creat liste uriașe de așteptare și amânarea multor cure. S-a făcut tot posibilul pentru a fi preluate întâi cazurile noi, care aveau nevoie de inducție și cazurile limfoproliferări foarte agresive.
În ceea ce privește pacienții cu LLC, știm foarte bine că o parte dintre acești pacienți nu au nevoie de tratament și nu vor avea niciodată nevoie de tratament, o treime au nevoie de tratament, dar după un timp de evoluție, iar o treime necesită tratament de la început. Noi avem peste 300 de cazuri de Leucemie acută în evidență și în marea lor majoritate nu au nevoie de tratament, iar cei care au nevoie de tratament fiind vorba de boli cronice primesc îngrijire fie în ambulatorii, fie prin spitalizare de zi.
Spitalizarea de lungă durată este necesară celor cu complicații: fenomene autoimune, infecții severe, Sindrom Richter. Nu au existat în această perioadă, în general, probleme deosebite în ceea ce îi privește pe pacienții cu leucemie cronică; tratamentele au fost continuate și pacienții au fost gestionați cât de eficient a fost posibil.”
Xgrupul „Pacient în linia întâi” este un proiect realizat de SpațiulMedical și BORO Communication, în parteneriat cu Abbvie.
