Dr. Cătălin Cîrstoveanu: Am o meserie care se cheamă terapie intensivă și așa e meseria asta, vii și nu știi când pleci

Dr. Cătălin Cîrstoveanu este șeful secției de Terapie Intensivă Nou Născuţi de la Spitalul Clinic de Urgență pentru copii „Maria Sklodowska Curie” din București.

Spațiul Medical: Care este în acest moment situația în Secția de Terapie Intensivă nou-născuți de la Marie Curie? 

Dr. Cătălin Cîrstoveanu: În secția de ATI de la Marie Curie ne ocupăm de nou-născuți și prematuri cu probleme chirurgicale de toate tipurile (chirurgie cardiacă, chirurgie generală, toracică, urologică, ortopedie, oftalmologie, ORL), dar și de cazuri de nou-născuți cu diverse afecțiuni grave care se pot rezolva cu dificultate în alte zone ale țării. 

Avem 27 de paturi în schema noastră fizică, aprobată de Ministerul Sănătății, dar în acest moment avem 28 de pacienți și alți 4 pacienți de la chirurgie cardiacă, copii mari, deci în total în secția noastră în acest moment sunt 32 de copii pe 27 de paturi, ceea ce este o mare tragedie. Măsura gravității problemei neonatale în România stă însă în faptul că mai avem încă 25 de copii în așteptare.

Sunt doar câteva centre în țară care pot rezolva probleme grave la nou-născuți. Ne referim aici în primul rând la partea malformativă, care reprezintă cea de-a doua cauză de mortalitate în România. Având o echipă multidisciplinară care s-a educat în mulți ani, plus chirurgia cardiacă pe care o dezvoltăm de șapte ani de zile, neurochirurgia, oftalmologia, precum și celelalte specializări tradiționale pe care le cunoașteți, centrul nostru este mereu aglomerat de copii din toată țara. Necazul este că anul acesta au murit așteptând pe liste în jur de 20 de copii, la fel ca și anul trecut, din cauză că nu avem unde să-i punem, că nu avem infrastructură, că nu avem echipamente, că nu avem personal. Acești copii au stat la rând, în locuri improprii ca să fie tratați. Aceasta este cea mai mare problemă a noastră. Sperăm ca acest lucru să se rezolve prin altfel de proiecte, dacă nu am reușit la nivel de sănătate în țară. 

Spațiul Medical: Ce schimbări au avut loc în secția dumneavoastră în contextul pandemiei?

Dr. Cătălin Cîrstoveanu: Pentru noi, sterilitatea și curățenia este atunci când pui mâna pe pacient. Regulile sunt draconice atunci când atingi pacientul, când îi pui o perfuzie, când îi faci proceduri pentru că 70% dintre infecții se transmit prin mâinile personalului medical. 

La noi părinții erau parte din echipa de tratament, îi lăsam să stea lângă noi pentru că asta îi făcea mai bine pacientului. În contextul pandemiei, însă, părinții nu mai intră, în afară de cei care stau aici în permanență. Părinții care vor să intre din afară pot intra, dar doar un singur părinte și cu rezultat COVID negativ. Restul părinților care vor să-și viziteze copilul și sunt la distanță, din alte județe, intră pe portal pacienți, primesc un cod de la noi, și pe acest cod își vizualizează copilul între 14:00 și 15:00 când camerele noastre de supraveghere fac zoom pe copil.

Referitor la echipamente, a existat o mare solidaritate, așa cum știți și este în continuare. Am beneficiat de multe echipamente suplimentare și donații importante. O prietenă de-a noastră ne-a donat un ventilator mecanic, de peste 30.000 de euro, pur și simplu din banii ei. O altă fundație ne-a cumpărat echipamente pentru terapie respiratorie, o altă companie ne-a cumpărat de 13.000 de euro alcool, o altă companie detergenți pentru spălat pe jos, deci avem ajutor din abundență.

Au venit la noi domnul Dr. Horaţiu Moldovan, Secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, împreună cu domnul Prof. dr. Șerban Bubenek, Președintele Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă, să vadă cum pot participa la dezvoltarea centrului. Au văzut ce se întâmplă și nu le-a venit să creadă ochilor că așa ceva se întâmplă în România. Ca atare, avem un suport extraordinar din partea dânșilor, cred că în momentul acesta orice am cere ne-ar fi aprobat pentru că noi întâi am făcut și apoi cerem. 

Spațiul Medical: Ați călătorit cu peste 300 de copii cu avionul pentru a le salva viața. În ce fel a afectat închiderea aeroporturilor activitatea dumneavoastră? 

Dr. Cătălin Cîrstoveanu: Indiscutabil, unii copii au murit acasă fără să poată pleca afară, asta este foarte clar. Dar la noi în spital s-a întâmplat ceva foarte interesant. Prof. Dr. Youssef Tammam nu a mai putut să plece din România, din cauza restricțiilor, și a rămas blocat la noi în țară timp de o lună jumătate. A rămas așadar singurul dintre cei patru care veneau aici și ajutau echipa românească la operații împreună cu anestezia românească, trei oameni tineri, doi specialiști și un rezident, cu cardiologii noștri, cu noi la terapie intensivă neonatală. Am fost sunați pentru tot felul de cazuri stenoză aortică, Double outlet, cord univentricular, transpoziție, hipoplazie de arc aortic și aproape toate aceste cazuri au venit la noi și s-au operat, iar rezultatele sunt extraordinare. Am funcționat ca orice centru din Europa și asta a fost pentru noi, aș îndrăzni chiar să spun, „bucuria COVID”.

Sunt însă multe cazuri care nu au putut fi rezolvate, copii care trebuiau aduși din alte țări și care au murit acasă. Există multe controverse și emoții cu privire la aruncarea banilor pentru aceste cazuri, pe care le putem numi terminabile. Oameni care nu înțeleg ce înseamnă să ai un copil bolnav, de ce se investesc bani în a încerca tratarea unui caz disperat sau de ce să aduci acasă un copil pe moarte dintr-o altă țară europeană pentru că vrea să moară acasă la el. N-ar trebui să existe astfel de discuții, pentru că niciodată nu știm în ce situații ne pune viața.

Spațiul Medical: Cât sunt de pregătite spitalele pediatrice din România pentru tratarea unui copil diagnosticat cu COVID-19?

Dr. Cătălin Cîrstoveanu: Spitalele pediatrice din România au o mare problemă. Tratează în principiu 70-80% dintre cazuri infecții virale, cazuri care n-ar trebui internate. Vorbim de o mare irosire de bani pe cazuri care ar putea fi tratate acasă, sau în centre de permanență, sau trimise de la UPU acasă. De ce se întâmplă asta? Pentru că practicăm de multe ori o medicină defensivă. 

Colegii de la UPU de multe ori internează cazuri simple, doar pentru că este o febră mare, doar pentru că sunt părinții supărați și umplem spitalele la refuz cu cazuri care ar putea fi tratate acasă. Desigur, există și cazuri care sunt probleme sociale. Nu poți să trimiți acasă un sugar cu o viroză sau o bronșolită care o să fie tratat în căruță sau dacă au o singură cameră și locuiesc pe pământ. O cameră de spital caldă în mijlocul iernii, cu mâncare caldă la părinți, cu un biberon de lapte pentru copil este viață. Apoi, mai există și presiunea mass-media, și presiunea populației. E anormal să vii la UPU să dai cu piciorul în ușă, copilul meu e urgență că are febră. E o chestie culturală, dar nu trebuie să judecăm prea mult pentru că toți suntem părinți sau o să ajungem părinți și o să vedem atunci când suntem în situația asta cum ne-am comporta. 

Nu suntem pregătiți din nefericire pentru COVID la copii pentru că terapia intensivă pediatrică în România este un embrion, este subdezvoltată, comparativ cu adulții, și această diferență nu e numai din cauza guvernului, ci se datorează și faptului că adulții sunt de 5 ori mai mulțiUitați-vă la spitalele regionale care sunt construite pentru adulți și au acolo și o bucățică mică de copii. S-a demonstrat științific unde copiii sunt peste adulți, e clar că întotdeauna vor fi acaparați de adulți și întotdeauna adultul contează mai mult.

Grija guvernelor nu a fost îndreptată în mod normal spre copii și a fost o discriminare majoră. Când am fost consilier de Ministru am creat cele 5 subspecialități pediatrice. De ce? Pentru că nimeni nu voia să le creeze. Într-adevăr sunt un pic create mai repede, dar nimeni nu voia să le creeze. Am preferat să nu-i tratăm sau să-i trimitem afară pe copiii cu probleme nefrologice, oncologice, gastroenterologice pentru că nu există o pregătire pentru așa ceva. România nu a dezvoltat acest segment. Este și partea personalului care nu poate să se dezvolte profesional locuind în spital. Eu sunt de ieri la serviciu, am stat toată noaptea, m-am culcat la 4 dimineața câteva ore, astăzi muncesc în continuare și o să plec spre seară acasă, pentru că am o meserie care se cheamă terapie intensivă, și așa e meseria asta, vii și nu știi când pleci. 

Din fericire, până în momentul acesta, infecția cu COVID nu a produs ravagii în rândul copiilor și nou-născuților. Dacă vă uitați la adulți ce înseamnă boala aceasta, înseamnă probleme complexe, disfuncții multiple de organe, înseamnă coagulare, probleme respiratorii severe. Câte centre din România au la ora aceasta asemenea posibilități tehnice? Când tratezi o infecție virală, trebuie să ai zone cu presiune negativă, trebuie să ai toate tipurile de echipamente de ventilație mecanică, trebuie să faci Prone Ventilation. Câte centre în România pot să facă Prone Ventilation? Poate știu să folosească APRV sau HFOV sau alte fel de fel de moduri de ventilație. Câte centre din România folosesc ECMO – oxigenare extracorporeală? Nu sunt multe centre. De aceea vorbim despre pregătirea unui centru de terapie intensivă respiratorie.

M-ați întrebat de copii. Nu avem COVID, dar avem virus interstitial, avem virusuri gripale, avem virusuri paragripale, avem de atâta ori ARDS-uri cu disfuncții multiple de organe, dar nu neapărat de la COVID, nu neapărat SARS 2. Avem H1N1, influenza, sincițial. Mulți copii ajung pe aparate de respirat cu disfuncții severe din cauza altor infecții virale. Suntem pregătiți să tratăm acestea? Câte centre au cunoștințele de a trata în felul în care v-am spus acești pacienți? Ei fac insuficiență renală. Câte centre fac dializă cu hemofiltrare la copil în România? Eu pot să vă asigur că suntem singurii care facem la nou născuți. Chiar în acest moment avem unul pe  hemodiafiltrare și unul pe dializă peritonială. Câte centre sunt gata să susțină nutriție parenterală totală la acești pacienți, care nu pot să fie hrăniți? Câte centre știu să pună catetere centrale la acești pacienți pe termen lung? Câți știu să facă nutriție parenterală corectă și curată? Despre asta este vorba.                    

Ar trebui să fim pregătiți pentru orice tip de infecție virală sau bacteriană gravă. Nu știu câți vorbesc despre faptul că infecțiile virale se complică cu infecțiile din spital, asociate actului medical. Cum prevenim aceste infecții? Dacă am scrie regulile pe care trebuie să le îndeplinim, ne speriem. De exemplu, la noi, inclusiv în zona de spălare scutece sau cearșafuri este o întreagă politică și știință în legătură cu ce trebuie făcut. Cum ne spălăm pe mâini, cum este chiuveta în care ne spălăm, cum e bateria la care dăm drumul, cum e prosopul de care ne ștergem, ce calitate are prosopul de hârtie, cum e lumina, cum e aerul, ce tipuri de uși avem, ce măști folosim, ce circuite avem? Ca atare, suntem cu mult în urmă.

Emanuel Guţan

Country Manager Ecolab Romania, Bulgaria, Ukraina, Moldova

Partener ROHO

 

“Ecolab Romania, prin Divizia Healthcare, oferă soluții de prevenire a infecțiilor care ajută la asigurarea unui mediu mai curat, mai sigur și mai sănătos pentru pacienți și furnizorii de servicii medicale, ceea ce duce la rezultate îmbunătățite, eficiențe operaționale și satisfacție crescută a pacienților. Modelul nostru unic de livrare a programului de preventive reunește tehnologie de ultimă oră, informații în timp real, servicii furnizate personal și instruire de bune practici. Participarea activă la evenimentele ROHO ne provoacă să identificăm împreună cu specialiștii din spitale, soluții pentru creșterea calității serviciilor medicale românești.”

Prof. Dr. Viorel Scripcariu

Rector, UMF Iași

Partener Educațional ROHO

 

”A profesa medicina presupune asumarea, zi de zi, a unei imense responsabilități: confortul, sănătatea și chiar viața pacienților noștri depind de noi, de calitatea actului medical pe care îl oferim. De aceea, autoritatea formală sau informală în lumea medicală implică un grad de responsabilitate semnificativ mai ridicat decât în alte profesii. Cum apar liderii în domeniul medical, care sunt condițiile și contextul favorabile apariției lor? În primul rând, un lider medical nu apare, ci se formează. Procesul începe din școală, din învățământul preuniversitar, atunci când se cristalizează atât trăsăturile de caracter ale individului, cât și vocația sa, curiozitatea și apetitul pentru cunoaștere. Aceasta este fundația pe care, mai târziu, mediul universitar clădește cunoștințele specifice domeniului medical. Cunoștințele sunt absolut necesare, dar nu și suficiente – un viitor lider în domeniul medical are vitală nevoie de puterea exemplului, de un model care să-l inspire și pe care să-l urmeze în cariera sa. Relația mentor – discipol în medicină este printre cele mai profunde și complexe relații de acest tip și ea va defini și ghida, în timp, profilul viitorului lider. Nu în ultimul rând, un lider în lumea medicală este un om pentru care acumularea permanentă de cunoștințe este la fel de naturală ca respirația. Medicina este un domeniu extrem de dinamic, în care cercetarea aduce în fiecare zi elemente de noutate pe care un lider profesional trebuie să le asimileze pentru a-și conserva acest statut.”

Jens Jakob Gustmann

Philips Health Systems Sales Leader CEE

Master Partner ROHO

 

“Misiunea Philips este de a îmbunătăți viața oamenilor prin inovații relevante pentru întreg ciclul de sănătate, ceea ce noi numim “health continuum”. Viziunea ROHO este similară cu a noastră și suntem încântați să fim Master Partner al acestui eveniment.“

Prof. Dr. Leonard Azamfirei

Rector, UMF Târgu Mureș

Partener Educațional ROHO

 

“Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie «George Emil Palade» din Târgu Mureș susține acest amplu eveniment internațional dedicat calității actului medical. Suntem o comunitate academică preocupată de viitorul medicinei românești și conștientă de responsabilitatea pe care ne-am asumat-o, aceea de a le oferi absolvenților noștri o educație medicală de elită. Universitățile joacă un rol esențial în formarea viitorilor lideri ai echipelor medicale din spitalele din România. De peste șapte decenii, în centrul medical și universitar Târgu Mureș se formează generații de medici, farmaciști și alți specialiști care sunt dedicați misiunii nobile de a salva vieți și care își aduc aportul la îmbunătățirea sistemului sanitar românesc. Într-o universitate, viitorii lideri din Sănătate dobândesc cunoștințe medicale solide, competențe, abilități și valori esențiale definirii lor ca profesioniști și ca oameni.”

Vasile Ruscovan

Director General, Kapamed

Professional Partner ROHO

 

“Sectorul sanitar din România este într-o continuă schimbare, întâmpinând noi provocări. Creșterea continuă a calității, dar și a complexității serviciilor medicale pun o presiune continuă asupra bugetelor spitalelor publice și private. Înțelegem competitivitatea pieței serviciilor medicale, crescândă pe an ce trece, în vederea atragerii și păstrării pacienților asigurați medical. Dezvoltarea sectorului medical privat mută spitalele publice din zona prestatorilor de servicii medicale, în zona jucătorilor din marea industrie medicală. Pe cale de consecință, elementele ce țin de maximizare și eficiență a lanțului de aprovizionare și de trasabilitate a consumabilelor medicale, în vederea creșterii productivității, siguranției, securității și realizarea de economii, vor face diferența. Kapamed furnizează cele mai eficiente și sigure soluții RFID de optimizare logistică, adaptabile la nevoile fiecărui spital în parte, iar Convenția Română a Spitalelor este locul unde vă vom împărtăși experiența noastră.”

Andreea Cigolea

Jurnalist

Membru Juriu Romanian Healthcare Awards 2021

„Am contact în fiecare zi cu medici din toate domeniile, care lucrează atât la stat, cât și la privat. Toți au nemulțumirile lor și consider că a venit momentul ca aceste nemulțumiri să fie aflate de toată lumea. Am văzut în această pandemie medici care sunt adevărate modele de urmat, care au uitat de ei, și-au lăsat și familia pe locul doi, stând peste 12 ore zilnic în spitale. Și cel mai important e de fapt că nu au plecat din țară pentru un trai mai bun, au rămas aici pentru a salva vieți, pentru a fi alături de noi. Cred că astfel de oameni trebuie scoși în față și apreciați la adevărata valoare, pentru că, mai ales acum chiar au nevoie. Romanian Healthcare Awards 2021 reprezintă o ocazie prin care ne putem promova medicii de astăzi și mă bucur că pot face și eu parte din acest proiect.” 

Raluca Șoaita

ARCHITECT & FOUNDER, TESSERACT ARCHITECTURE

Membru Juriu Romanian Healthcare Awards 2021

„Îmbunătățirea infrastructurii medicale este critică și urgentă în Romania.

De aceea, competiții precum Romanian Healthcare Awards 2021 sunt mai mult decăt binevenite pentru a face vizibilitate sectorului medical și bunelor practici din domeniu. Încurajez pe toți medicii, echipele medicale și spitalele care au reușit să schimbe ceva, câtuși de puțin în jurul lor în acest an, să aplice și să contribuie astfel la creșterea calității serviciilor medicale în România. “

Prof. Dr. Cătălina Poiană

Prorector al Universității De Medicină și Farmacie ”Carol Davila”, din București

Membru Juriu Romanian Healthcare Awards 2021

„Romanian Healthcare Awards 2020 reprezintă un moment în care societatea medicală își promovează medicii, spitalele și echipele medicale care au dat dovadă de implicare și profesionalism în activitatea curentă pentru și în beneficiul pacienților. Sunt onorată că fac parte din juriul acestui eveniment, un juriu format din reputate personalități. Acest eveniment trebuie să ne arate că România are medici valoroși și unități medicale unde se practică un act medical de calitate.

În calitate de președinte al Colegiului Medicilor din Municipiul București, cel mai numeros colegiu teritorial, cu peste 13.500 de membri activi, susțin valorizarea medicilor, iar în calitate de prorector al Universității de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” din București salut această inițiativă care promovează medicii de astăzi, studenții de ieri, pe care noi i-am format în toate universitățile de medicină și farmacie din țară.”

Dr. Adrian Udrea

 Director Medical, Medisprof Cancer Center

Membru Juriu Romanian Healthcare Awards 2021

“Puterea exemplului a fost întotdeauna unul din motivele pentru care am clădit ceva in clinica mea. Haideți să ieșim din anonimat și să arătăm tuturor cât suntem de pasionați și de profesioniști în ceea ce facem.”

Conf. Univ. Dr. Diana Loreta Păun

Consilier Prezidential, Departamentul Sănătate Publică, Administrația Prezidențială

Președinte și membru al Juriului internațional Romanian Healthcare Awards 2021

“De prea puține ori vorbim despre excelență în medicina românească și trebuie să recunoaștem că avem nenumărate povești de succes, atât din sfera profesioniștilor din sănătate, cât și a spitalelor. Punând mai des în lumină aceste povești, putem obține un efect de multiplicare! Pandemia cu care ne confruntăm ne-a dovedit o dată în plus rolul critic pe care personalul medical îl are în lupta împotriva răspândirii virusului. Fără îndoială că rezultatele medicilor și ale echipelor medicale nu ar fi fost posibile fără spitale performante. 

 

Romanian Healthcare Awards constituie o ocazie extraordinară de a ne arăta recunoștința pentru medici și echipe medicale a căror activitate stă sub semnul profesionalismului, devotamentului și responsabilității, și de a premia spitale modele de bune practici, în care putem păși cu încredere. Cele șapte categorii ale ediției din 2021 – Medicul Anului, Echipa Medicală a Anului, Spitalul Anului, Proiectul de Cercetare al Anului, Inovația Medicală a Anului, Campania Medicală a Anului, Calitatea Serviciilor Medicale și Siguranța Pacientului vin să încununeze efortul consecvent depus zi de zi, pentru menținerea sănătății noastre, a tuturor, oferindu-ne nouă, membrilor juriului, prilejul de a ne arăta aprecierea și de a vă oferi însemnele prețuirii noastre pentru valorile promovate! Vă invit așadar, în calitate de Președinte și membru al juriului să vă faceți cunoscute poveștile de succes, nu doar în România, ci în lumea întreagă!”

Prof. Dr. Viorel Scripcariu

Rector al Universității de Medicină și Farmacie ”Grigore T.  Popa”, din Iași

Membru Juriu Romanian Healthcare Awards 2021

„La sfârșitul unei gărzi infernale sau după o operație dificilă, când realizezi că ți-ai ales un drum cu sens unic, îți aduci aminte și de ce ai ales să urmezi una dintre cele mai grele dar și mai nobile meserii din lume. De ce ai ales să pui sănătatea celor din jur mai presus de propria sănătate și de ce, de multe ori, petreci mai mult timp la spital decât alături de familie. Pentru că medicina este mai mult decât o profesie, este o vocație, te definește nu doar ca profesionist, ci și ca om, și pentru că medicii adevărați nu așteaptă nici bani, nici laude, pentru a-și face datoria. Câteodată, însă, ai nevoie de încurajări și de premii ca să poți mergi mai departe, așa cum actorii se hrănesc cu aplauzele publicului. Iar Romanian Healthcare Awards 2020, prima competiție din România cu juriu internațional, dedicată medicilor, echipelor medicale și spitalelor, exact asta și-a propus, să certifice valoarea profesională și umană, să ofere un plus de considerație și recunoștință.”