Dr. Călin Bumbuluț: În România, asistența medicală primară este considerată, în mod greșit, același lucru cu Medicina de Familie

Dr. Călin Bumbuluț este Președintele Uniunii Europene a Medicilor de Familie și Vicepreședinte al Colegiului Medicilor din România. Pe 28 ianuarie a participat în calitate de Speaker în cadrul Xgrupului „Pacientul de Acasă”

Vă prezentăm un sumar al intervenției domnului Dr. Călin Bumbuluț din cadrul evenimentului:

„La început am avut probleme de comunicare, dar acestea  s-au remediat rapid o dată cu apariția diferitelor platforme online. Am început să comunicăm și la nivel european și la nivel național folosind aceste platforme electronice și să ne reajustăm atitudinea față de noua tehnologie. 

Toți am fost interesați cum să facem pentru a ajunge la acea consultație ideală prin intermediul mijloacelor electronice, dar s-a constatat că nu se poate atinge perfecțiunea în acest domeniu. Privind către luna martie-aprilie a anului trecut, toți căutam acea cale prin care să realizăm comunicarea optimă cu pacienții noștri.

Din experiența Irlandei vă pot povesti că la început au reușit să treacă la consultații online în diferite forme, telemedicină, teleconsultație etc., în proporție de peste 70%. Vorbim într-adevăr de o țară cu o populație mai mică, care a trecut rapid la aceste consultații online, dar a realizat cu timpul că întâlnirea medic-pacient față în față este cea mai importantă.

Atitudinea noastră din România, a Colegiului Medicilor, ca organ de reglementare a profesiei medicale, și așa cum apare și în codul nostru deontologic, este că relația medic-pacient reprezintă o relație fundamentală care nu poate fi mediată decât în situații excepționale, așa cum a fost perioada pandemiei. Criza epidemiologică a avut o evoluție în mai multe valuri, cu introducerea stării de urgență, apoi a celei de alertă la noi, dar în diferite state europene s-a menținut starea de urgență, lucru care a afectat profund relația între medic și pacient.

Comunicarea la distanță rămâne o alternativă foarte bună în situații de urgență, dar trebuie să tindem să revenim la consultația clasică, directă, fundamentul relației medic-pacient. Așteptăm ca vaccinarea să aducă rezolvarea acestui imperativ al consultației față în față. Aceasta este poziția oficială a Organizației Europene a Medicilor de Familie.   

O problemă pe care o consider importantă este asistența medicală primară în România. Trebuie să avem în vedere că ea este considerată egală cu medicina de familie, ceea ce la nivel european este complet fals. Asistența comunitară nu reprezintă o asistență medicală propriu-zisă, ea vizează în principal aspecte de ordin social. Sunt țări, precum Croația care au în asistența medicală primară, pe lângă medicii de familie/medicii generaliști, un medic ginecolog, medic pediatru, stomatolog, iar din 2015, încă 15 specialități medicale au intrat cu posibilitatea de contractare în asistența medicală primară. Așadar, asistența medicală primară nu se rezumă doar la medicina de familie.

Sigur că este o discuție legată de cine coordonează echipa de asistență medicală primară care poate diferi la nivelul țărilor europene în funcție de finanțare și de numărul disponibil de cadre medicale. În România, dacă ar exista o astfel de echipă de asistență primară s-ar dori ca ea să fie coordonată de medicul de familie, dar momentan vorbim despre ceva ce lipsește cu desăvârșire.  

Referitor la competențele medicului de familie, trebuie să punctez că la nivel European nu există recunoscută o specialitate de Medicină a Familiei, sau Medicină Generală. Există un titlu de calificare într-un domeniu de formare specifică care este Medicina Generală, în ciuda faptului că în acest moment sunt 19 țări din cele 27 care recunosc la nivel național, intern, Medicina de Familie ca fiind o specialitate. 

Acest lucru este important în primul rând pentru că există o discriminare evidentă în ceea ce privește finanțarea. Sunt țări în care nivelul veniturilor medicilor de familie este net inferior altor cadre medicale care lucrează într-un domeniu specific de specialitate. În al doilea rând, și în România, dar și la nivel European, atunci când este clasificată într-o categorie profesională o anumită profesie (clasificarea NACE), cum este cea medicală există distincții nete în funcție de directivele europene. În România în clasificarea COR, medicul specialist este diferit de medicul generalist, și din cauza acestor disfuncționalități, în categoria activităților de medicină generală pe lângă medicul de familie, este trecut și medicul primar, medicul cercetător, asistentul de cercetare, referentul de specialitate, inspectorul de specialitate, expertul medic, consilierul medic etc.; există zece categorii care apar acolo.            

Când vorbești de repartiția resurselor confuzia se perpetuează și asistența medicală primară continuă să fie considerată egală cu medicul de familie. Din acest motiv se și acordă, din punct de vedere politic, cel mai mic procent asistenței medicale primare, pentru că se ia în calcul doar medicul de familie, care în România este considerat specialist, dar în general specialiști sunt considerați medicii din ambulatoriul de specialitate, medicii din spital. Se face o distincție între medicii de familie și cei specialiști.    

Această confuzie, întreținută și voit, nu doar involuntar, creează discriminări care se duc în lanț. La nivel European sunt peste 2,5 miliarde de consultații în asistența primară făcute de medicul de familie, la care se adaugă o sumă întreagă de alte îngrijiri, nu neapărat medicale, de asistență comunitară sau paliative, dar pe care nu le poate face exclusiv medicul de familie, ci așa zisa echipă de asistență medicală primară.        

În unele țări, cum ar fi Ungaria, se discută despre înființarea unei profesii care se numește coordonator al îngrijirilor primare. Este periculos să considerăm Medicina de Familie ca titlu de calificare și nu ca specializare pentru că în multe țări se discută despre înlocuirea medicului de familie cu alte profesii medicale. Întrebarea care ar putea urma ar fi: un medic de familie este egal cu cinci asistente, sau cu 50 de asistenți comunitari? Am discutat în cadrul UEMO despre asta și despre faptul că nimeni nu și-ar fi pus de exemplu problema de a înlocui un medic cardiolog nu cu 2, ci cu 5 asistente sau cu oricâte, dar medicul de familie ar putea fi înlocuit de alte profesii medicale.

Nici o țară nu și-a pus problema ca un medic specialist să fie înlocuit, și atunci de ce se pune această problemă în asistența medicală primară? Pentru că oscilăm între cele două extreme. Asistența medicală primară înseamnă mult mai mult decât medicul de familie, dar în România asistența medicală primară înseamnă exclusiv medicul de familie.”      

Xgrupul „Pacientul de Acasă” este un proiect realizat de Spațiul Medical și BORO Communication. Vă invităm să urmăriți SpațiulMedical și pe Facebook / LinkedIn