Digitalizarea sănătății, efecte colaterale benefice ale pandemiei

Digitalizarea informațiilor este astăzi o necesitate stringentă a societății noastre în plină pandemie. Lumea medicală se confruntă și ea cu această situație și se vede nevoită să țină pasul din punct de vedere digital. Întâlnirea online a Xgrupului intitulată „Spitalul Digital”, organizată pe 29 martie 2021 de Spațiul Medical și BORO Communication, în parteneriat cu Philips și Kapamed International, a abordat exact această temă foarte actuală a sănătății din România și din lume.

Digitalizarea sistemului de sănătate din România ca necesitate transformată în urgență de contextul pandemiei a fost abordată de mai mulți medici, reprezentanți medicali și specialiști în sănătate. Lista completă a invitaților poate fi vizualizată aici.

Întregul eveniment a fost dedicat identificării nevoilor, oportunităților, surselor de finanțare, provocărilor și inițiativelor privind digitalizarea Sănătății din România. La această întâlnire au participat și au contribuit mai mulți medici, șefi de secții în cadrul unor spitale din țară și de la Barcelona, reprezentanți din partea Ministerului Sănătății și a Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, reprezentanți ai unor organizații active în domeniul sănătății și parteneri.

În primul rând, de ce avem nevoie de digitalizare în sănătate? Răspunsurile nu sunt greu de găsit, și abundă: sistemul medical românesc poate beneficia de digitalizare la toate nivelurile, prevenție, medicină primară și medicină secundară și există o reală nevoie de astfel de servicii, atât la nivelul medicilor și a centrelor medicale, cât și la nivelul pacienților (care, mai ales în contextul pandemiei, se confruntă cu probleme de acces la servicii medicale pe care digitalizarea le poate simplifica).

Dacă vorbim de medicina personalizată ca un obiectiv spre care trebuie să ne îndreptăm, atunci un prim și esențial pas ar fi dosarul electronic al pacienților, prin care pacienții își pot vedea tot istoricul medical, iar medicii care trebuie să se ocupe de ei pot de asemenea avea acces la toate informațiile relevante. Pe de altă parte, digitalizarea este baza telemedicinei, spre care, iată, de nevoie, pandemia a împins și mai mult sistemul medical românesc și mondial. Desigur, trebuie să ținem cont și de elemente colaterale digitalizării, cum ar fi discuția despre confidențialitatea datelor, performanța sistemelor informatice sau accesul persoanelor vârstnice sau cu dizabilități la medicina digitalizată.

La nivelul Ministerului Sănătății există un interes activ în acest domeniu. Așadar și la nivelul autorităților, pandemia a obligat la conștientizarea necesității de a digitaliza sistemul medical într-un mod cât mai sigur, interoperabil și eficient posibil pentru toți cei implicați. Asta înseamnă o provocare nu în primul rând la nivelul tehnologiei, fondurilor sau a viziunii, ci la nivelul personalului medical și tehnic pregătit în acest sens.

Dintre puținele lucruri bune generate de pandemie, participanții la această întâlnire au scos în evidență faptul că acest an de Covid-19 a demonstrat cum, vrând nevrând, este foarte posibil un grad de digitalizare (ca tehnologie, dar și ca adaptare a resursei umane) care altfel, în ritmul pre-pandemie, ar fi fost atins cu greu și în mai mulți ani. Acum, atât sistemul medical cât și pacienții sunt mai deschiși față de utilizarea digitală a datelor lor, care favorizează optimizarea procedurilor medicale și o interactivitate mult mai dinamică, în beneficiul pacienților și a muncii medicilor deopotrivă. Printre altele, digitalizarea a ajutat și la identificarea grupelor de pacienți din zona de risc, iar comunicare pacienți-medici se poate desfășura astfel mai eficient, indiferent de contextele de locație sau accesibilitate fizică la un centrul medical sau un medic.

Evoluția tehnologică la care pandemia a obligat umanitatea și, implicit, domeniul medical, a generat mai multe oportunități în curs de dezvoltare, printre care au fost menționate aici:

  • rețelele 5G;
  • ochelarii de realitate augmentată (VR – Virtual Reality), care pot oferi un contact mai bun la distanță între pacienți și specialiști;
  • sisteme de transport inteligent precum utilizarea dronelor pentru livrarea de defibrilatoare (s-a oferit în acest sens un exemplu din Suedia);
  • proiecte de eCall pe autoturisme sau de radio digital (prin care se poate comunica mai repede cu victimele unui accident rutier);
  • sisteme de gestionare a comunicării cu familiile pacienților (un exemplu de la Barcelona), și sisteme de colectare a datelor pentru analiza indicatorilor de performanță, managementul intervențiilor chirurgicale și conectarea blocului operator cu o bază de date;

În cadrul discuției despre importanța și fezabilitatea digitalizării s-a vorbit și despre rolul major pe care l-au avut în acest sens start-up-urile în România, care au contribuit semnificativ la dezvoltarea telemedicinei, și care au activat și la nivelul pacienților pentru a le explica lucrurile – inclusiv din perspectiva utilității ca documentele medicale să nu mai circule preponderent pe hârtie.

Pentru a obține beneficii maxime din digitalizarea medicală este necesară, desigur, și o upgradare a sistemului informațional și a modului în care el funcționează. Spre exemplu, sistemul asigurărilor de sănătate colectează actualmente prea puține date clinice, și preponderent doar date de utilizare a asigurărilor de sănătate și financiare. Un dosar electronic al pacientului ar trebui să implice adunarea și vizualizarea tuturor informațiilor despre parcursul pacientului în sistemul medical, inclusiv monitorizare și automonitorizare, iar aceste informații să fie accesibile atât pacientului cât și medicilor.

Din perspectiva furnizorilor privați de tehnologie și servicii de telemedicină, s-a discutat și despre importanța cadrului legal și procedural. Există o OUG pentru reglementarea cu caracter permanent a telemedicinei (196/2020). Este nevoie însă o mai mare atenție și asupra promovării normelor de implementare a acestui act normativ, pentru ca provocările de natură umană, economică, tehnică să poată fi adresate, iar telemedicina să deservească optim nevoile pacienților.

Un alt aspect important al digitalizării medicale este că ea trebuie să fie cât de simplă posibil pentru utilizatori, fie ei medici (a căror preocupare principală nu este zona digitală și îngrijirea pacienților) sau pacienți (care adesea, datorită vârstei sau a altor situații, nu sunt familiarizați cu zona digitală).

De asemenea, cantitatea enormă de informații pe care le acumulează spitalele trebuie organizată, gestionată și valorificată cât mai bine în beneficiul pacienților. Exemple în acest sens care au fost abordate sunt portalul care a informatizat trei spitale de la Sibiu, respectiv o platformă de rezervări pentru îngrijiri medicale la domiciliu, lansată la începutul acestui an în București, care pune în legătură în mod digital persoanele care au nevoie de astfel de servicii cu clinici medicale ce se ocupă de acestea.

O altă aplicare practică a telemedicinei o reprezintă dispozitive precum plasturele medical inteligent, descris în cadrul întâlnirii, care poate monitoriza pacientul cardiac de la distanță. Astfel de dispozitive pot ajuta mult la eficientizarea timpului petrecut de personalul medical cu pacienții și, deci, la o mai bună îngrijire medicală a acestora din urmă. În perspectivă, astfel de dispozitive de telemedicină pot contribui și la diminuarea presiunii asupra spitalelor în sensul aglomerării paturilor de spital, pentru că astfel se pot monitoriza de la distanță, în timp real, numeroase valori vitale ale pacienților.

S-a vorbit de asemenea despre aplicațiile digitalizării în imagistica medicală, un domeniu în care există anumite standarde de calitate a imaginilor, ceea ce înseamnă fișiere foarte mari. Și aici se pot găsi soluții, precum exemplul unei rețele de clinici, medici, spitale și pacienți care pot colabora în privința informațiilor imagistice indiferent de locație. A fost abordat exemplul unui start-up românesc ce încearcă să compenseze, prin algoritmi de inteligență artificială (utilizați ca ajutor în interpretarea de către medic a patologiilor depistate radiologic, spre exemplu), problema identificată la nivelul imagisticii medicale, anume că există din ce în ce mai multe aparate dar numărul de medici specialiști este constant, ceea ce înseamnă o presiune în creștere pe acești medici.

O altă idee interesantă, prezentată în cadrul acestei întâlniri, este o platformă care aduce laolaltă o selecție mare de medici și specialități medicale, iar utilizatorii (pacienții în căutare de medici specialiști) pot găsi medicii necesari, dar pot și comunica cu aceștia inclusiv legat de diferite analize.

Au fost multe exemplele practice de digitalizare a medicinei și telemedicină prezentate în cadrul acestui meeting. Este clar că lucrurile se mișcă în România în sensul digitalizării și eficientizării sistemului medical, că există interes, deschidere și numeroase implementări practice. Poate această situație, a nevoii urgente de dezvoltare a digitalizării medicale generată de Covid-19, poate fi exploatată mai mult ca un beneficiu generat de o astfel de nefericită pandemie.

Discuțiile despre digitalizarea sănătății vor continua pe 23 și 24 septembrie la cea de-a șasea ediție a Convenției Române a Spitalelor ROHO, care va avea loc la Hotel Caro din București.