Digitalizarea sănătății, efecte colaterale benefice ale pandemiei

Digitalizarea informațiilor este astăzi o necesitate stringentă a societății noastre în plină pandemie. Lumea medicală se confruntă și ea cu această situație și se vede nevoită să țină pasul din punct de vedere digital. Întâlnirea online a Xgrupului intitulată „Spitalul Digital”, organizată pe 29 martie 2021 de Spațiul Medical și BORO Communication, în parteneriat cu Philips și Kapamed International, a abordat exact această temă foarte actuală a sănătății din România și din lume.

Digitalizarea sistemului de sănătate din România ca necesitate transformată în urgență de contextul pandemiei a fost abordată de mai mulți medici, reprezentanți medicali și specialiști în sănătate. Lista completă a invitaților poate fi vizualizată aici.

Întregul eveniment a fost dedicat identificării nevoilor, oportunităților, surselor de finanțare, provocărilor și inițiativelor privind digitalizarea Sănătății din România. La această întâlnire au participat și au contribuit mai mulți medici, șefi de secții în cadrul unor spitale din țară și de la Barcelona, reprezentanți din partea Ministerului Sănătății și a Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, reprezentanți ai unor organizații active în domeniul sănătății și parteneri.

În primul rând, de ce avem nevoie de digitalizare în sănătate? Răspunsurile nu sunt greu de găsit, și abundă: sistemul medical românesc poate beneficia de digitalizare la toate nivelurile, prevenție, medicină primară și medicină secundară și există o reală nevoie de astfel de servicii, atât la nivelul medicilor și a centrelor medicale, cât și la nivelul pacienților (care, mai ales în contextul pandemiei, se confruntă cu probleme de acces la servicii medicale pe care digitalizarea le poate simplifica).

Dacă vorbim de medicina personalizată ca un obiectiv spre care trebuie să ne îndreptăm, atunci un prim și esențial pas ar fi dosarul electronic al pacienților, prin care pacienții își pot vedea tot istoricul medical, iar medicii care trebuie să se ocupe de ei pot de asemenea avea acces la toate informațiile relevante. Pe de altă parte, digitalizarea este baza telemedicinei, spre care, iată, de nevoie, pandemia a împins și mai mult sistemul medical românesc și mondial. Desigur, trebuie să ținem cont și de elemente colaterale digitalizării, cum ar fi discuția despre confidențialitatea datelor, performanța sistemelor informatice sau accesul persoanelor vârstnice sau cu dizabilități la medicina digitalizată.

La nivelul Ministerului Sănătății există un interes activ în acest domeniu. Așadar și la nivelul autorităților, pandemia a obligat la conștientizarea necesității de a digitaliza sistemul medical într-un mod cât mai sigur, interoperabil și eficient posibil pentru toți cei implicați. Asta înseamnă o provocare nu în primul rând la nivelul tehnologiei, fondurilor sau a viziunii, ci la nivelul personalului medical și tehnic pregătit în acest sens.

Dintre puținele lucruri bune generate de pandemie, participanții la această întâlnire au scos în evidență faptul că acest an de Covid-19 a demonstrat cum, vrând nevrând, este foarte posibil un grad de digitalizare (ca tehnologie, dar și ca adaptare a resursei umane) care altfel, în ritmul pre-pandemie, ar fi fost atins cu greu și în mai mulți ani. Acum, atât sistemul medical cât și pacienții sunt mai deschiși față de utilizarea digitală a datelor lor, care favorizează optimizarea procedurilor medicale și o interactivitate mult mai dinamică, în beneficiul pacienților și a muncii medicilor deopotrivă. Printre altele, digitalizarea a ajutat și la identificarea grupelor de pacienți din zona de risc, iar comunicare pacienți-medici se poate desfășura astfel mai eficient, indiferent de contextele de locație sau accesibilitate fizică la un centrul medical sau un medic.

Evoluția tehnologică la care pandemia a obligat umanitatea și, implicit, domeniul medical, a generat mai multe oportunități în curs de dezvoltare, printre care au fost menționate aici:

  • rețelele 5G;
  • ochelarii de realitate augmentată (VR – Virtual Reality), care pot oferi un contact mai bun la distanță între pacienți și specialiști;
  • sisteme de transport inteligent precum utilizarea dronelor pentru livrarea de defibrilatoare (s-a oferit în acest sens un exemplu din Suedia);
  • proiecte de eCall pe autoturisme sau de radio digital (prin care se poate comunica mai repede cu victimele unui accident rutier);
  • sisteme de gestionare a comunicării cu familiile pacienților (un exemplu de la Barcelona), și sisteme de colectare a datelor pentru analiza indicatorilor de performanță, managementul intervențiilor chirurgicale și conectarea blocului operator cu o bază de date;

În cadrul discuției despre importanța și fezabilitatea digitalizării s-a vorbit și despre rolul major pe care l-au avut în acest sens start-up-urile în România, care au contribuit semnificativ la dezvoltarea telemedicinei, și care au activat și la nivelul pacienților pentru a le explica lucrurile – inclusiv din perspectiva utilității ca documentele medicale să nu mai circule preponderent pe hârtie.

Pentru a obține beneficii maxime din digitalizarea medicală este necesară, desigur, și o upgradare a sistemului informațional și a modului în care el funcționează. Spre exemplu, sistemul asigurărilor de sănătate colectează actualmente prea puține date clinice, și preponderent doar date de utilizare a asigurărilor de sănătate și financiare. Un dosar electronic al pacientului ar trebui să implice adunarea și vizualizarea tuturor informațiilor despre parcursul pacientului în sistemul medical, inclusiv monitorizare și automonitorizare, iar aceste informații să fie accesibile atât pacientului cât și medicilor.

Din perspectiva furnizorilor privați de tehnologie și servicii de telemedicină, s-a discutat și despre importanța cadrului legal și procedural. Există o OUG pentru reglementarea cu caracter permanent a telemedicinei (196/2020). Este nevoie însă o mai mare atenție și asupra promovării normelor de implementare a acestui act normativ, pentru ca provocările de natură umană, economică, tehnică să poată fi adresate, iar telemedicina să deservească optim nevoile pacienților.

Un alt aspect important al digitalizării medicale este că ea trebuie să fie cât de simplă posibil pentru utilizatori, fie ei medici (a căror preocupare principală nu este zona digitală și îngrijirea pacienților) sau pacienți (care adesea, datorită vârstei sau a altor situații, nu sunt familiarizați cu zona digitală).

De asemenea, cantitatea enormă de informații pe care le acumulează spitalele trebuie organizată, gestionată și valorificată cât mai bine în beneficiul pacienților. Exemple în acest sens care au fost abordate sunt portalul care a informatizat trei spitale de la Sibiu, respectiv o platformă de rezervări pentru îngrijiri medicale la domiciliu, lansată la începutul acestui an în București, care pune în legătură în mod digital persoanele care au nevoie de astfel de servicii cu clinici medicale ce se ocupă de acestea.

O altă aplicare practică a telemedicinei o reprezintă dispozitive precum plasturele medical inteligent, descris în cadrul întâlnirii, care poate monitoriza pacientul cardiac de la distanță. Astfel de dispozitive pot ajuta mult la eficientizarea timpului petrecut de personalul medical cu pacienții și, deci, la o mai bună îngrijire medicală a acestora din urmă. În perspectivă, astfel de dispozitive de telemedicină pot contribui și la diminuarea presiunii asupra spitalelor în sensul aglomerării paturilor de spital, pentru că astfel se pot monitoriza de la distanță, în timp real, numeroase valori vitale ale pacienților.

S-a vorbit de asemenea despre aplicațiile digitalizării în imagistica medicală, un domeniu în care există anumite standarde de calitate a imaginilor, ceea ce înseamnă fișiere foarte mari. Și aici se pot găsi soluții, precum exemplul unei rețele de clinici, medici, spitale și pacienți care pot colabora în privința informațiilor imagistice indiferent de locație. A fost abordat exemplul unui start-up românesc ce încearcă să compenseze, prin algoritmi de inteligență artificială (utilizați ca ajutor în interpretarea de către medic a patologiilor depistate radiologic, spre exemplu), problema identificată la nivelul imagisticii medicale, anume că există din ce în ce mai multe aparate dar numărul de medici specialiști este constant, ceea ce înseamnă o presiune în creștere pe acești medici.

O altă idee interesantă, prezentată în cadrul acestei întâlniri, este o platformă care aduce laolaltă o selecție mare de medici și specialități medicale, iar utilizatorii (pacienții în căutare de medici specialiști) pot găsi medicii necesari, dar pot și comunica cu aceștia inclusiv legat de diferite analize.

Au fost multe exemplele practice de digitalizare a medicinei și telemedicină prezentate în cadrul acestui meeting. Este clar că lucrurile se mișcă în România în sensul digitalizării și eficientizării sistemului medical, că există interes, deschidere și numeroase implementări practice. Poate această situație, a nevoii urgente de dezvoltare a digitalizării medicale generată de Covid-19, poate fi exploatată mai mult ca un beneficiu generat de o astfel de nefericită pandemie.

Discuțiile despre digitalizarea sănătății vor continua pe 23 și 24 septembrie la cea de-a șasea ediție a Convenției Române a Spitalelor ROHO, care va avea loc la Hotel Caro din București.

Emanuel Guţan

Country Manager Ecolab Romania, Bulgaria, Ukraina, Moldova

Partener ROHO

 

“Ecolab Romania, prin Divizia Healthcare, oferă soluții de prevenire a infecțiilor care ajută la asigurarea unui mediu mai curat, mai sigur și mai sănătos pentru pacienți și furnizorii de servicii medicale, ceea ce duce la rezultate îmbunătățite, eficiențe operaționale și satisfacție crescută a pacienților. Modelul nostru unic de livrare a programului de preventive reunește tehnologie de ultimă oră, informații în timp real, servicii furnizate personal și instruire de bune practici. Participarea activă la evenimentele ROHO ne provoacă să identificăm împreună cu specialiștii din spitale, soluții pentru creșterea calității serviciilor medicale românești.”

Prof. Dr. Viorel Scripcariu

Rector, UMF Iași

Partener Educațional ROHO

 

”A profesa medicina presupune asumarea, zi de zi, a unei imense responsabilități: confortul, sănătatea și chiar viața pacienților noștri depind de noi, de calitatea actului medical pe care îl oferim. De aceea, autoritatea formală sau informală în lumea medicală implică un grad de responsabilitate semnificativ mai ridicat decât în alte profesii. Cum apar liderii în domeniul medical, care sunt condițiile și contextul favorabile apariției lor? În primul rând, un lider medical nu apare, ci se formează. Procesul începe din școală, din învățământul preuniversitar, atunci când se cristalizează atât trăsăturile de caracter ale individului, cât și vocația sa, curiozitatea și apetitul pentru cunoaștere. Aceasta este fundația pe care, mai târziu, mediul universitar clădește cunoștințele specifice domeniului medical. Cunoștințele sunt absolut necesare, dar nu și suficiente – un viitor lider în domeniul medical are vitală nevoie de puterea exemplului, de un model care să-l inspire și pe care să-l urmeze în cariera sa. Relația mentor – discipol în medicină este printre cele mai profunde și complexe relații de acest tip și ea va defini și ghida, în timp, profilul viitorului lider. Nu în ultimul rând, un lider în lumea medicală este un om pentru care acumularea permanentă de cunoștințe este la fel de naturală ca respirația. Medicina este un domeniu extrem de dinamic, în care cercetarea aduce în fiecare zi elemente de noutate pe care un lider profesional trebuie să le asimileze pentru a-și conserva acest statut.”

Jens Jakob Gustmann

Philips Health Systems Sales Leader CEE

Master Partner ROHO

 

“Misiunea Philips este de a îmbunătăți viața oamenilor prin inovații relevante pentru întreg ciclul de sănătate, ceea ce noi numim “health continuum”. Viziunea ROHO este similară cu a noastră și suntem încântați să fim Master Partner al acestui eveniment.“

Prof. Dr. Leonard Azamfirei

Rector, UMF Târgu Mureș

Partener Educațional ROHO

 

“Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie «George Emil Palade» din Târgu Mureș susține acest amplu eveniment internațional dedicat calității actului medical. Suntem o comunitate academică preocupată de viitorul medicinei românești și conștientă de responsabilitatea pe care ne-am asumat-o, aceea de a le oferi absolvenților noștri o educație medicală de elită. Universitățile joacă un rol esențial în formarea viitorilor lideri ai echipelor medicale din spitalele din România. De peste șapte decenii, în centrul medical și universitar Târgu Mureș se formează generații de medici, farmaciști și alți specialiști care sunt dedicați misiunii nobile de a salva vieți și care își aduc aportul la îmbunătățirea sistemului sanitar românesc. Într-o universitate, viitorii lideri din Sănătate dobândesc cunoștințe medicale solide, competențe, abilități și valori esențiale definirii lor ca profesioniști și ca oameni.”

Vasile Ruscovan

Director General, Kapamed

Professional Partner ROHO

 

“Sectorul sanitar din România este într-o continuă schimbare, întâmpinând noi provocări. Creșterea continuă a calității, dar și a complexității serviciilor medicale pun o presiune continuă asupra bugetelor spitalelor publice și private. Înțelegem competitivitatea pieței serviciilor medicale, crescândă pe an ce trece, în vederea atragerii și păstrării pacienților asigurați medical. Dezvoltarea sectorului medical privat mută spitalele publice din zona prestatorilor de servicii medicale, în zona jucătorilor din marea industrie medicală. Pe cale de consecință, elementele ce țin de maximizare și eficiență a lanțului de aprovizionare și de trasabilitate a consumabilelor medicale, în vederea creșterii productivității, siguranției, securității și realizarea de economii, vor face diferența. Kapamed furnizează cele mai eficiente și sigure soluții RFID de optimizare logistică, adaptabile la nevoile fiecărui spital în parte, iar Convenția Română a Spitalelor este locul unde vă vom împărtăși experiența noastră.”

Raluca Șoaita

ARCHITECT & FOUNDER, TESSERACT ARCHITECTURE

Membru Juriu Romanian Healthcare Awards 2021

„Îmbunătățirea infrastructurii medicale este critică și urgentă în Romania.

De aceea, competiții precum Romanian Healthcare Awards 2021 sunt mai mult decăt binevenite pentru a face vizibilitate sectorului medical și bunelor practici din domeniu. Încurajez pe toți medicii, echipele medicale și spitalele care au reușit să schimbe ceva, câtuși de puțin în jurul lor în acest an, să aplice și să contribuie astfel la creșterea calității serviciilor medicale în România. “

Andreea Cigolea

Jurnalist

Membru Juriu Romanian Healthcare Awards 2021

„Am contact în fiecare zi cu medici din toate domeniile, care lucrează atât la stat, cât și la privat. Toți au nemulțumirile lor și consider că a venit momentul ca aceste nemulțumiri să fie aflate de toată lumea. Am văzut în această pandemie medici care sunt adevărate modele de urmat, care au uitat de ei, și-au lăsat și familia pe locul doi, stând peste 12 ore zilnic în spitale. Și cel mai important e de fapt că nu au plecat din țară pentru un trai mai bun, au rămas aici pentru a salva vieți, pentru a fi alături de noi. Cred că astfel de oameni trebuie scoși în față și apreciați la adevărata valoare, pentru că, mai ales acum chiar au nevoie. Romanian Healthcare Awards 2021 reprezintă o ocazie prin care ne putem promova medicii de astăzi și mă bucur că pot face și eu parte din acest proiect.” 

Prof. Dr. Cătălina Poiană

Prorector al Universității De Medicină și Farmacie ”Carol Davila”, din București

Membru Juriu Romanian Healthcare Awards 2021

„Romanian Healthcare Awards 2020 reprezintă un moment în care societatea medicală își promovează medicii, spitalele și echipele medicale care au dat dovadă de implicare și profesionalism în activitatea curentă pentru și în beneficiul pacienților. Sunt onorată că fac parte din juriul acestui eveniment, un juriu format din reputate personalități. Acest eveniment trebuie să ne arate că România are medici valoroși și unități medicale unde se practică un act medical de calitate.

În calitate de președinte al Colegiului Medicilor din Municipiul București, cel mai numeros colegiu teritorial, cu peste 13.500 de membri activi, susțin valorizarea medicilor, iar în calitate de prorector al Universității de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” din București salut această inițiativă care promovează medicii de astăzi, studenții de ieri, pe care noi i-am format în toate universitățile de medicină și farmacie din țară.”

Dr. Adrian Udrea

 Director Medical, Medisprof Cancer Center

Membru Juriu Romanian Healthcare Awards 2021

“Puterea exemplului a fost întotdeauna unul din motivele pentru care am clădit ceva in clinica mea. Haideți să ieșim din anonimat și să arătăm tuturor cât suntem de pasionați și de profesioniști în ceea ce facem.”

Conf. Univ. Dr. Diana Loreta Păun

Consilier Prezidential, Departamentul Sănătate Publică, Administrația Prezidențială

Președinte și membru al Juriului internațional Romanian Healthcare Awards 2021

“De prea puține ori vorbim despre excelență în medicina românească și trebuie să recunoaștem că avem nenumărate povești de succes, atât din sfera profesioniștilor din sănătate, cât și a spitalelor. Punând mai des în lumină aceste povești, putem obține un efect de multiplicare! Pandemia cu care ne confruntăm ne-a dovedit o dată în plus rolul critic pe care personalul medical îl are în lupta împotriva răspândirii virusului. Fără îndoială că rezultatele medicilor și ale echipelor medicale nu ar fi fost posibile fără spitale performante. 

 

Romanian Healthcare Awards constituie o ocazie extraordinară de a ne arăta recunoștința pentru medici și echipe medicale a căror activitate stă sub semnul profesionalismului, devotamentului și responsabilității, și de a premia spitale modele de bune practici, în care putem păși cu încredere. Cele șapte categorii ale ediției din 2021 – Medicul Anului, Echipa Medicală a Anului, Spitalul Anului, Proiectul de Cercetare al Anului, Inovația Medicală a Anului, Campania Medicală a Anului, Calitatea Serviciilor Medicale și Siguranța Pacientului vin să încununeze efortul consecvent depus zi de zi, pentru menținerea sănătății noastre, a tuturor, oferindu-ne nouă, membrilor juriului, prilejul de a ne arăta aprecierea și de a vă oferi însemnele prețuirii noastre pentru valorile promovate! Vă invit așadar, în calitate de Președinte și membru al juriului să vă faceți cunoscute poveștile de succes, nu doar în România, ci în lumea întreagă!”

Prof. Dr. Viorel Scripcariu

Rector al Universității de Medicină și Farmacie ”Grigore T.  Popa”, din Iași

Membru Juriu Romanian Healthcare Awards 2021

„La sfârșitul unei gărzi infernale sau după o operație dificilă, când realizezi că ți-ai ales un drum cu sens unic, îți aduci aminte și de ce ai ales să urmezi una dintre cele mai grele dar și mai nobile meserii din lume. De ce ai ales să pui sănătatea celor din jur mai presus de propria sănătate și de ce, de multe ori, petreci mai mult timp la spital decât alături de familie. Pentru că medicina este mai mult decât o profesie, este o vocație, te definește nu doar ca profesionist, ci și ca om, și pentru că medicii adevărați nu așteaptă nici bani, nici laude, pentru a-și face datoria. Câteodată, însă, ai nevoie de încurajări și de premii ca să poți mergi mai departe, așa cum actorii se hrănesc cu aplauzele publicului. Iar Romanian Healthcare Awards 2020, prima competiție din România cu juriu internațional, dedicată medicilor, echipelor medicale și spitalelor, exact asta și-a propus, să certifice valoarea profesională și umană, să ofere un plus de considerație și recunoștință.”