“Return-To-Care” a fost tema principală a întâlnirii Xgrupului de Oncologie din cadrul Convenției Române a Spitalelor ROHO 2021

BORO Communication și SpațiulMedical.ro au organizat pe 23 septembrie 2021, la Hotel Caro din București, în cadrul celei de-a 6-a ediții a Convenției Române a Spitalelor ROHO, în parteneriat cu Philips, BMS și MSD, întâlnirea Xgrupului de Oncologie, cu tema “Return-To-Care”, despre recuperarea întârzierilor provocate de pandemia Covid-19 pentru accesul pacienților cu cancer la diagnostic și tratament, despre îmbunătățirea ratelor de diagnostic și tratament, despre evoluția ratei de diagnosticare în perioada pandemiei versus pre pandemie, despre scurtarea traseului pacientului oncologic, despre nevoia unor pachetele integrate de diagnostic decontate de CNAS, despre investițiile în infrastructura de diagnostic, despre abordarea multidisciplinară în cazurile oncologice complexe și despre politicile sanitare.

La întâlnire au participat numeroși specialiști în oncologie, reprezentanți ai spitalelor, institutelor și centrelor oncologice, reprezentanți ai autorităților din sănătate. Discuțiile au fost moderate de dr. Adrian Udrea, Director Medical al Clinicii Medisprof (Cluj-Napoca) și au abordat aspectele cu privire la modul în care pandemia COVID-19 a afectat viața pacienților oncologici și sistemul de sănătate, precum și măsurile necesar a fi adoptate pentru ca ratele de supraviețuire la 5 ani pentru principalele tipuri de cancer să fie îmbunătățite. Printre temele discutate amintim: circuitul pecientului prin sistemul de sănătate, modalitatea de furnizare a serviciilor oncologice în context pandemic, oportunități de îmbunătățire a practicilor actuale (inclusiv în ceea ce privește accesul la terapii inovative), Planul european de combatere a cancerului, și bune practici la nivel internațional. Vă prezentăm în continuare o sinteză a întâlnirii, cu principalele intervenții din program.

Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu – Președintele Grupului pentru combaterea cancerului din Parlamentul României

A menționat măsurile necesar a fi implementate la nivelul unitățile spitalicești în perioada imediat următoare pentru a proteja pacienții oncologici:

  • Modelarea vaccinării: pacienții oncologici care au nevoie de chirurgie electivă trebuie prioritizați la vaccinarea împotriva SARS-CoV-2
  • Izolarea pre-operatorie vs. complicațiile pulmonare post-operatorii după chirurgia electivă – concluziile au oferit argumente împotriva necesității acestei izolări.
  • Momentul ideal când ar trebui operați pacienții oncologici care au fost infectați cu SARS-Cov2 este la 7 săptămâni de la diagnosticarea cu acest virus.
  • Riscul de trombembolism după chirurgie este mai mare la acești pacienți, deci trebuie făcută profilaxia cu mare atenție.

Numărul de intervenții chirurgicale oncologice a scăzut destul de mult din cauza pandemiei, cu o ușoară creștere în prima jumătate a anului 2021. S-au înregistrat însă foarte mulți pacienți în situații complicate atât din cauza situației cu pandemia cât și a consecințelor trecerii prin Covid-19. Pandemia a afectat printre altele și profilaxia primară și vaccinarea anti-HPV. Pandemia a făcut încă și mai vizibile problemele sistemului de sănătate de stat din România în privința tratării pacienților oncologici, deci și necesitatea întăririi cooperării sistemului medical de stat cu sistemul de sănătate privat, spre binele pacienților.

Planul european de cancer va trebui să aibă niște obiective tangibile, adaptabile situației reale din România. Nu putem avea ca obiectiv 80% vaccinare anti-HPV când în România ea e acum de doar 5%. Însă e neîndoielnic faptul că profilaxia primară și secundară trebuie să funcționeze cât de bine posibil și să fie susținute de stat. 

Incidența cea mai mare în România o au cancerul de col, de sân, de colon, pulmonar și de prostată. Momentan, spre exemplu, capacitățile de radioterapie și de la stat, și din privat acoperă 60% din nevoile pacienților. Ce se poate face, din ceea ce stipulează Planul european, în privința cancerului de col uterin, spre exemplu? S-ar putea crește acoperirea vaccinală, de la 5 la poate măcar 15-20%. De asemenea screening-ul trebuie întărit în paralel cu capacitatea de terapie. 

Dr. Bogdan Tănase – Managerul Institutului Oncologic ”Prof. Dr. Al. Trestioreanu” din București

Pandemia a afectat tot parcursul pacienților oncologici în sistemul medical. Partea bună e că s-a dezvoltat mult telemedicina ceea ce a eficientizat procesul de luare a deciziilor terapeutice. E necesară o mai mare flexibilitate în adaptarea instituțiilor medicale de stat la situații de criză, aceste instituții dovedind în ultima perioadă o inerție deloc benefică.

Digitalizarea este nu doar un deziderat ci și o urgență, pentru care oamenii trebuie să fie pregătiți și deschiși. Ea înseamnă în primul rând crearea unei infrastructuri informatice, dar și oferirea de servicii de telemedicină, colaborarea inter-instituțională (în oncologie, în mod special, colaborarea dintre diferiții specialiști care se ocupă de un pacient este obligatorie; această colaborare în mod tradițional lua forma comisiilor inter-disciplinare întrunite periodic, care acum pot avea loc virtual, cu împărtășirea de documente medicale și adoptarea de decizii).

Dr. Gabriel Dimofte – Director Medical, Institutul Regional de Oncologie Iași

În pandemie s-a reușit aproape să nu se oprească activitatea spitalicească, cu excepția unei perioade scurte. Acum însă apar patologii oncologice foarte avansate, iar spitalele din jurul Iașiului încep să refuze cazuri care nu ar trebui să ajungă de fapt la acest spital, dedicat cazuisticii complicate. Însă mulți pacienți ajung aici, și destul de târziu, în stare gravă. Iar mulți pacienți sunt nevaccinați împotriva SARS-CoV-2, rata de vaccinare este sub 10% (printre motivele pentru această situație se numără medicii de familie și chiar oncologii care au recomandat acestor pacienți să nu se vaccineze, dar și lipsa sprijinului Bisericii Ortodoxe Române în acest demers). 

Deși nu are capacitatea de a organiza efectiv zone Covid-free), spitalul testează absolut orice pacienți care vin, inclusiv cei vaccinați, și se operează în continuare zilnic, la capacitate maximă. Cu siguranță însă nici acest institut nu este realmente pregătit pentru pandemie. S-a reușit totuși organizarea unei zone de terapie intensivă cu boxe cu ventilație negativă și filtre Hepa, unde pacienții pot fi izolați în siguranță. 

Dr. Dana Lucia Stănculeanu – Președintele Societății Naționale de Oncologie Medicală din România

În multe instituții, oncologii au reușit să elibereze zonele de aglomerație maximă (creând circuite separate pe cât posibil și continuând pe cât posibil să ofere servicii medicale pacienților), precum și cel puțin o „mini-digitalizare” a comunicării cu pacienții, absolut vitală acum deoarece oncologia înseamnă multidisciplinaritate și colaborare între specialiști.

Legat de vaccinarea pacientului oncologic: medicii trebuie să convingă pacienții să se vaccineze anti-SARS-Cov2, oferindu-le argumente, în condițiile în care mulți medici de familie și chiar oncologi au sfătuit pacienții împotriva acestui vaccin. Pentru a face mai accesibile și inteligibile aceste argumente, o idee pot fi postere cu informații de bază, clar explicate, afișate în spitale, sau punerea acestor informații legate de vaccinarea anti-SARS-Cov2 și pe site-ul Societății de Oncologie. Platforma www.onco-plan.ro este un instrument foarte util pacienților și familiilor lor, și poate fi de asemenea un loc de informare legat de vaccin. Pe de altă parte o problemă este și rata de vaccinare scăzută a asistentelor și infirmierelor, cam 60% în Institutul Oncologic (rata de vaccinare este mai bună în rândul medicilor). 

Dr. Laurenția Galeș – Medic primar oncologie și radioterapie medicală, Conferențiar universitar UMF Carol Davila

La nivel european există nu doar Planul de cancer ci și un plan de telemedicină cu fonduri speciale pentru oncologie, o specialitate care se pretează în mod deosebit pentru medicina la distanță din perspectiva diagnosticării (radiologic și histopatologic), tumor board-urilor, a unor boli oncologice rare și pentru o parte a monitorizării pacienților. 

La nivelul paliației sunt mari probleme la noi, mulți pacienți neavând acces la îngrijiri medicale paliative de calitate, iar îngrijirile la domiciliu au scăzut puternic din cauza pandemiei. 

S-a discutat cu CNAS despre necesitatea de a se face distincție între îngrijiri paliative în general și îngrijiri paliative oncologice, deoarece acești pacienți au nu doar nevoi medicale ci și probleme sociale și de alte tipuri, deci decontarea ar trebui să fie mai complexă.

Dr. Daniela Vasile – Șeful secției de Oncologie, Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” București

Paliația e într-adevăr o mare problemă. Există echipe specializate, ele merg acasă la pacienți pentru diferite servicii, însă marea problemă a familiilor e de fapt „cine stă cu pacientul?”. Din acest motiv e nevoie de centre specializate, cu servicii complexe decontate de stat. 

Viitorul e digitalizarea și comunicarea optimizată între medicii specialiști, în oncologie și nu numai. Planul european e un instrument util, însă e nevoie și de multă proactivitate din partea sistemului medical din România. Pandemia a făcut și mai acută nevoia digitalizării, necesitatea programării eficiente a pacienților, dar și importanța educării lor (inclusiv în contextul informațiilor greșite comunicate de multe ori de către medicii de familie, care i-au consiliat pe acești pacienți împotriva vaccinării). 

Trebuie îmbunătățit de asemenea accesul pacienților oncologici la terapii de ultimă oră, ceea ce presupune obligatoriu, în primul rând, o diagnosticare precisă. În acest sens e nevoie de un plan național de testare moleculară susținut de statul român, nu doar în sistem privat (așa cum se întâmplă momentan).

Clara Volintiru – Conferențiar Universitar în cadrul Departamentului de Relații Economice Internaționale al Academiei de Studii Economice din București

Vorbind în calitate de economist dar și de soție de pacient oncologic (tratat cu succes, în stadiu avansat, în timpul pandemiei), doamna Volintiru a menționat un studiu realizat la A.S.E. București, o simulare a efectelor asupra economiei naționale a pierderilor de forță de muncă asociate pacienților oncologici. În România 1 din 2 pacienți sunt de vârstă activă, față de o prevalență de 1 din 3 în Vestul Europei. Impactul este îngrijorător asupra economiei naționale. Și viața aparținătorilor este afectată din perspectiva pieței muncii (mulți pacienți fiind îngrijii, duși la tratamente și asistați de familie, care adesea nu mai pot lucra ca înainte). S-a calculat un impact cumulat de aproape 3% din PIB pentru fiecare cohortă de pacienți oncologici pe o perioadă de 5 ani. Aceste simulări însă nu acoperă pierderile financiare și pentru dezvoltarea profesională din următorii ani, pentru acești pacienți și familiile lor.

S-a constatat de asemenea o creștere a numărului de certificate de handicap datorate lipsei reintegrării pacienților oncologici în câmpul muncii după vindecarea lor. Impactul microeconomic, asupra pacientului, e și el mare: teoretic nu ar trebui ca acesta să plătească nimic pentru accesul la terapia oncologică, și totuși se estimează că, în primul an de tratament de după diagnosticare, un pacient suportă din buzunarul propriu aproximativ 10.000 lei, cheltuieli în mare măsură determinate de slaba accesibilitate fizică a centrelor de tratament.

Cezar Irimia – Președintele Federației Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer – FABC

Mulți pacienți nu își cunosc drepturile și totodată obligațiile, iar asta influențează direct subiectul calității serviciilor medicale ce li se oferă. 

Circuitul pacientului oncologic e încă foarte deficitar, pacienții pierzând mult timp între suspiciune și diagnosticare, mai ales în cazul persoanelor cu cancer pulmonar. În ultima perioadă un număr mai mare de pacienți oncologici nu au fost primiți în spitale din motive legate de pandemie decât cel al persoanelor care au ales să nu meargă la spital de teama virusului.

Dr. Claudiu Morjan – Medic Primar Medicină de Laborator, coordonator al departamentului de Anatomie Patologică Synevo România

În 2019 s-a implementat un sistem de patologie digitală, care de la începutul pandemiei a scanat peste 3.000 de cazuri. Sistemul e compus dintr-un scanner, un soft și un server, și permite interpretarea cazurilor independent de microscop dar și o rețea națională sau internațională de telepatologie pentru cazurile dificile, și o mai bună colaborare cu alți medici specialiști. Sistemul permite eficientizarea operațională pentru că este integrat cu cel al laboratorului, iar când lamele sunt scanate, ele sunt repartizate direct, țintit, către diferiți medici, în sistemul informatic. În acest sistem se dorește implicarea tuturor medicilor anatomo-patologi din țară.

Farmacist Adela Mărculescu – Coordonator al Departamentului Farmaceutic din Institutul Oncologic „Prof.Dr. Al. Trestioreanu” București

Farmacia oncologică nu există în legislația din România așa cum ar trebui. Pe lângă aspectele clinice legat de care trebuie să fie pregătiți farmaciștii oncologi (diluția, pregătirea, administrarea terapiilor oncologice), e nevoie și de un training în domeniul achizițiilor publice, pentru relația cu producătorii, pentru stocarea acestor tratamente, etc. România nu are acum farmaciști oncologi, această specialitate nu este certificată (toți cei care lucrează în acest domeniu s-au certificat în străinătate, spre exemplu la Societatea farmacologică de la Berlin ca în cazul doamnei Mărculescu). E nevoie în primul rând ca România să recunoască și să aplice legislația europeană în domeniul farmacologiei oncologice, și apoi să lucreze conform standardelor. La nivel european există European Society for Oncology Pharmacy (ESOP), la care România e afiliată prin ANFOR (Asociația națională a farmaciștilor oncologi din România), deci standarde și bune practici există, însă trebuie adoptate și la noi.

În România, rețetele sunt date încă în mare parte în format fizic, pe hârtie, spre deosebire de multe alte țări europene. Farmaciștii ar trebui să fie susținuți de legislație ca să progreseze în digitalizare, iar farmacia electronică trebuie să fie complet conectată cu medicul, fără hârtii printate dar cu o comunicare eficientă.

Dr. Ioana Luca – Medic Primar Oncologie, șeful Secției de Oncologie a Spitalului de Oncologie Monza

Nu există încă un program de diluții acreditat, recunoscut de Casa de asigurări, deși spitalele au în mod evident planuri de tratament structurate. A apărut astfel ideea creării unui ONG al farmaciștilor care să susțină acreditarea un astfel de program. 

La congresul farmaciștilor oncologi din Marea Britanie, o concluzie a fost că în România se tratează în terapia standard cu substanțe active foarte învechite, nu cu forme farmaceutice mai noi, țintite, vectorizate, cu toxicitate redusă, cu eliberare controlată. De asemenea, o problemă din punct de vedere farmaceutic este și explozia de produse generice (anul acesta ieșind de sub patent multe produse originale), ori nu există încă studii comparate privind eficiența, farmacocinetica și farmacologia acestor terapii oncologice.

Horia Bumbea – Responsabil Laborator Flow Citometrie al Clinicii De Hematologie și Coordonator Compartimentul De Transplant Medular al Spitalului Universitar București

Unele tratamente oncologice au dispărut în România (deși nu au echivalent în noile molecule), iar noile terapii ajung la noi destul de lent. Această situație creează un stres suplimentar pentru pacienții oncologici. 

Trebuie regândită finanțarea prin Programul național oncologic, căci actualmente există mari diferențe între centrele de achiziții a medicamentelor oncologice, fiecare având propriul său sistem de achiziții. Ar trebui găsită o formulă prin care fondurile să meargă direct către pacient, iar viramentul fondurilor să se facă în funcție de apariția nevoilor pacienților.

Pentru diagnosticul oncologic sunt mulți markeri ce trebuie identificați prin diferite investigații, în funcție de care se alege tratamentul pentru fiecare pacient. E nevoie de centre de diagnostic și tratament în marile centre medicale universitare, care să dezvolte capacitatea de a putea efectua toate analizele necesare în același loc, în mod centralizat.

Ana Dodea – Policy & Market Access Director, MSD

Pandemia a făcut mai vizibilă ca oricând vulnerabilitatea pacienților oncologici. Legat de traseul pacienților oncologici, pandemia a adus și niște oportunități, printre care PNRR și Programul operațional de sănătate (unde pentru prima dată apare referiri la investiții în centre de diagnostic, spre exemplu pentru cancerul pulmonar). 

Printre proiectele cu care MSD încearcă să vină în sprijinul pacienților oncologici se află și onco-plan.ro, o platformă creată pentru a oferi suport integrat pacienților, cu largă accesibilitate, atingând toată gama de probleme cu care se poate confrunta pacientul de la momentul zero al diagnosticului, inclusiv probleme legate comunicarea acestuia către familie, probleme psihologice, de nutriție, etc. Platforma s-a bucurat de un interes foarte mare, cu mulți vizitatori, și continuă să se dezvolte, în beneficiul tuturor pacienților oncologici. 

De asemenea, MSD a extins și un program larg de health literacy, educare pentru sănătate, mai ales legat de cancer. Medicii sunt suprasolicitați, iar pacienții trebuie să devină mai informați referitor la propria patologie, dar și la modalitățile de navigare a birocrației din sistem. 

În ultimii 3 ani, MSD a încheiat parteneriate cu o serie de instituții de cercetare pentru crearea unei baze de date utile în demersul față de autorități. Studiul realizat de A.S.E. și menționat mai sus a fost un pas în acest sens. 

Cătălin Radu – General Manager România, Bristol Myers Squibb

Vorbind despre return to care, dar trebuie schimbate anumite lucruri pentru a nu reveni și la aceleași probleme de dinaintea pandemiei. Printre altele, politizarea în sănătate duce la crearea unor legi deficitare. Inclusiv pandemia de Covid-19 a fost politizată, multe inițiative fiind sabotate politic din diferite părți. Medicii au însă o mare putere de influențare a legislației, chiar mai mare decât companiile farmaceutice, în beneficiul pacienților. 

Dr. Daniela Roca – Medic specialist oncologie medicală, șef compartiment Oncologie în Spitalul Clinic de Urgență „Sf. Ioan” București

Oncologia a funcționat la Spitalul Sf. Ioan până în 28 octombrie 2020 când, printr-un ordin militar, spitalul a fost transformat în centru Covid, iar pacienții oncologici au trebuit să meargă în alte părți, fiecare unde a putut. Ca urmare, fondurile destinate terapiilor oncologice au fost retrase de către CNAS, însă ele nu au fost redate spitalului nici acum, motiv pentru care în continuare aici nu se pot efectua tratamente oncologice, iar toți pacienții eligibili sunt încă direcționați spre alte spitale.

Sub 10% dintre pacienții oncologici sunt vaccinați, și există într-adevăr o luptă cu mulți medici de familie care îi sfătuiesc să nu se vaccineze. 

Telemedicina: nu toți pacienții pot fi tratați astfel, spre exemplu persoanele în vârstă fără acces la calculator sau la internet nu pot fi asistate prin telemedicină, motiv pentru care mulți pacienți au continuat să vină fizic la spital pentru rețete, chiar și după ce spitalul a devenit centru Covid. 

Au fost așadar numeroase aspectele abordate din situația serviciilor medicale oncologie, în cadrul acestui Xgrup, cu perspective foarte practice și experiențe de caz utile. Toate aceste informații și idei au fost deja transmise autorităților din sănătate.

Mai multe despre Xgrupurile organizate de BORO Communication și Spațiul Medical puteți citi aici

Emanuel Guţan

Country Manager Ecolab Romania, Bulgaria, Ukraina, Moldova

Partener ROHO

 

“Ecolab Romania, prin Divizia Healthcare, oferă soluții de prevenire a infecțiilor care ajută la asigurarea unui mediu mai curat, mai sigur și mai sănătos pentru pacienți și furnizorii de servicii medicale, ceea ce duce la rezultate îmbunătățite, eficiențe operaționale și satisfacție crescută a pacienților. Modelul nostru unic de livrare a programului de preventive reunește tehnologie de ultimă oră, informații în timp real, servicii furnizate personal și instruire de bune practici. Participarea activă la evenimentele ROHO ne provoacă să identificăm împreună cu specialiștii din spitale, soluții pentru creșterea calității serviciilor medicale românești.”

Prof. Dr. Viorel Scripcariu

Rector, UMF Iași

Partener Educațional ROHO

 

”A profesa medicina presupune asumarea, zi de zi, a unei imense responsabilități: confortul, sănătatea și chiar viața pacienților noștri depind de noi, de calitatea actului medical pe care îl oferim. De aceea, autoritatea formală sau informală în lumea medicală implică un grad de responsabilitate semnificativ mai ridicat decât în alte profesii. Cum apar liderii în domeniul medical, care sunt condițiile și contextul favorabile apariției lor? În primul rând, un lider medical nu apare, ci se formează. Procesul începe din școală, din învățământul preuniversitar, atunci când se cristalizează atât trăsăturile de caracter ale individului, cât și vocația sa, curiozitatea și apetitul pentru cunoaștere. Aceasta este fundația pe care, mai târziu, mediul universitar clădește cunoștințele specifice domeniului medical. Cunoștințele sunt absolut necesare, dar nu și suficiente – un viitor lider în domeniul medical are vitală nevoie de puterea exemplului, de un model care să-l inspire și pe care să-l urmeze în cariera sa. Relația mentor – discipol în medicină este printre cele mai profunde și complexe relații de acest tip și ea va defini și ghida, în timp, profilul viitorului lider. Nu în ultimul rând, un lider în lumea medicală este un om pentru care acumularea permanentă de cunoștințe este la fel de naturală ca respirația. Medicina este un domeniu extrem de dinamic, în care cercetarea aduce în fiecare zi elemente de noutate pe care un lider profesional trebuie să le asimileze pentru a-și conserva acest statut.”

Jens Jakob Gustmann

Philips Health Systems Sales Leader CEE

Master Partner ROHO

 

“Misiunea Philips este de a îmbunătăți viața oamenilor prin inovații relevante pentru întreg ciclul de sănătate, ceea ce noi numim “health continuum”. Viziunea ROHO este similară cu a noastră și suntem încântați să fim Master Partner al acestui eveniment.“

Prof. Dr. Leonard Azamfirei

Rector, UMF Târgu Mureș

Partener Educațional ROHO

 

“Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie «George Emil Palade» din Târgu Mureș susține acest amplu eveniment internațional dedicat calității actului medical. Suntem o comunitate academică preocupată de viitorul medicinei românești și conștientă de responsabilitatea pe care ne-am asumat-o, aceea de a le oferi absolvenților noștri o educație medicală de elită. Universitățile joacă un rol esențial în formarea viitorilor lideri ai echipelor medicale din spitalele din România. De peste șapte decenii, în centrul medical și universitar Târgu Mureș se formează generații de medici, farmaciști și alți specialiști care sunt dedicați misiunii nobile de a salva vieți și care își aduc aportul la îmbunătățirea sistemului sanitar românesc. Într-o universitate, viitorii lideri din Sănătate dobândesc cunoștințe medicale solide, competențe, abilități și valori esențiale definirii lor ca profesioniști și ca oameni.”

Vasile Ruscovan

Director General, Kapamed

Professional Partner ROHO

 

“Sectorul sanitar din România este într-o continuă schimbare, întâmpinând noi provocări. Creșterea continuă a calității, dar și a complexității serviciilor medicale pun o presiune continuă asupra bugetelor spitalelor publice și private. Înțelegem competitivitatea pieței serviciilor medicale, crescândă pe an ce trece, în vederea atragerii și păstrării pacienților asigurați medical. Dezvoltarea sectorului medical privat mută spitalele publice din zona prestatorilor de servicii medicale, în zona jucătorilor din marea industrie medicală. Pe cale de consecință, elementele ce țin de maximizare și eficiență a lanțului de aprovizionare și de trasabilitate a consumabilelor medicale, în vederea creșterii productivității, siguranției, securității și realizarea de economii, vor face diferența. Kapamed furnizează cele mai eficiente și sigure soluții RFID de optimizare logistică, adaptabile la nevoile fiecărui spital în parte, iar Convenția Română a Spitalelor este locul unde vă vom împărtăși experiența noastră.”

Raluca Șoaita

ARCHITECT & FOUNDER, TESSERACT ARCHITECTURE

Membru Juriu Romanian Healthcare Awards 2021

„Îmbunătățirea infrastructurii medicale este critică și urgentă în Romania.

De aceea, competiții precum Romanian Healthcare Awards 2021 sunt mai mult decăt binevenite pentru a face vizibilitate sectorului medical și bunelor practici din domeniu. Încurajez pe toți medicii, echipele medicale și spitalele care au reușit să schimbe ceva, câtuși de puțin în jurul lor în acest an, să aplice și să contribuie astfel la creșterea calității serviciilor medicale în România. “

Andreea Cigolea

Jurnalist

Membru Juriu Romanian Healthcare Awards 2021

„Am contact în fiecare zi cu medici din toate domeniile, care lucrează atât la stat, cât și la privat. Toți au nemulțumirile lor și consider că a venit momentul ca aceste nemulțumiri să fie aflate de toată lumea. Am văzut în această pandemie medici care sunt adevărate modele de urmat, care au uitat de ei, și-au lăsat și familia pe locul doi, stând peste 12 ore zilnic în spitale. Și cel mai important e de fapt că nu au plecat din țară pentru un trai mai bun, au rămas aici pentru a salva vieți, pentru a fi alături de noi. Cred că astfel de oameni trebuie scoși în față și apreciați la adevărata valoare, pentru că, mai ales acum chiar au nevoie. Romanian Healthcare Awards 2021 reprezintă o ocazie prin care ne putem promova medicii de astăzi și mă bucur că pot face și eu parte din acest proiect.” 

Prof. Dr. Cătălina Poiană

Prorector al Universității De Medicină și Farmacie ”Carol Davila”, din București

Membru Juriu Romanian Healthcare Awards 2021

„Romanian Healthcare Awards 2020 reprezintă un moment în care societatea medicală își promovează medicii, spitalele și echipele medicale care au dat dovadă de implicare și profesionalism în activitatea curentă pentru și în beneficiul pacienților. Sunt onorată că fac parte din juriul acestui eveniment, un juriu format din reputate personalități. Acest eveniment trebuie să ne arate că România are medici valoroși și unități medicale unde se practică un act medical de calitate.

În calitate de președinte al Colegiului Medicilor din Municipiul București, cel mai numeros colegiu teritorial, cu peste 13.500 de membri activi, susțin valorizarea medicilor, iar în calitate de prorector al Universității de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” din București salut această inițiativă care promovează medicii de astăzi, studenții de ieri, pe care noi i-am format în toate universitățile de medicină și farmacie din țară.”

Dr. Adrian Udrea

 Director Medical, Medisprof Cancer Center

Membru Juriu Romanian Healthcare Awards 2021

“Puterea exemplului a fost întotdeauna unul din motivele pentru care am clădit ceva in clinica mea. Haideți să ieșim din anonimat și să arătăm tuturor cât suntem de pasionați și de profesioniști în ceea ce facem.”

Conf. Univ. Dr. Diana Loreta Păun

Consilier Prezidential, Departamentul Sănătate Publică, Administrația Prezidențialăi

Președinte și membru al Juriului internațional Romanian Healthcare Awards 2021

“De prea puține ori vorbim despre excelență în medicina românească și trebuie să recunoaștem că avem nenumărate povești de succes, atât din sfera profesioniștilor din sănătate, cât și a spitalelor. Punând mai des în lumină aceste povești, putem obține un efect de multiplicare! Pandemia cu care ne confruntăm ne-a dovedit o dată în plus rolul critic pe care personalul medical îl are în lupta împotriva răspândirii virusului. Fără îndoială că rezultatele medicilor și ale echipelor medicale nu ar fi fost posibile fără spitale performante. 


Romanian Healthcare Awards constituie o ocazie extraordinară de a ne arăta recunoștința pentru medici și echipe medicale a căror activitate stă sub semnul profesionalismului, devotamentului și responsabilității, și de a premia spitale modele de bune practici, în care putem păși cu încredere. Cele trei categorii ale ediției din 2020 – Medicul Anului, Echipa Medicală a Anului și Spitalul Anului vin să încununeze efortul consecvent depus zi de zi, pentru menținerea sănătății noastre, a tuturor, oferindu-ne nouă, membrilor juriului, prilejul de a ne arăta aprecierea și de a vă oferi însemnele prețuirii noastre pentru valorile promovate! Vă invit așadar, în calitate de Președinte și membru al juriului să vă faceți cunoscute poveștile de succes, nu doar în România, ci în lumea întreagă!”

Prof. Dr. Viorel Scripcariu

Rector al Universității de Medicină și Farmacie ”Grigore T.  Popa”, din Iași

Membru Juriu Romanian Healthcare Awards 2021

„La sfârșitul unei gărzi infernale sau după o operație dificilă, când realizezi că ți-ai ales un drum cu sens unic, îți aduci aminte și de ce ai ales să urmezi una dintre cele mai grele dar și mai nobile meserii din lume. De ce ai ales să pui sănătatea celor din jur mai presus de propria sănătate și de ce, de multe ori, petreci mai mult timp la spital decât alături de familie. Pentru că medicina este mai mult decât o profesie, este o vocație, te definește nu doar ca profesionist, ci și ca om, și pentru că medicii adevărați nu așteaptă nici bani, nici laude, pentru a-și face datoria. Câteodată, însă, ai nevoie de încurajări și de premii ca să poți mergi mai departe, așa cum actorii se hrănesc cu aplauzele publicului. Iar Romanian Healthcare Awards 2020, prima competiție din România cu juriu internațional, dedicată medicilor, echipelor medicale și spitalelor, exact asta și-a propus, să certifice valoarea profesională și umană, să ofere un plus de considerație și recunoștință.”