Despre politicile de sănătate publică pentru prevenția secundară a sindroamelor coronariene acute în cadrul ROHO 2021

Pe 24 septembrie, Spațiul Medical și BORO Communication au organizat în parteneriat cu Novartis și Philips, întâlnirea Xgrupului de Cardiologie, în cadrul Convenției Române a Spitalelor ROHO 2021, dezbatere care a abordat tematica “Politici de sănătate publică pentru prevenția secundară a sindroamelor coronariene acute”.

Alături de bolile oncologice, bolile aparatului circulator reprezintă o provocare pentru toate sistemele de sănătate la nivel global, european și național. Rata mortalității cauzate de boala cardiacă ischemică este de aproape trei ori mai mare în România decât în UE în ansamblu. În rândul bolilor cardiovasculare, boala cardiacă ischemică și accidentele vasculare cerebrale sunt principalele cauze de deces în România. Prioritizarea bolilor cardiovasculare trebuie să devină o urgență majoră în strategia de politică sanitară din România. Este necesară identificarea de soluții pentru îmbunătățirea managementului acestor pacienți, care să beneficieze de un Program de măsuri clare pentru îmbunătățirea prognosticului și creșterea calității vieții lor.

Întrebările adresate de doamna moderator Conf. Univ. Dr. Florentina Furtunescu participanților, au fost:

  • Care este cea mai mare problemă în cardiologie (prevenție, management clinic, abordare terapeutică?
  • Ce soluție pertinentă și fezabilă există pentru problema identificată?

Conf. Univ. Dr Florentina Furtunescu – Vicepreședintele Asociației Române de Management Sanitar

Ne confruntăm cu o situație în care mortalitatea proporțională prin bolile cardiovasculare nu se îmbunătățește, în ciuda măsurilor luate în ultima perioadă. Vechea strategie de sănătate a României includea și obiectivul realizării unui plan de prevenție al bolilor cardiovasculare. Din păcate, acest plan, ca instrument concret de lucru, nu a mai apărut, fiind însă, în continuare extrem de necesar deoarece România are o incidență foarte mare a bolilor cardiovasculare (și, ca urmare, o speranță de viață redusă cu 5 ani față de media țărilor europene și o mortalitate foarte ridicată în comparație cu media europeană, iar rata de efectuare a procedurilor de cardiologie intervențională este cea mai mică din UE). Mortalitatea spitalizată este printre cele mai mari. Partea bună este că, agravarea, respectiv mortalitatea din cauza acestor patologii, pot fi în foarte mare măsură prevenite. 

Conf. Dr. Diana Loreta PăunConsilier Prezidențial pentru Sănătate, Departamentul Sănătate Publică, Administrația Prezidențială, medic primar endocrinolog și conferențiar universitar la Disciplina Endocrinologie a Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București. 

Patologiile cardiovasculare sunt o problemă majoră de sănătate publică și cauza principală a mortalității la nivel mondial, dar și în România. Pandemia a provocat întreruperi ale monitorizării și tratamentului pacienților cardiovasculari, problemă la care s-au adăugat complicațiile cardiovasculare pe care le aduce frecvent infectarea cu SARS-Cov2. Principalele priorități în acest domeniu sunt educația pentru sănătate a populației, nu doar a pacienților și prevenția. Digitalizarea și telemedicina (fenomene accelerate de pandemie) sunt nu doar necesități urgente, ci și oportunități majore în acest moment, putând contribui semnificativ la înscrierea în trendul internațional al personalizării medicinei.

Factorii de risc comportamentali joacă un rol major în prevenirea acestor boli, respectiv în agravarea lor, iar proporția românilor care cred că au o stare de sănătate bună este foarte mare (în contrast direct cu indicatorii obiectivi de sănătate, care arată o situație diametral opusă). Așadar, nivelul de conștientizare legat de sănătatea cardiovasculară și de sănătate în general este foarte scăzut în România, dar mai ales în context Covid, avem nevoie de măsuri prin care să nu mai existe servicii de sănătate intrerupte. Un plan de prevenție și management al bolilor cardiovasculare, pentru a funcționa, trebuie să includă finanțare, reglementare, aportul societăților de profesioniști și educația pacienților.

Conf. Dr. Viviana IvanȘeful Secției de Cardiologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” Timișoara, conferențiar universitar Disciplina de Cardiologie I, în cadrul Universității de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” din Timișoara

Procentul mare de nevaccinați anti-Covid19 arată, încă o dată, că optimismul față de sănătate e mare în România, însă realitatea nu e deloc bună la nivelul sănătății populației. O problemă uriașă acum, din perspectiva pandemiei, este lipsa organizării pe zone roșii în spitale și lipsa prevenției coerente, respectiv control coerent al situației pandemice, iar asta influențează și traseul pacienților cardiovasculari în sistemul de servicii medicale.

Principala problemă în cardiologie e lipsa de educație a românilor privind marii factori de risc cardiovascular (hipertensiunea, fumatul, diabetul, hipercolesterolemia). Implicarea medicilor de familie, a școlilor, a mass-media în promovarea de mesaje coerente sunt absolut necesare, pentru a explica oamenilor că trebuie să devină responsabili de propria sănătate. Ar fi necesară, de asemenea, organizarea susținută a unor cursuri pentru medicii de familie, pentru a avea o coerență în tratament (de exemplu, tratamentul dislipidemiilor, diabetului, în managementul alimentației). România are populația cu cel mai  scăzut nivel de HDL – colesterol, din UE. Accentul trebuie pus pe prevenție, inclusiv prevenția primară.

Dr. Gabriel Tatu-Chiţoiu – Medic primar cardiolog și medicină internă, doctor în medicină, fost președinte al Societății Române de Cardiologie

Societatea Română de Cardiologie a depus acum 12 ani la Ministerul Sănătății un program de prevenție a bolilor cardiovasculare. Între timp au apărut și alte programe, în principal din partea unor companii farmaceutice, respectiv al unui partid politic, însă acestea nu au fost realizate cu aportul specialiștilor în domeniu. 

Există 4 factori de risc major, toți evitabili sau cel puțin care pot fi controlați: hipertensiunea arterială, sedentarismul, hipercolesterolemia, fumatul. Educația trebuie însă începută din școli și de la generațiile tinere, nu doar de la nivelul populației adulte sau deja bolnave și cu aportul Ministerului Educației și Ministerul Sportului. Astfel, educația și prevenția pot avea efecte și peste ani sau decenii. Copiii pot fi un vector de educare al părinților și bunicilor lor (inclusiv pregătirea acestora pentru resuscitarea cardio-pulmonară este utilă și necesară la nivelul școlilor).

Sedentarismul e foarte răspândit la noi, există tot mai mulți copii cu obezitate și probleme de alimentație din familie. Exemple de urmat există în Europa, spre exemplu Finlanda: a avut o mortalitate cardiovasculară de 80%, însă odată cu introducerea unor astfel de programe de educație și prevenție primară procentul a scăzut la 35-40%. Educația corespunzătoare prin mass-media este importantă, iar canalul de televiziune al Societății Române de Cardiologie poate fi un instrument important în acest sens.

Prof. Dr. Antoniu Octavian Petriș – Șeful Clinicii de Cardiologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență „Sf. Spiridon” Iași

Educația, informarea și comunicarea sunt esențiale în prevenția acestei categorii de boli și în general pentru sănătatea populației. Marea realizare în prevenția bolilor cardiovasculare din ultimii ani a fost legea anti-fumat – extrem de atacată, însă cu un impactul major asupra sănătății publice. Trebuie susținută și promovată, de asemenea, cultura exercițiului fizic, încă din școli (și ar trebui renovate și locurile publice de alergat, de ciclism, etc.) Mass-media știe foarte bine să îngrozească publicul, însă ar trebui să se implice mai mult în campanii de responsabilizare pentru sănătate. 

Pandemia ne-a arătat că e necesar să existe o distribuție judicioasă a resurselor de sănătate în țară. Din acest motiv, din decembrie 2020 s-a organizat un laborator de cardiologie intervențională la Spitalul „Sf. Spiridon” din Iași. Până acum s-au realizat acolo 800 de coronarografii și tehnici intervenționale, ceea ce arată că acest centru era necesar. 

Adela Cojan – Președintele CNAS

Din păcate, durata medie de viață a românilor este cu 5-6 ani sub media europeană, fapt cauzat în mare măsură de incidența bolilor cardiovasculare. Principala problemă este medicalizarea excesivă a sănătății: se dă vina foarte mult pe sistemul de sănătate în România, însă indicatorii ridicați de mortalitate se datorează în mare măsură și lipsei educației pentru sănătate și a prevenției, respectiv lipsei de responsabilizare a populației privind sănătatea cardiovasculară. 

Inter-sectorialitatea și multidisciplinaritatea pot ajuta la îmbunătățirea prevenției primare. În acest sens, CNAS a introdus o riscogramă ca serviciu decontabil pentru medicii de familie, prin care se evaluează o serie de indicatori fiziologici ai pacienților. Hipertensiunea arterială e un factor de risc major, cam 1/5 din populația globală fiind la risc de hipertensiune, iar foarte multe persoane tinere sunt deja diagnosticate cu hipertensiune. De asemenea, obezitatea, consumul excesiv de alcool, sedentarismul, fumatul, stresul, nivelul crescut de colesterol sunt factori controlabili ce influențează major incidența acestor boli. 

România are un nivel extrem de scăzut al colesterolului bun – HDL și un nivel ridicat al fumatului, care la rândul său influențează negativ nivelul HDL-ului, iar aceste două elemente împreună au efecte negative majore asupra sănătății cardiovasculare. Diabetul este un alt factor important, care se combină adesea cu sedentarismul, indicele de masă corporală ridicat respectiv obezitatea abdominală, alcoolismul (prezent la cote alarmante în România). Toate acestea măresc mult riscul apariției și agravării acestor patologii. Un alt element important în prevenție este și inversarea piramidei alimentare, care să nu conțină preponderent făinoase și zahăr ci multe legume și fructe și mai puține proteine animale. 

CNAS și casele județene derulează o serie de programe de prevenție cardiovasculară ce includ angioplastiile coronariene, serviciile de electrofiziologie și chirurgie cardiovasculară. Asigurarea proximității centrelor de infarct și asigurarea accesibilității geografice și economice a acestora e foarte importantă, existând numai 18 astfel de centre în România, în timp ce în Bulgaria sunt 33.

În Europa de Vest a crescut speranța de viață cu 10 ani în urma plasării centrelor pentru infarct în apropierea comunităților. Totodată, responsabilizarea populației trebuie să implice și asociațiile de pacienți. Nu se exclude posibilitate de introducere a unor elemente de sancțiune (spre exemplu, costuri mai ridicate) pentru ce care nu se prezintă la centrele medicale de profilaxie din timp, ci doar când au deja probleme grave. 

Telemedicina (cu nou-apăruta completare la legea reformei în sănătate) include nu doar teleconsultațiile, ci și teleradiologia, teleasistența, telemonitorizarea, prin care specialiștii își pot urmări mai bine pacienți aflați la domiciliu. Ordonanța 20/ 2020 a permis furnizorilor de investigații paraclinice ca bolile cardiovasculare, cerebrovasculare, bolile rare, diabet și monitorizarea post-Covid să poată depăși valoarea de contract, programând cât mai repede pacienții la investigațiile necesare și mărindu-le astfel șansa de supraviețuire și calitatea vieții. 

În centrele de infarct existente (care trebuie însă înmulțite în țară), cardiologii intervenționiști (în urma unor cursuri de scurtă durată) ar putea deja realiza intervențiile pentru salvarea pacienților inclusiv în centrele de stroke.

Prof. Dr. Theodora Benedek – Membru al Comisiei Naționale de Cardiologie a Ministerului Sănătății, șeful Clinicii de Cardiologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș

Țările care și-au redus mortalitatea cardiovasculară au făcut-o îmbunătățind toți factorii deja menționați, dar și managementului și procedurile. Prevenția și managementul bolilor cardiovasculare sunt egale în importanță. Intervențiile de prevenție primară și secundară sunt la un nivel scăzut în România, nu există centre de reabilitare (pacienții fiind trimiși direct acasă), nu se decontează serviciile de recuperare care să fie efectuate de medicii cardiologi, iar medicii de recuperare, singuri, se tem să se ocupe de acești pacienți. Există într-adevăr programul național de boli cardiovasculare decontat prin CNAS, dar decontarea nu reflectă la nivel real managementul acestor pacienți. 

Datele europene arată că România are cel mai mic număr de implanturi de stimulatoare și de defibrilatoare, un număr foarte mic de implanturi de stent-uri, dar și cel mai mic număr de personal specializat cu competențe pentru efectuarea unor proceduri de electrofiziologie și alte proceduri. Planul național împotriva bolilor cardiovasculare e extrem de necesar, însă nu e suficient ca SRC și asociațiile de pacienți, alături de firmele farmaceutice producătoare de molecule inovatoare, să vină cu propuneri; acestea trebuie să fie și ascultate de către factorii decizionali. Acest plan național de lupta împotriva BCV trebuie inclus în Strategia Națională de Sănătate Publică și trebuie finanțat corespunzător, resursa umană trebuie folosită în mod eficace (avem cei mai puțin specialiști intervenționiști din România și o soluție ar fi extinderea specializării pentru anumite cadre medicale) și trebuie sa aibă și o componentă de recuperare post eveniment.

Elaborarea programului național pentru bolile cardiovasculare ar trebui să implice autoritățile, Societatea Română de Cardiologie, industria farmaceutică; programul ar trebui să asigure accesul la terapiile inovative, să aibă obiective clare și să treacă prin Parlament.

Propunerea privind un program național pentru bolile cardiovasculare a fost susținută de către doamna Consilier Prezidențial, care a menționat că un astfel de program trebuie să conțină măsuri de prevenție și educație pentru sănătate, diagnosticare, tratament, recuperare.

Rețelele de centre de infarct s-au dovedit eficiente în România, pe același model ar trebui realizate și centrele de stroke, prin colaborarea cu centrele de infarct. În plus, există zone geografice mari în România care nu au centre intervenționale funcționale. Spre exemplu, de la Sibiu se trimit pacienți cardiovasculari acuți la Târgu Mureș, deși la Sibiu există asemenea centru, însă din motive birocratice adesea pacienții nu sunt tratați acolo. Centrele de infarct ar trebui extinse după modelul STEMI.

Programul național de cardiologie, prin accesul adecvat la terapie, ar trebui să asigure creșterea calității vieții pacienților și scăderea complicațiilor, ar trebui să aducă și îmbunătățirea finanțării prevenției primare.

Lt. Col. Dr. Silviu Ionel Dumitrescu – Șeful secției Cardiologie I (Cardiologie Intervențională și Perioperatorie) din cadrul Centrului de Boli Cardiovasculare al Spitalului Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila” București

Ar trebui reduse, printre altele, mesajele de tipul „Consumul de sare, zahăr și grăsimi dăunează grav sănătății”, care nu au ajutat în mod clar la scăderea mortalității cardiovasculare. Trebuie oferite lucruri utile celor care se cred sănătoși și nu respectă exact indicațiile comportamentale care le pot îmbunătăți și salva viața. Un astfel de instrument poate fi un calculator de risc cardiovascular, realizat și promovat, astfel încât oamenii să și vrea să îl folosească (pe telefon, pe laptop, pe mail, etc.). Există mai multe scoruri de risc cardiovascular care pot fi folosite și promovate. 

Există prea puține centre intervenționale în țară, dar și prea puțin personal specializat. Diagrama SCORE este inclusă în normele din contractul-cadru de câțiva ani, însă raportările la persoanele de peste 40 de ani, pe an, sunt insuficiente. Nu se utilizează corespunzător, pentru analize și decizii de politică sanitară, informațiile din diagramele SCORE. Medicii de familie sunt deja suprasolicitați, însă odată ce ei ar fi plătiți corespunzător, iar sănătatea cardiovasculară ar fi stabilită ca o prioritate, lucrurile ar putea merge mai bine. Medicul de familie trebuie să fie plătit ca să facă prevenție cardiovasculară eficientă sau pentru a asista pacientul în folosirea aplicației de calcul al riscului cardiovascular menționată, respectiv în luarea măsurilor de sănătate și de stil de viață necesare; el trebuie să trimită pacientul la medicul specialist cardiolog, ca apoi să ajungă în centrele terțiare. 

Există o aplicație care combină scorurile de risc, care poate arăta medicului (de familie, inclusiv), ce are de făcut exact pentru fiecare pacient în parte.

Conform ghidurilor, timpul mediu în care un pacient trebuie să ajungă în centru, post eveniment, este de 90 minute, iar pentru pacienții care vin din afara Bucureștiului la Spitalul Militar, s-a calculat că timpul mediu de transport este de 2 ore și 20 de minute, deci toți acești pacienți ar fi trebuit trombolizați, însă în practică sub 20% chiar primesc acest tratament la timp.

Plafonarea bugetelor medicilor de familie nu încurajează efectuarea serviciilor preventive: ar trebui luate măsuri de încurajare financiară a medicilor de familie pentru efectuarea serviciilor preventive.

Dr. Sorin Ungureanu – Director General al Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate (ANMCS)

Consiliul Național pentru Siguranța Pacientului, creat în 2019, își dorește să atragă cât mai mulți pacienți și medici într-un dialog constructiv. Patologiile cardiovasculare beneficiază constant de tratamente inovatoare, însă au și o particularitate care e totodată o mare șansă: faptul că pot fi prevenite într-o proporție foarte mare, atât ca declanșare a patologiilor, cât și ca rată a mortalității. 

Există unele particularități specifice românilor, care nu sunt de ajutor în prevenirea bolilor cardiovasculare: capacitatea de înțelegere a populației referitoare la sănătate (care este scăzută), contextul economic și de acces la centre teritoriale de prima intervenție, obiceiurile culturale (românii au în mod tradițional o alimentație nu dintre cele mai sănătoase). Managementul prevenției este o prioritate absolută, care trebuie să se adreseze atât persoanelor sănătoase cât și pacienților deja diagnosticați, pentru evitarea agravării patologiilor și apariția complicațiilor.

SRC a identificat necesitatea standardizării activității medicale cardiovasculare pentru eficientizarea utilizării resurselor disponibile, pentru servicii de calitate și o mai mare siguranță a pacientului. Asociațiile de pacienți au, de asemenea, un rol major, iar medicii trebuie să dialogheze cu ele.

Radu Gănescu – Președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC)

Românii au într-adevăr un nivel foarte scăzut al educației pentru sănătate și un nivel în creștere al incidenței acestor patologii. În alte țări statul se implică mai mult în programele de prevenție și există, de asemenea, penalizări din perspectiva costului asigurării de sănătate pentru cei care nu se prezintă la timp la medic. Educația pentru sănătate e un obiectiv pe termen lung, însă sunt necesare și soluții pe termen scurt și mediu. 

Alte probleme sunt lipsa abordării multidisciplinare a pacientului cronic, dar și faptul că pacienții trimiși de medicii de familie la cardiologi de multe ori (mai ales în zonele rurale) nu știu exact unde să se ducă, deci circuitul pacienților e adesea foarte greoi în sistemul medical. E nevoie de persoane (navigatori de pacienți) și proceduri care să îndrume pacienții în sistem, unde anume trebuie să meargă și ce trebuie să facă, pentru o continuitate a furnizării serviciilor medicale.

Dr. Mihai Melnic – Medic Primar Cardiologie Intervențională, Spitalul Universitar de Urgență Elias, Membru al Societății Europene de Cardiologie, Societății Române de Cardiologie și al Asociației Europene EAPCI.

Ca medic implicat zilnic într-un laborator de cateterism, dr. Melnic a putut constata mari probleme de management, spre exemplu în transportul pacientului în sistem. În Polonia, spre exemplu, cel mai apropiat centru de cardiologie intervențională se află la maxim 60 minute de orice locație unde un pacient a fost diagnosticat, ceea ce respectă recomandarea ghidurilor internaționale (tratarea acestuia la maxim 90 minute de la incident) și mărește enorm rata de supraviețuire și de recuperare. Administrarea de trombolitice ajută mult pacienții care ajung în mai mult de 90 minute la centrele intervenționale, însă e nevoie ca aceste medicamente să poată fi administrate și de către personalul de pe ambulanțe sau cei din spitalele terțe, așa cum se face în alte țări. De multe ori apare refuzul acestor medici de a administra aceste trombolitice, pentru că nu știu exact cum să o facă, de unde rezultă nevoia de formare adițională a medicilor în zona de intervenție și de suplimentarea centrelor intervenționale pe teritoriul României.

Dr. Mihai Bica – Medic cardiolog, Institutul de Boli Cardiovasculare „C.C. Iliescu”, absolvent al Facultății de Medicină din Cadrul Universității Cambridge

Pe baza experienței avute în Marea Britanie, aflăm că medicii de familie de acolo sunt mult mai implicați în zona de evaluarea a factorilor de risc, manageriază și fumatul, diabetul și alți factori de risc cardiovascular. Educația în școli este, de asemenea, foarte necesară. Toate programele de prevenție trebuie evaluate din punct de vedere al rezultatelor. În Mare Britanie spre exemplu, medicii au mers în școli explicând galucomul și cum pot copiii să îi conștientizeze pe părinți și bunici privind prevenția acestei patologii. 

Dr. Adrian Pană, CEO și Fondator Center For Health Outcomes & Evaluation, cu o experiență profesională și academică semnificativă în epidemiologie, sănătate publică, economie sanitară, politici și management în sănătate

Ar fi necesar, de fapt, un plan de prevenție pentru toate bolile cronice (diabet, rinichi, BCV), nu doar pentru cele cardiovasculare, pentru că factorii de risc comportamental sunt aceiași. 

În ceea ce privește abordarea sănătății la nivel comunitar (asistent și medic comunitar), pierderea teritorialității a dus și la pierderea controlului asupra traseului pacientului în sistemul medical. Centrele de infarct nu sunt integrate într-un sistem care să aducă pacientul la ele, iar apoi să îl preia și să îl ducă mai departe în sistemul de servicii de sănătate (de exemplu de recuperare în postacut). Nu se cuantifică nici rezultatul raportat de pacient al parcursului în acest sistem.  Pacientul se pierde pe drum (mai ales în cardiovascular și în oncologie) pentru că nu există comunicare între specialiștii care se ocupă de el, iar scrisorile medicale nu sunt suficiente în acest sens. E nevoie de o rețea medicală funcțională, nu neapărat fizică, începând de la medicul de familie, specialistul din ambulator și spitalizarea în acut. 

Actualmente nu există nici posibilitatea ca medicii să se compare între ei. Spre exemplu, s-ar putea măsura rezultatele diferitor pacienți comparabili, pentru a vedea eficiența procedurilor și a serviciilor oferite. De asemenea, auditul clinic e un alt element important ce ar spori calitatea serviciilor medicale.

Nu neapărat creșterea bugetelor, ci eficientizarea sistemului și ajustarea realistă a costurilor pot fi soluții pentru situația actuală, ca și o eficientizare a managementului fondurilor, actualmente foarte greoi. Dacă ar exista un cost unitar pentru un serviciu medical complet ar fi mai simplu. 

Se caută, așadar, cele mai bune mecanisme pentru obiectivarea calculelor și eficientizarea utilizării resurselor, pentru că există oportunități de finanțare majore în următorii 10 ani pentru sistemul medical românesc. Se încearcă și reorganizarea și planificarea serviciilor medicale într-un continuum al traseului pacientului, acces la digitalizare și inovație, cu măsurarea de rezultate nu la ieșirea din sala de cateterism, ci la anumite intervale de timp, evaluând calitatea vieții pacienților. 

Pacientul se pierde între profesioniști, care nu comunică în afara scrisorii medicale, nu există un sistem interoperabil, nu există o rețea care să integreze îngrijirea primară, secundară și terțiară, nu se colectează rezultatele raportate de către pacient.

În concluzie: 

  1. Trebuie măsuri pentru prevenirea primară a factorilor de risc (HTA, diabet, hipercolesterolemie, sedentarism, alcool, fumat), dar și a complicațiilor și evoluției bolii (prevenție secundară)
  2. Educația pentru prevenirea factorilor de risc este esențială, trebuie programe cu debut precoce, încă din școli
  3. Medicii de familie trebuie să aibă un rol important în depistarea și prevenția factorilor de risc, precum și în trimiterea pacientului către asistența secundară și terțiară, iar mecanismele de finanțare a medicinii de familie ar trebui să încurajeze efectuarea acestui tip de servicii
  4. Comunicarea între profesioniști între diversele nivele de asistență trebuie îmbunătățită, abordarea pacientului cronic să fie multidisciplinară și în cadrul unor rețele integrate de asistentă primară-secundară-terțiară cu roluri bine definite, iar rezultatele raportate de pacient să fie analizate
  5. Este necesar un program național de sănătate cu resurse dedicate, care trebuie să conțină măsuri de prevenție și educație pentru sănătate, diagnosticare, tratament, recuperare. Toate programele trebuie evaluate periodic din punctul de vedere al rezultatelor
  6. Centrele de infarct trebuie dezvoltate și aduse în apropierea comunităților, centrele de stroke trebuie dezvoltate, iar cardiologii sau radiologii intervenționali ar putea dobândi noi competențe pentru a putea lucra în centrele de stroke
  7. Datele deja colectate cu privire la factorii de risc (gen riscograma, SCORE), trebuie analizate în vederea unor decizii, iar digitalizarea poate ajuta mult în evaluarea pacientului și stabilirea conduitei terapeutice

Mai multe despre Xgrupurile organizate de BORO Communication și Spațiul Medical puteți citi aici

Emanuel Guţan

Country Manager Ecolab Romania, Bulgaria, Ukraina, Moldova

Partener ROHO

 

“Ecolab Romania, prin Divizia Healthcare, oferă soluții de prevenire a infecțiilor care ajută la asigurarea unui mediu mai curat, mai sigur și mai sănătos pentru pacienți și furnizorii de servicii medicale, ceea ce duce la rezultate îmbunătățite, eficiențe operaționale și satisfacție crescută a pacienților. Modelul nostru unic de livrare a programului de preventive reunește tehnologie de ultimă oră, informații în timp real, servicii furnizate personal și instruire de bune practici. Participarea activă la evenimentele ROHO ne provoacă să identificăm împreună cu specialiștii din spitale, soluții pentru creșterea calității serviciilor medicale românești.”

Prof. Dr. Viorel Scripcariu

Rector, UMF Iași

Partener Educațional ROHO

 

”A profesa medicina presupune asumarea, zi de zi, a unei imense responsabilități: confortul, sănătatea și chiar viața pacienților noștri depind de noi, de calitatea actului medical pe care îl oferim. De aceea, autoritatea formală sau informală în lumea medicală implică un grad de responsabilitate semnificativ mai ridicat decât în alte profesii. Cum apar liderii în domeniul medical, care sunt condițiile și contextul favorabile apariției lor? În primul rând, un lider medical nu apare, ci se formează. Procesul începe din școală, din învățământul preuniversitar, atunci când se cristalizează atât trăsăturile de caracter ale individului, cât și vocația sa, curiozitatea și apetitul pentru cunoaștere. Aceasta este fundația pe care, mai târziu, mediul universitar clădește cunoștințele specifice domeniului medical. Cunoștințele sunt absolut necesare, dar nu și suficiente – un viitor lider în domeniul medical are vitală nevoie de puterea exemplului, de un model care să-l inspire și pe care să-l urmeze în cariera sa. Relația mentor – discipol în medicină este printre cele mai profunde și complexe relații de acest tip și ea va defini și ghida, în timp, profilul viitorului lider. Nu în ultimul rând, un lider în lumea medicală este un om pentru care acumularea permanentă de cunoștințe este la fel de naturală ca respirația. Medicina este un domeniu extrem de dinamic, în care cercetarea aduce în fiecare zi elemente de noutate pe care un lider profesional trebuie să le asimileze pentru a-și conserva acest statut.”

Jens Jakob Gustmann

Philips Health Systems Sales Leader CEE

Master Partner ROHO

 

“Misiunea Philips este de a îmbunătăți viața oamenilor prin inovații relevante pentru întreg ciclul de sănătate, ceea ce noi numim “health continuum”. Viziunea ROHO este similară cu a noastră și suntem încântați să fim Master Partner al acestui eveniment.“

Prof. Dr. Leonard Azamfirei

Rector, UMF Târgu Mureș

Partener Educațional ROHO

 

“Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie «George Emil Palade» din Târgu Mureș susține acest amplu eveniment internațional dedicat calității actului medical. Suntem o comunitate academică preocupată de viitorul medicinei românești și conștientă de responsabilitatea pe care ne-am asumat-o, aceea de a le oferi absolvenților noștri o educație medicală de elită. Universitățile joacă un rol esențial în formarea viitorilor lideri ai echipelor medicale din spitalele din România. De peste șapte decenii, în centrul medical și universitar Târgu Mureș se formează generații de medici, farmaciști și alți specialiști care sunt dedicați misiunii nobile de a salva vieți și care își aduc aportul la îmbunătățirea sistemului sanitar românesc. Într-o universitate, viitorii lideri din Sănătate dobândesc cunoștințe medicale solide, competențe, abilități și valori esențiale definirii lor ca profesioniști și ca oameni.”

Vasile Ruscovan

Director General, Kapamed

Professional Partner ROHO

 

“Sectorul sanitar din România este într-o continuă schimbare, întâmpinând noi provocări. Creșterea continuă a calității, dar și a complexității serviciilor medicale pun o presiune continuă asupra bugetelor spitalelor publice și private. Înțelegem competitivitatea pieței serviciilor medicale, crescândă pe an ce trece, în vederea atragerii și păstrării pacienților asigurați medical. Dezvoltarea sectorului medical privat mută spitalele publice din zona prestatorilor de servicii medicale, în zona jucătorilor din marea industrie medicală. Pe cale de consecință, elementele ce țin de maximizare și eficiență a lanțului de aprovizionare și de trasabilitate a consumabilelor medicale, în vederea creșterii productivității, siguranției, securității și realizarea de economii, vor face diferența. Kapamed furnizează cele mai eficiente și sigure soluții RFID de optimizare logistică, adaptabile la nevoile fiecărui spital în parte, iar Convenția Română a Spitalelor este locul unde vă vom împărtăși experiența noastră.”

Raluca Șoaita

ARCHITECT & FOUNDER, TESSERACT ARCHITECTURE

Membru Juriu Romanian Healthcare Awards 2021

„Îmbunătățirea infrastructurii medicale este critică și urgentă în Romania.

De aceea, competiții precum Romanian Healthcare Awards 2021 sunt mai mult decăt binevenite pentru a face vizibilitate sectorului medical și bunelor practici din domeniu. Încurajez pe toți medicii, echipele medicale și spitalele care au reușit să schimbe ceva, câtuși de puțin în jurul lor în acest an, să aplice și să contribuie astfel la creșterea calității serviciilor medicale în România. “

Andreea Cigolea

Jurnalist

Membru Juriu Romanian Healthcare Awards 2021

„Am contact în fiecare zi cu medici din toate domeniile, care lucrează atât la stat, cât și la privat. Toți au nemulțumirile lor și consider că a venit momentul ca aceste nemulțumiri să fie aflate de toată lumea. Am văzut în această pandemie medici care sunt adevărate modele de urmat, care au uitat de ei, și-au lăsat și familia pe locul doi, stând peste 12 ore zilnic în spitale. Și cel mai important e de fapt că nu au plecat din țară pentru un trai mai bun, au rămas aici pentru a salva vieți, pentru a fi alături de noi. Cred că astfel de oameni trebuie scoși în față și apreciați la adevărata valoare, pentru că, mai ales acum chiar au nevoie. Romanian Healthcare Awards 2021 reprezintă o ocazie prin care ne putem promova medicii de astăzi și mă bucur că pot face și eu parte din acest proiect.” 

Prof. Dr. Cătălina Poiană

Prorector al Universității De Medicină și Farmacie ”Carol Davila”, din București

Membru Juriu Romanian Healthcare Awards 2021

„Romanian Healthcare Awards 2020 reprezintă un moment în care societatea medicală își promovează medicii, spitalele și echipele medicale care au dat dovadă de implicare și profesionalism în activitatea curentă pentru și în beneficiul pacienților. Sunt onorată că fac parte din juriul acestui eveniment, un juriu format din reputate personalități. Acest eveniment trebuie să ne arate că România are medici valoroși și unități medicale unde se practică un act medical de calitate.

În calitate de președinte al Colegiului Medicilor din Municipiul București, cel mai numeros colegiu teritorial, cu peste 13.500 de membri activi, susțin valorizarea medicilor, iar în calitate de prorector al Universității de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” din București salut această inițiativă care promovează medicii de astăzi, studenții de ieri, pe care noi i-am format în toate universitățile de medicină și farmacie din țară.”

Dr. Adrian Udrea

 Director Medical, Medisprof Cancer Center

Membru Juriu Romanian Healthcare Awards 2021

“Puterea exemplului a fost întotdeauna unul din motivele pentru care am clădit ceva in clinica mea. Haideți să ieșim din anonimat și să arătăm tuturor cât suntem de pasionați și de profesioniști în ceea ce facem.”

Conf. Univ. Dr. Diana Loreta Păun

Consilier Prezidential, Departamentul Sănătate Publică, Administrația Prezidențialăi

Președinte și membru al Juriului internațional Romanian Healthcare Awards 2021

“De prea puține ori vorbim despre excelență în medicina românească și trebuie să recunoaștem că avem nenumărate povești de succes, atât din sfera profesioniștilor din sănătate, cât și a spitalelor. Punând mai des în lumină aceste povești, putem obține un efect de multiplicare! Pandemia cu care ne confruntăm ne-a dovedit o dată în plus rolul critic pe care personalul medical îl are în lupta împotriva răspândirii virusului. Fără îndoială că rezultatele medicilor și ale echipelor medicale nu ar fi fost posibile fără spitale performante. 


Romanian Healthcare Awards constituie o ocazie extraordinară de a ne arăta recunoștința pentru medici și echipe medicale a căror activitate stă sub semnul profesionalismului, devotamentului și responsabilității, și de a premia spitale modele de bune practici, în care putem păși cu încredere. Cele trei categorii ale ediției din 2020 – Medicul Anului, Echipa Medicală a Anului și Spitalul Anului vin să încununeze efortul consecvent depus zi de zi, pentru menținerea sănătății noastre, a tuturor, oferindu-ne nouă, membrilor juriului, prilejul de a ne arăta aprecierea și de a vă oferi însemnele prețuirii noastre pentru valorile promovate! Vă invit așadar, în calitate de Președinte și membru al juriului să vă faceți cunoscute poveștile de succes, nu doar în România, ci în lumea întreagă!”

Prof. Dr. Viorel Scripcariu

Rector al Universității de Medicină și Farmacie ”Grigore T.  Popa”, din Iași

Membru Juriu Romanian Healthcare Awards 2021

„La sfârșitul unei gărzi infernale sau după o operație dificilă, când realizezi că ți-ai ales un drum cu sens unic, îți aduci aminte și de ce ai ales să urmezi una dintre cele mai grele dar și mai nobile meserii din lume. De ce ai ales să pui sănătatea celor din jur mai presus de propria sănătate și de ce, de multe ori, petreci mai mult timp la spital decât alături de familie. Pentru că medicina este mai mult decât o profesie, este o vocație, te definește nu doar ca profesionist, ci și ca om, și pentru că medicii adevărați nu așteaptă nici bani, nici laude, pentru a-și face datoria. Câteodată, însă, ai nevoie de încurajări și de premii ca să poți mergi mai departe, așa cum actorii se hrănesc cu aplauzele publicului. Iar Romanian Healthcare Awards 2020, prima competiție din România cu juriu internațional, dedicată medicilor, echipelor medicale și spitalelor, exact asta și-a propus, să certifice valoarea profesională și umană, să ofere un plus de considerație și recunoștință.”