Despre cum pot medicii comunica mai eficient – Sesiunea „Din ATI în social media”, Romanian Healthcare Communication Forum 2021

Din 2015, BORO PR&COMMUNICATION a dezvoltat prin evenimentele de profil una dintre cele mai importante comunități medicale din România, spațiulmedical.ro, care astăzi include peste 40000 de membri (manageri din sănătate, medici, reprezentanți ai mediului instituțional, universitar și de business).

Anul acesta, Spațiul Medical a organizat prima ediție Romanian Healthcare Communication Forum, un eveniment de amploare dedicat rolului vital al comunicării în sănătate. Evenimentul a fost organizat pe 25 iunie la Hotel Caro din București în format hibrid, cu participarea a numeroși experți din România și din străinătate, din domeniul medical, al științelor sociale și ale comunicării, specialiști în IT și reprezentanți ai autorităților publice, care au abordat diferite paliere ale acestui tip de comunicare, de la cea medic-pacient la comunicarea legată de politicile de sănătate publică și tipurile de mesaje necesare pentru diferitele publicuri țintă.

Agenda acestei prime ediții a Romanian Healthcare Communication Forum a cuprins 4 sesiuni, primele două („Din ATI în social media” și „ Managementul Infodemiei”) moderate de Corina Barbaros (reprezentanta României în Asociația Europeană de Comunicare în Sănătate), iar ultimele două (Strategii europene, respectiv americane, de comunicare în pandemie) moderate de către Ștefan Dascălu (cercetător român la Universitatea Oxford).

Iată experiențele și opiniile prezentate de invitații la această sesiune legat de comunicarea medicilor și a autorităților medicale cu publicul legat de pandemie și, mai recent, de campania de vaccinare. Mai multe informații despre speakerii acestei sesiuni, dar și ceilalți invitați din cadrul forumului puteți găsi aici.

Dr. Diana Loreta Păun (Consilier Prezidențial, Departamentul de Sănătate Publică din cadrul Administrației Prezidențiale) a punctat faptul că, în pandemie, rolul comunicării din sănătate a devenit încă și mai mare, ea fiind o componentă esențială a câștigării bătăliei cu acest virus. Totodată, au devenit disponibile și s-au răspândit rapid noi moduri de furnizare a serviciilor de sănătate, precum și telemedicina, dar și probleme precum dezinformarea și fake news, care au efecte directe asupra comportamentelor și deciziilor oamenilor legat de sănătate. Lipsa de informare și dezinformarea accentuează neîncrederea în instituții, favorizând propagarea infodemiei, ceea ce este o amenințare la adresa siguranței publice.

Dr. Andrei Baciu (Secretar de Stat în Ministerul Sănătății și expert în Politici de Sănătate Publică): OMS a organizat anul trecut o conferință dedicată infodemiei, deoarece contextul comunicării în pandemie a potențat enorm fenomenul global al fake news. Încrederea în autorități variază în mod tradițional în diferite țări, dar peste tot ea are un impact enorm asupra modului în care populația acceptă mesajele de sănătate publică, mai ales când autoritățile impun măsuri restrictive.

Acum mult mai multe persoane se informează online decât înainte de pandemie, iar dinamica percepției sociale și variabilitatea temelor de interes în spațiul public sunt în continuă mișcare. „Health literacy” (alfabetizarea despre sănătate și medicină) determină capacitatea publicului de înțelegere a informațiilor, iar în România această alfabetizare nu are un nivel ridicat față de restul Europei. Autoritățile trebuie să își adapteze mesajele tocmai în funcție de nivel de acest nivel de alfabetizare al diferitelor tipuri de public cărora se adresează.

Pentru stimularea încrederii românilor în mesajele pro-vaccinarea anti-Covid-19, un element important a fost și rămâne convingerea a cât mai multe persoane din mediul medical să se vaccineze și să comunice despre acest lucru. E esențial de asemenea ca mesajele transmise de mediul medical să fie unitare.

Dr. Valeriu Gheorghiță – Coordonatorul campaniei naționale de vaccinare anti-Covid-19: Comunicarea medicală e una dintre cele mai provocatoare arii ale comunicării, pentru că abordează zone esențiale pentru viața și sănătatea tuturor. Scopul comunicării medicale în acest moment, pe lângă oferirea de informații, este mai ales de a întări încredere oamenilor în vaccinarea anti-Covid 19 ca fiind principala strategie pentru controlul pandemiei. Este important însă și dialogul, să îl asculți și să îl înțelegi pe interlocutor, pentru a îl putea convinge apoi de informațiile acurate disponibile.

Implementarea strategiei de comunicare nu a putut acoperi toate segmentele de populație în mod diferențiat. De aceea e foarte importantă onestitatea și transparența mesajelor și a transmiterii lor. Absența unor răspunsuri de partea autorităților medicale și publice la un anumit moment (așa cum s-a întâmplat mai ales la începutul pandemiei) face să fie vitală comunicarea onestă și transparentă, pentru ca oamenii să poată avea încredere și când li se oferă mesaje noi, actualizate în funcție de evoluția cunoașterii. Așadar, e important ca autoritățile să comunice deschis și când nu au anumite răspunsuri.

Comunicarea legată de farmacovigilență rămâne, de asemenea, foarte importantă. Trebuie explicat oamenilor că, comunicarea unor efecte adverse ale vaccinurilor este parte din procesul natural și benefic de documentare a acestora, fiind un mecanism de siguranță uzual pentru orice medicamente sau produse farmaceutice și nu un motiv de alarmă.

Foarte importantă este, de asemenea, și empatia, capacitatea autorităților și a experților de a înțelege preocupările și temerile oamenilor. Asta stimulează încrederea publicului, dincolo de oferirea de informații corecte și de profesionalismul medical.

Prof. Dr. Alexandru Rafila – Președintele Societății Române de Microbiologie, fost reprezentant al României în conducerea OMS: Se vorbește despre 30% din populația României vaccinată cu cel puțin o doză, însă lucrurile sunt nuanțate: dacă sunt 50% la București și 15% la Suceava, deci distribuția vaccinării este inegală în țară, avem o mare problemă. Campania de comunicare despre vaccinare a fost aceeași în toată țara, când, de fapt, ar fi trebuit adaptată la particularitățile locale, mai ales că multe persoane din categorii vulnerabile (spre exemplu vârstnicii) se informează din surse nevalidate și decid să nu se vaccineze deși au risc sporit legat de Covid-19.

Comunicarea către publicul larg, respectiv cea dintre medic și pacient (care trebuie să fie, de asemenea, coerentă și corectă). Spre exemplu, în 2018 campania de vaccinare împotriva HPV nu a fost un succes pentru că mulți medici de familie nu au fost bine instruiți, au transmis mesaje confuze sau chiar greșite despre acest vaccin, iar asta a scăzut încrederea pacienților. Din păcate, nu s-au învățat lecțiile acelei experiențe, care ar fi fost utile pentru actuala campanie de vaccinare anti-Covid-19.

Un alt exemplu de subiect de sănătate publică ce a născut controverse vocale și legat de care nu s-a comunicat optim: educația sexuală în școli. În mod normal aceasta ar trebui să fie o parte a educației pentru sănătate, să existe un curriculum clar, adaptat fiecărei categorii de vârstă a copiilor, să se comunice opiniei publice clar despre cine va preda aceste lecții (anume profesori de biologie și medici), cine îi instruiește pe aceștia pentru a transmite informații corecte și adecvate copiilor. Părinții trebuie să primească informații corecte și coerente despre aceste lucruri, pentru a putea face decizii informate.

Maria Corina Barbaros (Lect. Univ. Dr. în cadrul Facultății de Filosofie și Științe Social-politice de la Universitatea „Al. I. Cuza”, Iași – moderatoarea acestei sesiuni) a vorbit despre faptul că „healthcare communication” (comunicarea despre sănătate) e o zonă distinctă în cadrul științelor comunicării, una destul de nouă în România și e nevoie de formarea mai multor specialiști în domeniu. Ca organisme internaționale de profil există International Communication Association (ICA) ce are o divizie puternică de comunicare medicală, European Association for Communication in Healthcare (EACH) și American Healthcare Communication. Cele trei jurnale academice de impact în comunicarea medicală sunt: The Healthcare Communication Journal, Health Communication și Patient Education and Counselling.

Direcțiile principale ale comunicării de sănătate vizează:

  • comunicarea medic-pacient (aici trebuie știut când e necesară comunicarea riscurilor și când e utilă transmiterea beneficiilor unei acțiuni medicale – spre exemplu legat de vaccinare). 
  • comunicarea strategică, care include și comunicarea de criză (cum se creează parteneriatele strategice, cum se structurează mesajele în aceste situații, etc). 
  • campaniile de comunicare, al căror scop este schimbarea comportamentelor privind sănătatea.

Este important faptul că în România au început să apară, deși încă opțional, cursuri universitare de comunicare medic-pacient sau diferite alte formări ale medicilor în comunicare. De asemenea, ANMCS a creat un manual al standardelor de acreditare în care există standarde și pentru comunicarea medicală.

Tot un exemplu de bună practică în comunicarea de sănătate este faptul că, la Iași, s-a constituit un Centru Județean de Comunicare Covid cu participarea tuturor stakeholderii locali implicați în gestionarea pandemiei, un mecanism de organizare locală perfectibil, dar care a funcționat și a îmbunătățit răspunsul local la această criză. Proiectul demonstrează că uneori descentralizarea aduce beneficii locale substanțiale, inclusiv în comunicarea în sănătate.

Dr. Adrian Marinescu – Director Medical, Institutul de Boli Infecțioase Matei Balș, București a punctat, de asemenea, ideea că există diferențe mari între regiuni în România, deci și nevoile de informare și comunicare legat de pandemie și vaccinare sunt diferite.

Practica clinică a arătat câteva lucruri clare până acum: SARS-CoV-2 nu este un virus ucigaș (80% dintre pacienți fac forme asimptomatice sau ușoare), însă este extrem de contagios, are o evoluție imprevizibilă, nu este „o simplă gripă” (decesele anuale de gripă sunt în jurul a 650.00, ceea ce este 20% din mortalitatea Covid-19) și prezintă un risc major pentru persoanele cu obezitate și/sau alte comorbidități. Aceste lucruri nu au fost foarte bine comunicate populației, în mod eficient și diferențiat, în funcție de contextul publicului. De asemenea, nu s-au comunicat eficient nici obiectivele vaccinului, anume prevenirea bolii, reducerea riscului de transmitere și scoaterea din circulație a virusului și faptul că, reacțiile adverse notabile sunt puține și constant monitorizate.

Horea Timiș – Director Executiv al DSP Arad: Deși DSP-urile sunt un fel de elefant birocratic pe care pandemia l-a găsit neadaptat, ele au făcut față destul de bine, iar comunicarea a trebuit să se digitalizeze din mers. Un exemplu de bună practică de la DSP Arad este cetățeanactiv.ro, o hartă interactivă a incidenței zilnice de Covid-19, cu rapoarte grafice la zi, care a fost un instrument util atât pentru public, cât și pentru mass-media locală. Un alt proiect de succes a fost primul robot bazat pe inteligență artificială, testat la Arad. Acesta a reușit să facă mult mai rapid anchetele epidemiologice, sunând la câteva sute de cazuri de infectare în aceeași zi. Când își va atinge capacitatea maximă, robotul va putea suna la o masă foarte mare de persoane într-un timp scurt.

La Arad s-a realizat și o centralizare a situației epidemiologice pe întreaga regiune de Vest (județele Arad, Hunedoara, Timiș și Caraș-Severin), cu toți indicatorii medicali (inclusiv cu datele organizate pe spitale și medici), ceea ce a fost un mare ajutor și pentru coordonarea politicilor de sănătate. A fost implementat și un sistem de e-mail medical – s-a localizat fiecare medic de familie și farmacie de pe tot teritoriul României, s-au indexat toate clinicile din România cu specialitățile medicale pe care le oferă. Este primul email medical cu dosar electronic criptat, un sistem ce va porni ca demo în jurul lunii septembrie.

Dr. Simin Aysel Florescu, – Managerul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale „Victor Babeș”, București: Printre consecințele pandemiei s-a numărat și o nevoie de comunicare foarte rapidă, deoarece:

  • medicii comunică între ei (între specialități și uneori și între orașe);
  • în comunicarea cu pacienții apar multe dificultăți de comunicare, uneori și lipsa compasiunii, iar mulți pacienți sunt suspicioși, acuzatori, agresivi, etc., reacții adesea potențate de atitudinea medicului;
  • în comunicarea cu aparținătorii medicul comunică adesea sumar și poate fără compasiune, iar aparținătorii, de asemenea, nu au întotdeauna o comunicare optimă cu medicul;
  • în comunicarea cu autoritățile medicale și administrative (locale și naționale), dar și cu familia/ prietenii și cu presa.

În mod clar s-a comunicat despre sănătate mult mai mult în online, informația a fost mult mai rapid transmisă, dar s-a instalat și o anume înstrăinare între oameni, plus s-a accentuat problema fake news-urilor. Comunicarea continuă a generat însă și un exces de disponibilitate, cu efecte precum epuizare și uzură mentală din partea personalului medical.

În cadrul eforturilor de combaterea infodemiei și a fake-news-ului, în spitalul Victor Babeș se comunică zilnic cu familia pacientului, atât în ATI, cât și pe secții, în anumite intervale orare prestabilite. E foarte important ca medicii, deși suprasolicitați, să aibă tonul, disponibilitatea și nivelul optim de compasiune pentru a favoriza reacții de comunicare cât mai bune din partea pacienților și a aparținătorilor.

Spitalul a încercat să faciliteze comunicarea oferind aparținătorilor un număr de telefon de contact, și, de asemenea, desemnând un purtător de cuvânt care să comunice direct cu presa. Iar între medicii din spital există comunicare pe un grup Whatsapp, în care fiecare medic anunță tot ce se întâmplă. Raportul de gardă are loc, de exemplu, tot pe Skype acum, ceea ce e un avantaj. Tot acest spital a organizat și două simpozioane prin care, de asemenea, comunică și pe social media, mai ales legat de campania de vaccinare.

Pentru medici, costurile acestei comunicări intensive nu sunt mici: oboseală dusă până la epuizare, afectarea vieții de familie, anxietate, frustrare. Dar numai astfel se pot obține rezultate optime în această situație de pandemie, căci, așa cum a transmis OMS, „mesajul potrivit la momentul potrivit, de la mesagerul corect și prin mediul de comunicare corect poate salva vieți”, ori acesta este obiectivul medicilor de fapt. Pregătirea medicilor de la Victor Babeș pentru comunicarea integrată este posibilă datorită unui efort de grup și grație culturii organizaționale existente aici.

Vlad-Teodor Berbecar – Președintele Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate (ANMCS): Este necesară îmbunătățirea comunicării în cadrul și între diferitele specialități medicale. Spre exemplu, ar trebui invitați epidemiologi la congresele medicale pentru a explica colegilor lor din alte specialități informații științifice pe care poate ceilalți nu le înțeleg la fel de bine ca epidemiologii (printre altele, de exemplu, că nu titrul de anticorpi este unicul sau cel mai relevant element în imunitatea post vaccin și că situația este mai complexă de atât). De asemenea, informațiile medicale trebuie „traduse” pentru publicul general, pentru a ne asigura că oamenii le înțeleg corect, iar aici trebuie să se implice specialiștii în comunicarea de sănătate.

Dr. Emilian Popovici – Vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie: Pandemia este un război fără componentă militară, dar din punct de vedere medical, social, economic și strategic situația este efectiv una ca de război. Informarea a fost de multe ori defectuoasă; pe de o parte a fost vorba de dezinformare intenționată, pe de altă parte au existat informații inițial validate oficial, ulterior invalidate, chiar și din rândul specialiștilor în epidemiologie, pe măsură ce a avansat și cunoașterea despre acest virus. E foarte important să se genereze titluri de presă fără a crea în mod artificial bombe de presă și, de asemenea, să se comunice onest, chiar și (sau mai ales în) situații de incertitudine sau în care autoritățile trebuie să corecteze niște informații anterior anunțate drept corecte.

Deocamdată există un relativ echilibru al infecțiilor, însă se prevede o creștere a mobilității datorită vacanțelor, deci și o creștere a numărului infecțiilor. Pentru toamna și iarna acestui an, dacă nu se va atinge un minim de 50% (ideal 60%) de imunizare, e foarte posibil să ne confruntăm cu valul 4 al pandemiei, inclusiv cu varianta Delta, mult mai infecțioasă.

Dr. Virgil Musta – Președintele Comisiei pentru Boli Infecțioase din cadrul Ministerului Sănătății: Lupta cu virusul nu se câștigă în spital, unde resursele sunt limitate, ci în comunitate, prin intervențiile pentru prevenirea îmbolnăvirilor. Dar pentru asta trebuie o comunicare eficientă cu diferitele comunități. Faptul că România este acum din nou la coada Europei din perspectiva vaccinării înseamnă că undeva comunicarea medicală spre public nu a funcționat bine.

Pandemia e dublată și de un război informațional. Comunicarea trebuie să fie onestă, simplă, pe înțelesul tuturor categoriilor de oameni, nepolitizată. Mesajele pozitive sunt mai bine acceptate, pentru că oamenii au nevoie de speranță și de încredere acum, de aceea încă de la începutul pandemiei a fost creată o pagină de internet și o pagină pe Facebook, City Doctors, care a ajuns la peste 60.000 membri, medici care doreau să lupte împotriva virusului. Grupul a devenit o sursă de informare inclusiv pentru mass-media și comunitățile de români din diaspora, fiind și o platformă de dialog.

Un alt proiect pentru comunicarea cu medicii din prima linie a fost Pandemic Controller, o platformă pentru managementul cazurilor de Covid-19 (inițial dezvoltat pentru medicii cu mai puțină experiență, care însă s-a dovedit util pentru toți utilizatorii), oferind medicilor recomandări de specialitate în timp util. Proiectul, realizat pe baza unor algoritmi de diagnostic, a fost evaluat de OMS ca model de bună practică medicală în timpul pandemiei, și s-a extins apoi în comunitate, devenind încă și mai valoros. Această aplicație permite și medicilor din alte specialități să se informeze pentru a gestiona cât mai bine cazurile de Covid-19 beneficiind de experiența medicilor specialiști sau pentru tratamentul pacienților rămași la domiciliu. Programul s-a încadrat în proiectul „Oxigen pentru Timișoara”, care a ajutat printre altele ca spitalele să interneze doar cazurile grave de Covid-19, restul fiind gestionate de la distanță și, astfel, s-a eficientizat utilizarea aparaturii de oxigen. Spitale și medici de familie din alte județe au solicitat și au beneficiat de acest program.

Conf. Dr. Mihai Craiu – Medic primar pediatru, Șef al disciplinei Pediatrie II a Institutului Național pentru Sănătatea Mamei și a Copilului – Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila: Adevărurile contestate sunt o realitate de care trebuie să ținem cont în cadrul managementului comunicării în timpul pandemiei. Iar principala țintă a dezinformării este comunitatea. Prin proiectul pe care l-a dezvoltat, Spitalul Virtual pentru Copii (SVC), Dr. Craiu a încercat să livreze mesaje frecvente cu informații oficiale, explicate pe înțelesul tuturor, despre pandemie.

Comunicarea despre vaccinare a „explodat” cel mai mult comunicarea în ultimul an, au apărut poziții foarte virulente, bule de opinii, etc. Filmulețele educaționale postate pe pagina de Facebook a SVC au funcționat cel mai bine ca modalități de comunicare cu publicul, nu doar legat de pandemie, ci și de alte probleme foarte actuale pentru sănătatea copiilor și a tinerilor precum excesul de utilizare a ecranelor de către copii și tineri sau pericolele vaping-ului. Din păcate dr. Craiu a avut recent o experiență de agresiune stradală din partea unor tineri care l-au recunoscut ca fiind un promotor al vaccinării. Situația este, așadar, îngrijorătoare legat de gradul de informare și complianță la vaccin, în mod special a tinerilor, iar comunicarea trebuie adaptată foarte atent pentru rezultate cât mai bune în domeniul sănătății publice.

În mod cert pandemia încă nu s-a terminat, dar avem în spate (în România și la nivel mondial) un an și jumătate de experiență acumulată legată de pandemie, inclusiv de comunicarea eficientă și de erorile de comunicare în acest sens. Există multe concluzii care au rezultat și la nivelul comunicării de sănătate, iar invitații la această sesiune a Romanian Healthcare Communication Forum au adus perspective cu siguranță utile – la fel ca și speakerii celorlalte 3 sesiuni ale forumului: Infodemia, Strategii de Comunicare Europene respectiv Strategii de Comunicare Americane.

Romanian Healthcare Communication Forum 2021 a fost organizat de BORO Communication și Spațiul Medical, în parteneriat cu Philips, susținător Hygienium.

Următoarele evenimente din calendarul Spațiul Medical 2021 sunt: Convenția Română a Spitalelor – ROHO 2021, Building Health Bucharest International Forum 2021 și Romanian Healthcare Awards 2021.

Emanuel Guţan

Country Manager Ecolab Romania, Bulgaria, Ukraina, Moldova

Partener ROHO

 

“Ecolab Romania, prin Divizia Healthcare, oferă soluții de prevenire a infecțiilor care ajută la asigurarea unui mediu mai curat, mai sigur și mai sănătos pentru pacienți și furnizorii de servicii medicale, ceea ce duce la rezultate îmbunătățite, eficiențe operaționale și satisfacție crescută a pacienților. Modelul nostru unic de livrare a programului de preventive reunește tehnologie de ultimă oră, informații în timp real, servicii furnizate personal și instruire de bune practici. Participarea activă la evenimentele ROHO ne provoacă să identificăm împreună cu specialiștii din spitale, soluții pentru creșterea calității serviciilor medicale românești.”

Prof. Dr. Viorel Scripcariu

Rector, UMF Iași

Partener Educațional ROHO

 

”A profesa medicina presupune asumarea, zi de zi, a unei imense responsabilități: confortul, sănătatea și chiar viața pacienților noștri depind de noi, de calitatea actului medical pe care îl oferim. De aceea, autoritatea formală sau informală în lumea medicală implică un grad de responsabilitate semnificativ mai ridicat decât în alte profesii. Cum apar liderii în domeniul medical, care sunt condițiile și contextul favorabile apariției lor? În primul rând, un lider medical nu apare, ci se formează. Procesul începe din școală, din învățământul preuniversitar, atunci când se cristalizează atât trăsăturile de caracter ale individului, cât și vocația sa, curiozitatea și apetitul pentru cunoaștere. Aceasta este fundația pe care, mai târziu, mediul universitar clădește cunoștințele specifice domeniului medical. Cunoștințele sunt absolut necesare, dar nu și suficiente – un viitor lider în domeniul medical are vitală nevoie de puterea exemplului, de un model care să-l inspire și pe care să-l urmeze în cariera sa. Relația mentor – discipol în medicină este printre cele mai profunde și complexe relații de acest tip și ea va defini și ghida, în timp, profilul viitorului lider. Nu în ultimul rând, un lider în lumea medicală este un om pentru care acumularea permanentă de cunoștințe este la fel de naturală ca respirația. Medicina este un domeniu extrem de dinamic, în care cercetarea aduce în fiecare zi elemente de noutate pe care un lider profesional trebuie să le asimileze pentru a-și conserva acest statut.”

Jens Jakob Gustmann

Philips Health Systems Sales Leader CEE

Master Partner ROHO

 

“Misiunea Philips este de a îmbunătăți viața oamenilor prin inovații relevante pentru întreg ciclul de sănătate, ceea ce noi numim “health continuum”. Viziunea ROHO este similară cu a noastră și suntem încântați să fim Master Partner al acestui eveniment.“

Prof. Dr. Leonard Azamfirei

Rector, UMF Târgu Mureș

Partener Educațional ROHO

 

“Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie «George Emil Palade» din Târgu Mureș susține acest amplu eveniment internațional dedicat calității actului medical. Suntem o comunitate academică preocupată de viitorul medicinei românești și conștientă de responsabilitatea pe care ne-am asumat-o, aceea de a le oferi absolvenților noștri o educație medicală de elită. Universitățile joacă un rol esențial în formarea viitorilor lideri ai echipelor medicale din spitalele din România. De peste șapte decenii, în centrul medical și universitar Târgu Mureș se formează generații de medici, farmaciști și alți specialiști care sunt dedicați misiunii nobile de a salva vieți și care își aduc aportul la îmbunătățirea sistemului sanitar românesc. Într-o universitate, viitorii lideri din Sănătate dobândesc cunoștințe medicale solide, competențe, abilități și valori esențiale definirii lor ca profesioniști și ca oameni.”

Vasile Ruscovan

Director General, Kapamed

Professional Partner ROHO

 

“Sectorul sanitar din România este într-o continuă schimbare, întâmpinând noi provocări. Creșterea continuă a calității, dar și a complexității serviciilor medicale pun o presiune continuă asupra bugetelor spitalelor publice și private. Înțelegem competitivitatea pieței serviciilor medicale, crescândă pe an ce trece, în vederea atragerii și păstrării pacienților asigurați medical. Dezvoltarea sectorului medical privat mută spitalele publice din zona prestatorilor de servicii medicale, în zona jucătorilor din marea industrie medicală. Pe cale de consecință, elementele ce țin de maximizare și eficiență a lanțului de aprovizionare și de trasabilitate a consumabilelor medicale, în vederea creșterii productivității, siguranției, securității și realizarea de economii, vor face diferența. Kapamed furnizează cele mai eficiente și sigure soluții RFID de optimizare logistică, adaptabile la nevoile fiecărui spital în parte, iar Convenția Română a Spitalelor este locul unde vă vom împărtăși experiența noastră.”

Raluca Șoaita

ARCHITECT & FOUNDER, TESSERACT ARCHITECTURE

Membru Juriu Romanian Healthcare Awards 2021

„Îmbunătățirea infrastructurii medicale este critică și urgentă în Romania.

De aceea, competiții precum Romanian Healthcare Awards 2021 sunt mai mult decăt binevenite pentru a face vizibilitate sectorului medical și bunelor practici din domeniu. Încurajez pe toți medicii, echipele medicale și spitalele care au reușit să schimbe ceva, câtuși de puțin în jurul lor în acest an, să aplice și să contribuie astfel la creșterea calității serviciilor medicale în România. “

Andreea Cigolea

Jurnalist

Membru Juriu Romanian Healthcare Awards 2021

„Am contact în fiecare zi cu medici din toate domeniile, care lucrează atât la stat, cât și la privat. Toți au nemulțumirile lor și consider că a venit momentul ca aceste nemulțumiri să fie aflate de toată lumea. Am văzut în această pandemie medici care sunt adevărate modele de urmat, care au uitat de ei, și-au lăsat și familia pe locul doi, stând peste 12 ore zilnic în spitale. Și cel mai important e de fapt că nu au plecat din țară pentru un trai mai bun, au rămas aici pentru a salva vieți, pentru a fi alături de noi. Cred că astfel de oameni trebuie scoși în față și apreciați la adevărata valoare, pentru că, mai ales acum chiar au nevoie. Romanian Healthcare Awards 2021 reprezintă o ocazie prin care ne putem promova medicii de astăzi și mă bucur că pot face și eu parte din acest proiect.” 

Prof. Dr. Cătălina Poiană

Prorector al Universității De Medicină și Farmacie ”Carol Davila”, din București

Membru Juriu Romanian Healthcare Awards 2021

„Romanian Healthcare Awards 2020 reprezintă un moment în care societatea medicală își promovează medicii, spitalele și echipele medicale care au dat dovadă de implicare și profesionalism în activitatea curentă pentru și în beneficiul pacienților. Sunt onorată că fac parte din juriul acestui eveniment, un juriu format din reputate personalități. Acest eveniment trebuie să ne arate că România are medici valoroși și unități medicale unde se practică un act medical de calitate.

În calitate de președinte al Colegiului Medicilor din Municipiul București, cel mai numeros colegiu teritorial, cu peste 13.500 de membri activi, susțin valorizarea medicilor, iar în calitate de prorector al Universității de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” din București salut această inițiativă care promovează medicii de astăzi, studenții de ieri, pe care noi i-am format în toate universitățile de medicină și farmacie din țară.”

Dr. Adrian Udrea

 Director Medical, Medisprof Cancer Center

Membru Juriu Romanian Healthcare Awards 2021

“Puterea exemplului a fost întotdeauna unul din motivele pentru care am clădit ceva in clinica mea. Haideți să ieșim din anonimat și să arătăm tuturor cât suntem de pasionați și de profesioniști în ceea ce facem.”

Conf. Univ. Dr. Diana Loreta Păun

Consilier Prezidential, Departamentul Sănătate Publică, Administrația Prezidențialăi

Președinte și membru al Juriului internațional Romanian Healthcare Awards 2021

“De prea puține ori vorbim despre excelență în medicina românească și trebuie să recunoaștem că avem nenumărate povești de succes, atât din sfera profesioniștilor din sănătate, cât și a spitalelor. Punând mai des în lumină aceste povești, putem obține un efect de multiplicare! Pandemia cu care ne confruntăm ne-a dovedit o dată în plus rolul critic pe care personalul medical îl are în lupta împotriva răspândirii virusului. Fără îndoială că rezultatele medicilor și ale echipelor medicale nu ar fi fost posibile fără spitale performante. 


Romanian Healthcare Awards constituie o ocazie extraordinară de a ne arăta recunoștința pentru medici și echipe medicale a căror activitate stă sub semnul profesionalismului, devotamentului și responsabilității, și de a premia spitale modele de bune practici, în care putem păși cu încredere. Cele trei categorii ale ediției din 2020 – Medicul Anului, Echipa Medicală a Anului și Spitalul Anului vin să încununeze efortul consecvent depus zi de zi, pentru menținerea sănătății noastre, a tuturor, oferindu-ne nouă, membrilor juriului, prilejul de a ne arăta aprecierea și de a vă oferi însemnele prețuirii noastre pentru valorile promovate! Vă invit așadar, în calitate de Președinte și membru al juriului să vă faceți cunoscute poveștile de succes, nu doar în România, ci în lumea întreagă!”

Prof. Dr. Viorel Scripcariu

Rector al Universității de Medicină și Farmacie ”Grigore T.  Popa”, din Iași

Membru Juriu Romanian Healthcare Awards 2021

„La sfârșitul unei gărzi infernale sau după o operație dificilă, când realizezi că ți-ai ales un drum cu sens unic, îți aduci aminte și de ce ai ales să urmezi una dintre cele mai grele dar și mai nobile meserii din lume. De ce ai ales să pui sănătatea celor din jur mai presus de propria sănătate și de ce, de multe ori, petreci mai mult timp la spital decât alături de familie. Pentru că medicina este mai mult decât o profesie, este o vocație, te definește nu doar ca profesionist, ci și ca om, și pentru că medicii adevărați nu așteaptă nici bani, nici laude, pentru a-și face datoria. Câteodată, însă, ai nevoie de încurajări și de premii ca să poți mergi mai departe, așa cum actorii se hrănesc cu aplauzele publicului. Iar Romanian Healthcare Awards 2020, prima competiție din România cu juriu internațional, dedicată medicilor, echipelor medicale și spitalelor, exact asta și-a propus, să certifice valoarea profesională și umană, să ofere un plus de considerație și recunoștință.”