Dan Zaharescu este Director Executiv în cadrul Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).
Spațiul Medical: Ce credeți că vor avea de învățat spitalele din România din experiența Coronavirus?
Dan Zaharescu: Cred că din experiența COVID-19 va avea de învățat întreg sistemul de sănătate. Și, să sperăm, și clasa politică, care va trebui, pe mai departe să acorde atenția cuvenită acestui domeniu, de la finanțare și investiții, la politici publice predictibile și transparente. Sănătatea trebuie să fie o prioritate pentru fiecare dintre noi, inclusiv pentru Guvern. Spitalele au fost greu încercate în pandemia COVID-19, linia întâi în lupta cu această amenințare majoră de sănătate publică. Cred că spitalele au învățat cât de important este să fie pregătite, au învățat că este nevoie de circuite și proceduri clare, de oameni responsabili care să folosească finanțările într-un mod adecvat și care să poată să răspundă cu profesionalism unei provocări de acest fel. Am văzut cu toții cum mici erori sau lipsa unor protocoale clare au dus la crearea unor adevărate focare de infecții. În același timp, cred că spitalele au înțeles cât de important este personalul medical, care trebuie instruit continuu, dar și protejat cu echipamente și instrumente adecvate. Și dincolo de asta, cu toții am înțeles cât de importantă este contribuția comunității și a companiilor private care s-au mobilizat într-un mod remarcabil,
ajutând spitalele și suplinind multe dintre lipsurile cu care se confruntă.
Spațiul Medical: La ce ne putem aștepta în ceea ce privește vaccinul/ tratamentul împotriva COVID- 19?
Dan Zaharescu: În prezent, nu există vaccinuri sau tratamente aprobate pentru a preveni transmiterea sau vindecarea infecției cu virusul COVID-19. În timp ce comunitatea medicală își pune speranțele în descoperirea cât mai rapidă a unui vaccin împotriva COVID-19, la nivel global și european, companiile farmaceutice lucrează continuu pentru a găsi vaccinuri, soluții de diagnostic și tratamente, însă procesul este unul de durată. În privința tratamentelor, în prezent se testează mai multe variante de medicamente aprobate pentru alte afecțiuni sau în curs de aprobare, unele dintre ele dovedind până acum rezultate promițătoare.
În privința vaccinului, potrivit datelor oficiale, mai multe vaccinuri candidat se află în prezent deja în faza I a studiilor clinice (studiu pe oameni) și alte peste 80 se află în stadiul de evaluare preclinică. În mod normal, perioada de dezvoltare a unui vaccin este de 12-15 ani. Cu toate acestea, oficialii la nivel global și local estimează un termen de aproximativ un an și jumătate până când vom avea pe piaţă un vaccin eficient în cantități suficiente. Estimările vin în urma experienței acumulate deja de companiile farmaceutice, în lupta cu virusuri similare precum MERS, SARS, gripă, HIV. Această experiență îmbunătățește semnificativ probabilitatea descoperirii unui vaccin eficient, într-un timp mult mai scurt. Companiile centrate pe inovație și cercetare medicală, multe din ele membre ARPIM, au anunțat deja o serie de colaborări și investiții pentru identificarea unor soluții rapide pentru cercetare, testare și pentru opțiunile de producție ale vaccinurilor.
Spațiul Medical: Cum va arăta sistemul de sănătate din România după pandemie?
Dan Zaharescu: Ne punem speranțe că după această pandemie sistemul de sănătate va ieși cu
priorități mai clare, cu lideri care vor putea să ia decizii rapide, în beneficiul pacienților. Statul se confruntă cu o serie de provocări financiare, însă cred că am înțeles cu toții că întărirea sistemului de sănătate trebui să fie o prioritate. Ne dorim ca dialogul să rămână deschis între toate părțile implicate, inclusiv cu asociațiile industriei, o prioritatea a noastră fiind să ne consolidăm parteneriatul cu autoritățile și să venim în continuare cu soluții pentru un acces mai bun al pacienților la diagnostic și tratament. Ne dorim un sistem de sănătate mai performant, care să fie o prioritate pentru clasa politică și care să valorizeze rezultatele pentru pacienți și
accesul la soluții la standarde europene în ceea ce privește prevenția, diagnosticul și
tratamentul.
Măsurile adoptate de factorii politici în ultima vreme ne fac să fim optimiști și arată că aceștia au înțeles cât de importantă este asigurarea accesului pacienților români la medicamente, prin eliminarea riscurilor unor crize viitoare de medicamente. Astfel, joi, 23.04.2020, în calitatea sa de for decizional, Camera Deputaților a stabilit plafonarea taxei clawback pentru producătorii de medicamente – 15% pentru medicamentele produse în fabricile locale, 20% pentru medicamentele generice și 25% pentru medicamentele.
Tot în aceeași zi, Guvernul a decis introducerea, începând cu 1 iunie 2020, a 31 de
molecule noi în lista medicamentelor compensate și gratuite, destinate pacienților cu boli cardiace cronice, afecțiuni oncologice, hepatice cronice și ciroze, afecțiuni oftalmologice, boli endocrine, colagenoze majore, pacienților tratați în cadrul programelor naționale de oncologie, de boli neurologice, diabet zaharat, de diagnostic și tratament pentru boli rare și sepsis sever. Această măsură, prima de acest fel în 2020, demonstrează atenția autorităților pentru continuarea procesului de creştere a accesului pacienţilor la tratamente de ultimă generație, la standarde europene, și oferă noi șanse la vindecare sau la o viață normală pentru sute de mii de pacienți.
