Prima dintre cele patru Conferințe Regionale pentru Sănătatea Comunității 2023 a avut loc pe 17 martie, la Timișoara. Evenimentul, organizat de Spațiul Medical și BORO PR & Communication, a fost dedicat tuturor celor care contribuie la sănătatea comunității: decidenți și lideri de opinie din sănătate din județele Timiș, Arad, Hunedoara și Caraș-Severin – medici, manageri de spitale, finanțatori publici și investitori privați, companii cu soluții pentru sănătate. Printre vorbitori s-au aflat și medici români din străinătate. Conferința a abordat mai multe teme, printre care rolul vital al medicului în comunitate, accesul rapid la diagnostic și tratament sau promovarea educației pentru sănătate. Discuțiile au vizat problemele cu care se confruntă cei care sunt responsabili pentru starea noastră de sănătate, progresul înregistrat pâna în prezent și măsura care ar putea contribui la îmbunătățirea sănătății populației.
“Trebuie să începem cu o radiografie a stării actuale. Unde suntem astăzi, după 3 ani de pandemie, care a fost, de fapt, performanța sistemului medical și dacă putem să îmbunătățim ceva în urma pandemiei? Pentru că noi vorbim de performanță într-un sistem total debusolat. Din birourile caselor de sănătate lucrurile se văd într-un fel, din perspectiva practicianului din domeniul sănătății lucrurile se văd într-o manieră diferită. De exemplu, de șase luni, medicii de familie din Timiș și Timișoara n-au mai fost plătiți pentru administrarea vaccinurilor (HPV și alte vaccinuri cuprinse în programele naționale de sănătate)”. (Dr. Mihai Sorin Iacob, Președinte al Societății de Medicină de Familie din Timiș)
“40% din povara bolii din România este legată de factori de risc evitabili. Este un procent uriaș, care prin măsuri intervenționale, deja validate public, ar putea să fie ameliorat semnificativ”. (Adrian Wiener, Deputat)
“Există o conștientizare a populației privind accesarea serviciilor de prevenție, cu toate acestea în continuare este nevoie de prezența campaniilor de informare. Situația României este un pic jenantă. Într-o statistică Eurostat a Comisiei Europene, doar 15% dintre femeile cu vârste între 50 și 70 de ani au făcut cel puțin o mamografie în viața lor. Este cel mai mic procent din Europa. Lucrurile trebuie să se schimbe plecând de la această actualitate, nu trebuie să ne fie rușine de ea”. (Dr. Răzvan Mihai Șușan, Șeful Centrului de Medicină Preventivă Timișoara)
“Din 1998 în România a dispărut promovarea sănătății, educația pentru sănătate. Este nevoie de specialiști pe sănătate publică”. (Miloș Dănilă, director executiv Direcția de Sănătate Publică Caraş-Severin)
“Adevărata pandemie este în oncologie. Majoritatea celor care ajung la spital cu cancer pulmonar nu mai pot beneficia decât de tratament paliativ, din cauza stadiilor avansate în care se află. Noi am reușit să scurtăm timpul de diagnostic de la câteva luni la două săptămâni. Am scos posturi la concurs, avem rezidenți, am investit în oncologie, în imagistică și în chirurgia toracică.” (Dr. Cristian Oancea, Managerul Spitalului de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie Victor Babeş din Timişoara)
“Principalii factori de risc care au contribuit la povara cancerului în 2019 au fost factori comportamentali: fumat, consum de alcool, obezitate alături de factorii de mediu. O treime din cancere pot fi prevenite. Planul Național de Prevenire și Combatere a Cancerului este un plan ambițios, într-un sistem de sănătate vulnerabilizat de decenii.” (Conf. Dr. Diana Loreta Păun, Consilier Prezidențial pentru Sănătate)
“Războiul cu cancerul se va câștiga pe domeniul prevenției, nu pe cel al tratamentului. Avem un Plan Național de Combatere a Cancerului. Legea prevede multe aspecte, dar normele tehnice sunt de asemenea esențiale.“(Prof. Dr. Șerban Negru, Președinte OncoHelp Timișoara)
“Degeaba avem în România medici buni și manageri care vor să facă lucruri bune. Cheia este faptul că fiecare suntem o rotiță dintr-un mare mecanism, care trebuie să funcționeze la locul ei, iar protocoalele și procedurile trebuie cunoscute de fiecare. Asta este foarte important pentru sistemul de sănătate. Cum facem ca un pacient unic să fie un pacient oarecare în sistem” (Dr. Radu Lupescu, medic anestezist și președintele Asociației Medicilor din Clinica Rhéna, Strasbourg)
“Medicul este un pion important și esențial în comunitate. Dar medicul nu e Superman și nici persoana în jurul căreia se mișcă lucrurile. Cred că trebuie să vorbim de o echipă medicală completă și complexă, în care fiecare, de la brancardier la manager, are rolul său. Este un mecanism care trebuie să se rodeze și să se eficientizeze. Este nevoie de protocoale bine definite, care trebuie gândite, puse în aplicare și urmărite să se aplice”. (Dr. Alexandru Mischie, Șef al Departamentului de Cardiologie Intervenţională, Spitalul Montluçon din Franţa.)
“Comunicarea între instituții – DSP, CNAS, Casele Județene de Asigurări de Sănătate- devine tot mai deficitară. Aceste instituții ar trebui să iasă cu mai multe informații. Există nemulțumiri legate de vaccinare. Casa de Asigurări nu are atribuții în domeniul vaccinării, dar atribuțiile în domeniul prevenției sunt tot mai multe și ne străduim ca aceste lucruri să le punem în valoare.” (Angela Cosma, director Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Arad)
“Povara cancerului este în continuă creștere în România. Așadar, este nevoie de o bună colaborare între toți actorii din domeniul sănătății în beneficiul pacienților și implicit a sănătății întregii comunități. Observăm o povară din ce în ce mai mare în rândul pacienților cu vârstă activă, ceea ce se traduce printr-un impact ulterior mai departe de pacient, la nivelul familiei, comunității și societății. Tocmai de aceea este necesar să fie adresate toate tipurile de prevenție, pornind de la cea primară, iar aici un bun exemplu îl constituie vaccinarea anti-HPV ca măsură cost-eficientă, până la prevenția terțiară. Atunci când vorbim de persoanele cu suspiciune de cancer, este important ca traseul pacientului să fie unul clar și predictibil. Toate aceste măsuri sunt incluse în Planul Național pentru Controlul Cancerului și pot fi implementate printr-o acțiune sinergică a actorilor din plan local fără implicații financiare semnificative.” (Raluca Simbotin, Associate Director, Policy&Govern. Relations MSD România)
Propuneri generate în timpul discuțiilor:
- Fiecare program de screening pentru depistarea cancerului are nevoie de ghiduri bine stabilite și campanii de informare.
- Sunt necesare discuții cu privire la vârsta la care trebuie făcută prima mamografie de screening. Ghidul european recomandă 45 de ani, însă poate ar trebui luat în calcul segmentul de vârstă 40-45 de ani.
- Obținerea rezultatului anatomopatologic în 5-7 zile în loc de 30 de zile. Intervalul poate fi redus printr-o decizie la nivel de minister, printr-o lege.
- Trebuie stabilit cadru legal prin care Casa de Asigurări de Sănătate să plătească serviciile Comisiei de Oncologie – echipa multidisciplinară formată din toți medicii implicați în rezolvarea unui caz oncologic.
- În cadrul Programului Național de Vaccinare anti-HPV, Casele de Asigurări de Sănătate pot trimite scrisori de informare către părinții cu fete eligibile pentru vaccinarea anti-HPV ( între 11 și 18 ani).
- Facultățile de medicină trebuie să se implice mai mult în a forma specialiști pe sănătate publică.
- Trebuie să punem accent pe stilul de viață, mai ales la copii. Recomandările ar trebui oferite de asistenții medicali sau consilieri de sănătate.
Conferințele Regionale pentru Sănătatea Comunității 2023 vor continua la Cluj-Napoca (23 martie), Iași (12 mai) și Craiova (09 iunie).
