Platforma de comunicare medicală SpatiulMedical.ro și BORO Communication, în parteneriat cu MSD România, au organizat pe 15 decembrie 2022 la Hotel Unirea din Iași, Sala Cuza, „Conferința Regională pentru Sănătatea Comunității”.

În cadrul conferinței s-a discutat despre rolul vital al educației pentru sănătate și despre nevoia enormă de prevenire a cancerelor, în special cele legate de HPV, România fiind țara cu cea mai mare rată de incidență a cancerului de col uterin din Uniunea Europeană și cu cea mai mare rată de mortalitate din UE.

Evenimentul de la Iași a închis seria „Conferințelor Regionale pentru Sănătatea Comunității”, care a început la Constanța, pe 9 decembrie, la Hotel Zenith, Sala Poseidon.

Am vorbit, împreună cu reprezentanți ai administrației publice locale, autorități din sănătate și medici de familie, despre parteneriatul local pentru sănătatea comunității și despre imunitate în comunitate. În continuare vă prezentăm ideile și propunerile prezentate în cadrul întâlnirii.

• Planul Național de Combatere a Cancerului nu poate fi uitat pentru că este un plan european. Noi ca țară facem parte din această comunitate europeană și trebuie să respectăm această legislație europeană pentru că altfel raportul de calitate al serviciilor medicale, al sănătății populației, poate ar fi unul deficitar.
• Chiar dacă inovațiile în ceea ce privește medicamentele și tehnologia sunt foarte importante, fără partea de prevenție dezvoltată nu avem viitor. Trecem la cheltuieli din ce în ce mai mari, putem să tratăm cazuri din ce în ce mai grave, dar undeva ne vom opri cu fondurile și nu vom mai putea face față. Așadar, prevenția este viitorul.
• Problema educației sanitare și introducerea ei în școli ar trebui să fie ridicată de către reprezentanții din Parlament, din Ministerul Sănătății, din Ministerul Învățământului, pentru că fără educație sanitară nu se va putea îmbunătăți sănătatea comunității.
• Trebuie să existe o bază de date cu medici care să fie dispuși să realizeze prezentări care să fie utilizate ulterior în școli. Există o Universitate de Medicină cu sute de medici care pot fi implicați foarte ușor în educația sanitară a populației de către conducerea UMF.
• Ar trebui să existe o colaborare pe plan local, vorbind de Iași în acest caz, între Inspectoratul Școlar, Direcția de Sănătate Publică și niște colective prestabilite de medici care să realizeze materiale ce pot fi prezentate în școli privind educația sanitară.
• Un alt lucru de care supărător este numărul foarte mare de persoane neasigurate. Sumele care se cer pentru aceste persoane neasigurate să se ducă la CAS, pentru a se asigura și a putea beneficia de îngrijiri medicale, sunt infime. Aici este nevoie de niște discuții la nivel politic și de spital.
• O altă problemă este reprezentată de dotarea spitalelor. Sunt spitale în Iași care practică medicină la nivel de vârf, care au aparatură, au tehnologie și știu să o folosească, dar există o medicină care diferă drastic și anume cea din mediul rural, discrepanța dintre cele două fiind foarte mare.
• În cadrul Direcției de Sănătate Publică Iași există un parteneriat de colaborare al sănătății în proces de încheiere cu Inspectoratul Școlar, CAS, Universitatea Apollonia și Universitatea de Medicină și Farmacie referitor la sănătatea orală a copiilor și ne axăm mai mult pe mediul rural. În luna aceasta încheiem parteneriatul, iar din luna ianuarie vom trece la treabă. Acum, în urma acestei întâlniri, cred că este important să mergem în paralel, în limita posibilităților de personal și cu acest proiect.
• Ar fi bine să implicăm și reprezentanții asociațiilor de elevi și studenți în acest proces pentru că, venind din partea lor, va fi o implicare mai mare din partea colegilor acestora.
• În ceea ce privește programul școală-spital trebuie adus în discuție și medicul de familie, deci poate un program școală-medic de familie-spital poate ar fi mult mai bun. Va fi util dacă la nivel de Direcție de Sănătate se va permite implicarea în acest program de informare a importanței vaccinării, în special cea anti-HPV.
• Fără contracepție și fără activitatea cabinetelor de planificare familială nu poate să existe sănătatea comunității și cu atât mai puțin sănătatea mamei și a copilului.
• Sănătatea comunității nu se realizează în spital, ci în cabinetele de medicină din ambulatoriu, în cabinetele de medicina familiei, în școli – educația sanitară fiind fundamentală pentru schimbarea oricăror statistici în bine și pe teren – prin rețele de asistenți medicali ambulanți, care merg și vizitează comunitatea la ea acasă.
• Ultimele discuții de la Ministerul Sănătății sunt foarte optimiste în legătură cu reintroducerea gratuității pe contraceptive. Probabil că nu în prima jumătate a anului viitor pentru că bugetul este deja făcut, dar în a doua jumătate avem speranțe cât se poate de legitime să avem contraceptive gratuite.
• Vaccinarea anti-HPV te poate proteja de un cancer care poate ucide foarte rapid. Avem noroc că în România acest vaccin este subvenționat pentru o grupă de vârstă extinsă, de la 14 la 18 ani. Luptăm acum pentru a introduce și băieți în acest program de vaccinare, aceasta fiind una dintre condițiile recomandate din Planul European de Combatere a Cancerului ca până în 2030 să avem 90% dintre adolescenți – băieți și fete – vaccinați. Acum suntem departe de acest deziderat.
• Este nevoie de educație sexuală pentru copiii noștri pentru că încă avem cazuri incredibile din cauza acestei lipse de educație, care sunt inadmisibile în 2022.
• Medicina comunitară este foarte importantă, ea este pilonul medicinii și al sănătății unei comunități și trebuie să recunoaștem că acest pilon este reprezentat de medicul de familie, care cunoaște comunitatea, știe ce se întâmplă acolo și poate transmite specialiștilor ce necesități sunt.
• Femeile din România au aceleași drepturi ca femeile din alte comunități europene. Mai mult decât atât, medicii noștri trebuie să poată oferi aceleași condiții care sunt oferite altor femei din Europa. Suntem cetățeni cu drept egal în această țară și cetățeni cu drept egal în comunitatea europeană, deci se pot scrie programe de sănătate și se poate educa populația astfel încât și românii să beneficieze de toate drepturile.
• Vaccinare anti-HPV, în contextul în care ocupăm un loc fruntaș la mortalitatea din cauza cancerului de col uterin, este extraordinar de necesară. Cel care intră în contact cu familia și poate explica cel mai bine este medicul de familie.
• Trebuie să avem parteneriate cu toate instituțiile, indiferent de culoarea politică. Este binevenită implicarea politicului în activitatea de promovare a asistenței medicale și a depistării bolilor în general, nu doar a cancerului.
• Este nevoie de realizarea unui protocol pentru a putea face radioterapie la copiii mici, pentru că în prezent se face la copiii începând de la 6-7-8 ani.
• Educația sanitară a comunității trebuie să fie pusă sub o coordonare independentă, într-un parteneriat al Ministerului Sănătății cu cel al Educației și eventual și cu organizații non-guvernamentale. Nevoile de educație sanitară ale populației sunt infinit mai mari decât ne putem imagina. Se impune o strategie nouă în ceea ce privește educația pentru sănătatea populației.
• Ar trebui să se înființeze unui organism guvernamental, care să funcționeze în Guvernul României, format din specialiști în educație, în sănătate publică și în medicină comunitară, inclusiv reprezentanți ai medicinei de familie, care să pună la punct o strategie pe termen scurt, mediu și lung și să identifice un top al celor 5 sau 10 urgențe majore în educația sanitară. Maladiile cu transmitere sexuală și creșterea incidenței cancerului de col uterin reprezintă o problemă, dar fac parte dintr-un ocean de alte probleme care ar trebui să fie ierarhizate.
• În ceea ce privește medicii de familie, trebuie ținut minte că noi avem o anumită curriculă de pregătire și o anumită marjă limitată de intervenții, resurse umane și financiare foarte limitate, astfel încât nu putem face sarcinile unui computer.
• În centrele de planificare familială se poate face educație pentru sănătate și ar trebui să fie bastionul educației pentru sănătate. Planificarea familială nu înseamnă doar contracepție și contragestie, ci include și screeningul de cancer mamar, de cancer de col și educație despre bolile transmisibile sexual. Ne confruntăm cu o epidemie de infertilitate sau cu mame la vârste extreme. În Iași ar trebui și un centru de endometrioză.
• Este nevoie de un site al Ministerului pe care pacientul român să-l acceseze și să aibă reguli scurte și mesaje cheie.
• Furnizorii de servicii ofereau la un moment dat ghiduri de screening. Acum însă constatăm că este un haos pentru că nu există un registru al testărilor, nu există o evidență clară. Se face practic o inflație de testări.
• Educația pentru sănătate furnizează cunoștințe populației cu scopul de a influența atitudinile și comportamentele individului sau comunității. Oamenii trebuie să înțeleagă că fiecare este responsabil pentru sănătatea lui.
• Acoperirea cât mai mare a transmiterii informațiilor este foarte importantă. Acest lucru îl obținem prin asistența medicală comunitară, care în prezent este deficitară pentru că nu avem acoperire totală în toate comunele și medicina de familie.
• Secretul acoperirii în proporție de 97% este buna colaborare între departamente: minister, autoritatea de sănătate publică și agenția de medicamente.
• Comunicatorul este foarte important, dar acesta este necesar să fie din mediul tinerilor. În cazul HPV-ului problema ține de copii și de adolescenți, deci trebuie să formăm un influencer care să folosească limbajul lor. Problema este atât de gravă încât, dacă mesajul vine din partea ministerului, nu este credibil. Noi, cadrele medicale, am ajuns într-un punct în care nu mai suntem credibili pentru comunitate ca profesioniști, ca mesageri ai educației pentru sănătate. Nu avem o ordine, nu avem o comunicare strictă și coerentă între instituțiile statului. Până nu ne recăpătăm credibilitatea, nu vom reuși niciodată să transmite mesaje despre cancer de col, vaccinare, menopauză, etc.
• Structurile care fac educație de sănătate din DSP-uri sunt din ce în ce mai volatile, în sensul că se reduc în unele DSP-uri la 1 sau 2 oameni. Deși declarăm că avem nevoie de mai mulți specialiști, se pare că prioritățile au mobilizat resursa umană în alte compartimente.
• Asistenții medicali comunitari nu pot rezolva toate problemele așa cum au crezut autoritățile atunci când au înființat aceste posturi. La nivelul județului Iași, din 90 de comune avem asistenți medicali doar în 39 de comune și în total 43 de asistenți medicali comunitari.
• Prin legislație putem impune ca angajatorul să acorde importanță pentru sănătatea angajaților. Mai mult decât protecția muncii este important să existe protecția sănătății.
• Vârsta medie a medicilor de familie din țară este destul de ridicată, practicăm discutăm de o medie de 50 ani. Generația mea nu a făcut nici o ora de informatică în școală, ceea ce a fost un dezavantaj pentru noi și pentru digitalizarea medicală. Aceste dezavantaje se văd pentru că dezvoltarea tehnologiei este foarte rapidă.
• Comunicarea între instituții este birocratică, în condițiile în care există comunicarea electronică. Până nu de mult noi mergeam la DSP Iași cu fișele de raportare pentru că nu exista niciun fel de preluare a informațiilor în format digital. De câțiva ani lucrurile s-au schimbat și avem o colaborare din ce în ce mai bună. În schimb, încă sunt probleme când vine vorba de Minister, CNAS, INSP pentru că este un fel barieră virtuală.
• În momentul în care Ministerul va înțelege să respecte cerințele noastre, nu niște contracte finanțate atunci lucrurile vor merge bine. Este frustrant pentru DSP să explice medicilor de ce Ministerul a oferit doar 70% din vaccinul comandat. În aceste situații trebuie să tai de la toți medicii. Spre exemplu noi am comandat 1000 de doze de tetraxim și au venit doar 300. Căruia să nu-i dau?
• Noi trebuie să găsim calea și către pacienții mai puțin educați. O treime acceptă și își doresc vaccinarea, o treime au nevoie de informații și pe o treime trebuie să îi muncim bine ca să ne accepte. Este nevoie ca pacientul să știe că are obligații și nu doar drepturi, chiar dacă este asigurat sau nu.
• Trebuie să schimbăm strategia de comunicare pentru că noi ne adresăm unei generații care nu mai comunică așa cum am comunicat noi. Este o generație vizuală și auditivă, ei ascultă ce este pe fundal, nu citesc. Imaginea trebuie să fie scurtă concisă și să îi comunice pe limba lui. Din punctul meu de vedere, vaccinul anti-HPV ar trebui să fie la liber cel puțin 5 ani.

Conferințele Regionale pentru Sănătatea Comunității continuă și în 2023 în patru locații: Timișoara, Cluj, Iași și Craiova. Evenimentele vor reuni decidenți și lideri de opinie din sănătate din 26 de județe, manageri de spitale, coordonatori ai specialităților medicale, finanțatori publici și investitori privați, companii cu soluții pentru sănătate.