Platforma de comunicare medicală SpatiulMedical.ro și BORO Communication, în parteneriat cu MSD România au organizat pe 9 decembrie 2022 la Hotel Zenith din Constanța, Sala Poseidon, „Conferința Regională pentru Sănătatea Comunității”.
Evenimentul de la Constanța a deschis seria „Conferințelor Regionale pentru Sănătatea Comunității” care a continuat la Iași, pe 15 decembrie, la Hotel Unirea, Sala Cuza.
Conferința a abordat rolul vital al educației pentru sănătate și nevoia enormă de prevenire a cancerelor, în special cele legate de HPV, România fiind țara cu cea mai mare rată de incidență a cancerului de col uterin din Uniunea Europeană și cu cea mai mare rată de mortalitate din UE.
Am vorbit, împreună cu reprezentanți ai administrației publice locale, autorități din sănătate și medici de familie, despre parteneriatul local pentru sănătatea comunității și despre imunitate în comunitate. În continuare vă prezentăm ideile și propunerile prezentate în cadrul întâlnirii.
- Îmbunătățirea accesului la informație este unul dintre pașii cei mai importanți în prevenție; aici ne referim la accesul la informație încă din școală, acolo unde copiii să învețe să acorde importanță sănătății lor. Ar trebui să gândim o schemă mai largă, care să cuprindă toate nivelurile de educație, atât la școala primară, pe clase, cât în ceea ce privește stadiul de gimnaziu, liceu și facultate. Oamenii au obligația de a-și păstra sănătatea. În România, cuvântul obligație nu este suportat.
- O problemă este reprezentată de faptul că cei mai mulți bani se duc pe tratamente, iar procentul alocat pentru prevenție este foarte mic în România. CNAS nu se ocupă deloc de decontarea serviciilor care țin de prevenție sau educație. Legislația ar trebui să prevadă un minim de educație pentru sănătate încă de la grădiniță.
- O soluție ar fi un parteneriat între Inspectoratul Şcolar Județean și Spitalul Județean. Să se facă un program de educare națională sau regională prin care persoanele din domeniul medical să vină și să pregătească profesorii de biologie pentru a putea susține ore de educație pentru sănătate, de la cele mai fragede vârste și până la maturitate ce înseamnă prevenția, care pot fi metodele aplicabile.
- Lipsa infrastructurii este cea care împiedică implementarea Planului Național de Combatere a Cancerului. Dacă noi nu avem un spital dotat, cum și unde putem implementa acest program național?
- Politica este cea care ar trebui să facă lucrurile mai bine, respectiv colaborarea dintre cei de la nivel național și cei de la nivel local, indiferent de culoare politică.
- Trebuie să găsim posibilitatea de a aloca buget pentru screening și trebuie să găsim o soluție prin care să determinăm persoanele să facă o anumită procedură și să înțeleagă că este necesară. De asemenea, ar trebui să fie gândit un bonus pe care l-ar putea primi pacientul în plus dacă vine să facă screening, niște analize gratuite de exemplu.
- Ministerul Sănătății ar trebui să ofere un buget separat pentru investigații pentru pacientul oncologic.
- Pentru a face educație pentru sănătate în școli este nevoie de personal. Degeaba există un ordin dacă personalul nu este suficient. Înainte de a încheia un parteneriat trebuie să ne gândim dacă avem cu ce și cu cine să-l facem.
- Trebuie să le oferim copiilor materiale, unde să vadă prezentate informațiile și pe care să le ia acasă, dar din păcate nu avem astfel de fonduri pentru materiale.
- O disciplină de studiu dedicată igienei ar trebui să fie cuprinsă în planul de învățământ, deoarece, dacă este cuprinsă în planul de învățământ ea poate fi respectată şi predată. Medicina școlară trebuie să fie reactivată.
- Implementarea în sistem a mediatorilor sanitari ar putea ajuta la suplimentarea acestei lipse a personalului prezente în sistem.
- Trebuie să fie alcătuit un protocol care să presupună că din momentul în care un pacient se prezintă la medic cu o suspiciune, iar medicul de familie îl trimite la un specialist oncolog, investigațiile să nu ajungă să dureze foarte mult. Dacă ar exista acest protocol, medicii ar putea ghida exact pacienții în sistemul public, iar aceștia ar avea un traseu al pacientului bine definit. Traseul pacientului este întrerupt la un moment dat, iar acest protocol ar preveni ca acest lucru să se întâmple.
- Am reușit să revitalizăm programul național de vaccinare anti-HPV, respectiv să îl extindem și avem deja din 2021 extinderea vârstei până la cea de 18 ani. Prin realizarea acestui lucru, această grupă de vârstă poate să acceseze acest vaccin fără acordul părinților.
- Una dintre problemele pentru care educația pentru sănătate nu ajunge la mai mulți copii este pentru că directorii de școli nu doresc să o includă în oferta de cursuri opționale tocmai pentru că educația pentru sănătate este comprehensivă, cuprinzând partea de reproducere, de sexualitate și asta se pare că agită spiritele mai religioase, mai conservatoare.
- Avem nevoie de o strategie pe care să o utilizăm pentru ca oamenii să revalorizeze educaţia pentru sănătate fără să o mai perceapă ca fiind gratuită, deci fără valoare.
- Ne dorim ca programul de vaccinare anti-HPV să fie extins astfel încât dezideratele propuse de Uniunea Europeană prin programul lor de combatere a cancerului care are un obiectiv extrem de bine calibrat și anume ca până în 2030 să avem 90% din adolescenți vaccinați – fete și băieți. Avem exemple de bune practici care au implementat această formulă și care au reușit să elimine cancere cauzate de HPV, până aproape de 0, cum este exemplul Australiei.
- Un grup de experți de la Comisia Europeană care s-a uitat la cifre, au constatat că România și Bulgaria se află la coada listei în ceea ce privește vaccinarea anti-HPV.
- Problema este că în continuare sunt părinți care nu știu despre vaccinarea anti-HPV în România sau dacă știu, știu lucrurile greșit, ca urmarea a reminiscențelor ale primei campanii.
- Ideal ar fi ca medicii vaccinatori să aibă timpul și resursele să realizeze vaccinarea anti-HPV ca orice altă campanie de vaccinare, să aibă lista tuturor adolescenților înscriși și să îi cheme la vaccin.
- O soluție ar fi ca părinții să își poată înscrie copiii singuri pe o platformă online, de tipul celei utilizate pentru campania Covid, pe baza codului de parafă al medicului de familie și CNP-ul copilului.
- O altă problemă este specificul schemei de vaccinare anti-HPV: avem două doze până în 15 ani și trei doze după împlinirea vârstei de 15 ani. Având în vedere că Ministerul nu face o achiziție continuă de doze, astfel încât să poată exista o continuitate în disponibilitatea vaccinurilor la DSP, medicii de familie rezervau dozele pentru copiii care au început o schemă de vaccinare.
- Ideea de a păstra sau nu dozele în stoc nu este decizia medicului de familie, ci este o decizie la nivel de județ. Există studii internaționale mai noi care dovedesc că e posibil să fie suficientă o singură doză care să asigure o protecție, mai scăzută, de 70%, dar asigură. Dacă nu avem vaccin suficient în stoc, ce este mai bine, să vaccinăm cu o doză mai multe persoane sau să terminăm schema pentru unii, iar unii să rămână nevaccinați.
- În condițiile unui context epidemiologic defectuos, am progresat continuu la vaccinarea aceasta, în 2020 aveam cam 2300 de doze administrate, în 2021 cam 2700, iar acum, în 2022 ne apropiem de 5000 de doze. Am vaccinat mai mult decât în alte regiuni, iar pentru că am consumat doze, ni s-au achiziționat altele.
- Termenul de valabilitate al vaccinului este o altă problemă, ar trebui să lucrăm cu vaccinuri cu termen de valabilitate mare, de 2 ani, pentru a nu face risipă.
- Nu există o comunicare eficientă, cum era altă dată, între Centrul de Boli Transmisibile și Ministerul Sănătății.
- Lipsa dozelor necesare de vaccin este o problemă cu care ne confruntăm pentru toate schemele de vaccin, nu doar pentru cel anti-HPV. Lipsa vaccinului provoacă în rândul părinților descurajare. Au fost mămici care ne-au întrebat de ce nu avem stocuri dacă vaccinul este așa eficient și sigur.
- A fost surprinzător să văd în ultimii ani că în această luptă anti-HPV s-a alăturat o categorie nouă de practicieni și anume medicii ORL. Cazuistica de cancere ORL la bărbați a explodat în ultima perioadă și de aceea, cerem includerea băieților în schema de vaccinare anti-HPV.
- Ne dorim ca o fată care a împlinit 16 ani să poată face singură o cerere de vaccinare împotriva HPV, nu numai cu acordul părinților.
- Ar trebui ca toate fetele până în 25 de ani să aibă acces gratuit la contraceptive pe baza carnetului de elev sau student.
- Asistența medicală comunitară poate contribui la informarea populației din regiunile la care ajunge mai greu informația și la convocarea la vaccinare.
- Până acum, vaccinarea în școli mergea perfect pentru că aveai totul într-un singur loc. Aceasta a fost scoasă pentru că medicii școlari nu pot face supraveghere post vaccinală.
- Farmaciile nu pot fi un loc unde să putem avea vaccinare deoarece farmacistul nu poate administra injecții intramuscular în farmacie, nu cunoaște antecedentele persoanei, nu poate asigura supravegherea postvaccinală, iar pentru intervenții de urgență trebuie să sune la 112.
- Rețelele sociale sunt acum vectorul cel mai utilizat al informației. Afișarea filmelor cu cazuri foarte grave de boli care pot fi prevenite prin vaccinare și poate chiar și afișajul în mijloacele de transport, liderii de opinie ar trebui folosiți în acest sens.
- Ar trebui să se introducă în comunitățile din județul Constanța centre integrate de servicii comunitare în care să existe un medic, un asistent social, un educator. Este foarte important să avem un mediator care să ne ajute în înțelegerea unei comunități și să putem să sprijinim medicul de familie în acest proces de convingere a oamenilor.
- Există anumite „butoane” pe care le putem apăsa în încercarea noastră de a le expune beneficiile pe care le pot obține prin vaccinare. În multe familii și comunități nu se discută despre subiecte precum bolile cu transmitere sexuală pentru că sunt subiecte tabu, iar aceste centre ar putea face activități de educare a populației.
- O altă problemă ar fi farmacovigilența. Apar foarte mulți germeni cu rezistență la antibiotic. Specialiştii de la noi nu sunt obișnuiți să lucreze în echipe și să comunice între ei. Fiecare are în vedere numai ceea ce ține de specializarea lui.
Conferințele Regionale pentru Sănătatea Comunității continuă și în 2023 în patru locații: Timișoara, Cluj, Iași și Craiova. Evenimentele vor reuni decidenți și lideri de opinie din sănătate din 26 de județe, manageri de spitale, coordonatori ai specialităților medicale, finanțatori publici și investitori privați, companii cu soluții pentru sănătate.
