Cea de a treia Conferință Regională pentru Sănătatea Comunității a avut loc la Iași, pe 12 mai și a fost dedicată tuturor celor care contribuie la sănătatea comunității: decidenți și lideri de opinie din sănătate din județele Iași, Suceava, Botoșani, Vaslui, Galați, Neamț, Vrancea. Conferința a abordat mai multe teme, printre care: strategii și programe pentru sănătate, promovarea sănătății și a educației pentru sănătate, investițiile în sănătate la nivel local, județean și regional, accesul rapid la diagnostic și tratament, Planul Național de Redresare și Reziliență, rolul vital al medicului în comunitate, parteneriatul public local pentru sănătate.
De ce are nevoie un sistem medical pentru a fi performant? Există o nouă filosofie care trebuie luată în considerare: decizia actului medical nu este unilaterală, ea trebuie să implice pacientul. Practic, avem o triadă: sistemul de sănătate cu toate problemele și soluțiile pe care le oferă, medicul și pacientul. Și, în acest context, rolul medicului este fundamental pentru că aduce un aport de experiență și profesionalism. Deci înainte de a vorbi de finanțare, de probleme de infrastructură, trebuie să punem principiul fundamental pe care vrem să lucrăm, a punctat Prof. Dr. Gabriel Oniscu, Profesor Chirurgie de Transplant și șef al Diviziei Academice de Transplant din cadrul Karolinska Institutet, președintele ales al Societății Europene pentru Transplant de Organe.
În cadrul dezbaterii, s-a pus accentual pe digitalizare, care ajută sistemele de sănătate să treacă de la o abordare bazată pe spital la una mai integrată, axată în mai mare măsură pe comunitate. În opinia Dr. Gabriel Funingănă, Medic Specialist Oncolog și Cercetător Clinician la Universitatea Cambridge, există o vorbă – Date proaste înăuntru, date proaste în afară. Deci, nu putem vorbi despre digitalizare fără să avem o structură și o strategie.
Nu te poți apuca să faci investiții în Sănătate fără să stabilești niște priorități. Trebuie să știi unde se justifică și unde nu se justifică să faci investiții, dar și care sunt prioritățile. Inițiativele individuale sunt bune, dar trebuie să existe o continuitate. Altfel, fiecare cârpește cât poate, pe unde poate. În mod normal, ar fi trebuit să existe o evaluare a nevoilor de investiții prin PNRR la nivel județean, sub coordonarea Direcțiilor de Sănătate Publică, să se vadă în ce măsură infrastructura răspunde nevoilor de sănătate ale populației, ce se poate face, până la ce nivel de competență se poate ajunge la nivelul fiecărui județ. E vorba de competența organizațională – resurse umane, resurse materiale și resurse financiare. (Vasile Cepoi, Institutul Regional de Oncologie)
Trebuie să schimbăm paradigma în ceea ce privește îngrijirile medicale în România. Ne-am impus să micșorăm numărul de paturi, dar nu ne-am propus să ajungem la nivelul Germaniei, de exemplu, în ceea ce privește calitatea acestor paturi. Deci, noi trebuie să construim spitale noi, să le închidem pe cele vechi, iar personalul să fie transferat în unitățile noi. Concomitent cu această procedură, putem reduce numărul de paturi. De asemenea, este nevoie de facilități hoteliere pentru pacienții care vin de la sute de kilometri și au nevoie de tratamente ambulatorii. Doar în aceste condiții putem micșora numărul de paturi. Dar să le tăiem așa, pentru că a zis partidul sau cineva de la Uniunea Europeană, este o mare greșeală. (Prof. univ. dr. Grigore Tinică, Manager Institutului de Boli Cardiovasculare din Iaşi)
Sistemul spitalicesc din România este subfinanțat, iar Casa Națională de Asigurări de Sănătate menține tarifele din 2018, care nu au fost modificate și nu au ținut cont de situațiile ivite pe parcurs. În ceea ce privește finanțarea în sistemul de sănătate, sursele au început să se diversifice și cu proiecte europene și cu proiecte ale Ministerul Sănătății. Însă, este foarte greu să cer mulți bani de la Consiliul Local deoarece din cei 45.000 de pacienți numai 18% sunt din Municipiul Moinești. (Prof. dr.Adrian Cotîrleț, Manager Spitalul Municipal de Urgență Moinești)
Trecem printr-o perioadă fericită pentru sistemul de sănătate. Sunt mulți bani, există surse de finanțare diverse. Într-adevăr, nu sunt ușor de obținut, pentru că birocrația este la ea acasă. Sunt multe oportunități prin PNRR. Spitalul nostru, din fericire, a câștigat un proiect mare prin PNRR, în valore de 77 de milioane de euro și așteptăm cu nerăbdare următoarele oportunități de finanțare. În momentul de față, avem în derulare 6 proiecte europene. (Ana Rinder, manager Spital Județean de Urgență Vaslui)
Concluzii
- Prioritatea sistemului de sănătate trebuie să fie absorbția de fonduri europene. Sunt mulți bani și surse de finanțare diverse. Într-adevăr, nu sunt ușor de obținut, din cauza birocrației, dar sunt bani care trebuie atrași și investiți.
- Fondurile alocate prin PNRR sunt foarte mari, cu ele puteau fi rezolvate multe probleme. Trebuia început cu standardizarea spitalelor pe niveluri de competență și stabilit care este standardul; era necesară o evaluare a situației versus standard și identificat care dintre spitale pot fi reabilitate și care nu.
- Există probleme de la pregătirea, calitatea și performanța managerială, la toate nivelurile începând de la spitale până la Ministerul Sănătății. Aceste întâlniri ar trebui să fie luate în seamă de cei care decid în sănătate, iar aceste opinii care se fundamentează aici să fie baza deciziilor lor, pentru că informațiile pe care le colectează ei la nivel național nu au nicio legătură cu realitatea.
- Medicina cardiovasculară este slab reprezentată în zonele de Nord-Est și Sud-Est. Dorința de a extinde aceste tipuri de tratamente este legitimă. Probabil și din motive politice proiectul Institutului Regional de Medicină Cardiovasculară Iași nu a fost eligibil pentru finanțare PNRR, dar s-au dat asigurări că va fi finanțat prin POS. Noul institut ar cuprinde 27 de subspecialități cardiovasculare.
- Managerii spitalelor trebuie să aibă un punct comun asupra problemelor cu care se confruntă.
- Se așteaptă lansarea ghidurilor pentru Programul Operațional de Sănătate. Unitățile sanitare sunt pregătite cu mai multe proiecte.
- Este nevoie de secții de paliație. Există județe cu un singur furnizor de servicii paliative și acesta este privat.
- Se dorește extinderea programului de screening pentru cancerul colorectal.
- Trebuie crescută natalitatea în țară. O mamă tânără are nevoie de condiții (creșă, grădiniță) pentru creșterea copilului.
- Mamele cu mai mulți copii ar putea lucra mai puține ore pe zi, cu același salariu.
- Caravanele medicale trebuie asociate cu spitale performante care au și serviciu ambulatoriu și policlinică, pentru că pacientul, odată depistat cu o problemă de sănătate, are unde să se trateze. O caravană făcută pentru ONG-uri înseamnă pierdere de bani.
- Dotarea spitalelor trebuie făcută în etape, la 2 sau 3 ani. Am scădea costurile de lansare a proiectelor. Achizițiile de aparatură, în aceeași perioadă, sunt costisitoare.
- Nu există un concept național în ceea ce privește digitalizarea. Este nevoie de criterii și principii. Trebuie vorbită aceeași limbă, astfel încât unitățile sanitare din diferite regiuni să se înțeleagă.
Seria Conferințelor Regionale pentru Sănătatea Comunității 2023 va continua la Craiova pe 9 iunie.