Cea de-a doua Conferință Regională pentru Sănătatea Comunității 2023 s-a desfășurat pe 23 martie la Cluj-Napoca și a adus la masa discuțiilor Secretari de Stat în Ministerul Sănătății și cel al Investițiilor și Proiectelor Europene, manageri de unități sanitare, medici și finanțatori publici din județele Cluj, Maramureș, Mureș, Alba, Sibiu, Alba, Bistrița-Năsăud și Bihor, medici români din străinătate,dar și investitori privați. Evenimentul, organizat de Spațiul Medical și BORO PR & Communication, a adus în prim-plan problemele sistemului sanitar, punând accentul pe identificarea celor mai bune soluții pentru a păstra și îmbunătăți sănătatea populației.
Dr. Levente Vass, Secretar de Stat în Ministerul Sănătății: Trebuie să existe o schimbare de strategie în sistemul de sănătate. Trebuie să diversificăm specialiștii care oferă aceste servicii. Dacă se pierd 40% din medicii de familie, înseamnă că avem nevoie de alți specialiști. Avem nevoie de comunicatori, de asistenți medicali, extra sanitari, dar care se pricep la comunitatea lor și mă refer, de exemplu, la mediatorii romi, care sunt ascultați în comunitate. În calitate de Secretar de Stat sunt mulțumit de performanța sistemului sanitar românesc. Noi performăm, însă trebuie personalizat pe specialități și pe diagnostic problemele unde putem să intervenim și unde putem să găsim soluția.
Ovidiu Cîmpean, Secretar de Stat în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene: România are la dispoziție 8 miliarde de euro din fonduri europene pentru a face o reformă reală în Sănătate, până în 2029. Sănătatea beneficiază de cel mai mare buget din PNRR.
Raluca Sîmbotin, Associate Director Policy & Government Relations, MSD: Am văzut la Cluj o echipă de profesioniști din domeniul Sănătății, cu un obiectiv comun, acela de a îmbunătăți sănătatea comunității. Sper că recomandările dumneavoastră vor ajunge nu numai la autoritățile de la nivel central, care au fost foarte bine reprezentate în cadrul acestei conferințe, dar și la colegii dumneavoastră din alte regiuni de dezvoltare. Compania pe care o reprezint are o prezență de aproape 30 de ani în România și se axează foarte mult pe inovație în medicină, pe îmbunătățirea calității vieții pacienților. Pentru noi, zona de oncologie este o prioritate și salut toate eforturile care au fost făcute prin adoptarea Legii prin care se aprobă Planul Național de Prevenire și Combaterea Cancerului. Eu v-aș supune atenției necesitatea deblocării diagnosticului, pentru că, din păcate, diagnosticăm cancere în faze avansate – 70-80% din cancere sunt diagnosticate în stadiile 3 și 4. Noi continuăm campaniile de informare cu privire la factorii de risc, pe zona de prevenție tocmai am lansat o campanie TV despre importanța vaccinării. În ceea ce privește zona de Oncologie, continuăm platforma ONCOPLAN și toate acele instrumente dezvoltate în parteneriat cu Institutul de Oncologie Cluj-Napoca – suport psiho-oncologic, informații cu privire la nutriție pentru pacienții diagnosticați cu cancer, etc.
Dr. Rareș Buiga, medic primar anatomopatolog în Departamentul de Anatomie Patologică, Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță” Cluj-Napoca: Este foarte bine că PNRR-ul se concentrează pe cancer, pentru că bolile oncologice vor deveni în curând prima cauză de mortalitate la nivel mondial. Riscăm să murim de cancer. În plus, speranța de viață este redusă, pentru că mortalitatea pacienților cu cancer este cu 48% mai crescută în România, comparativ cu restul Europei. Este nevoie de digitalizarea sistemului în același timp cu arhivarea documentelor vechi. În cazul anatomiei patologice, blocurile și lamele ar trebui păstrate, sunt bucățele din pacienții noștri.
Dr. Emiliana Coștiug, medic de familie și președintele Asociației Medicilor de Familie din Cluj: Rețeaua de medicină de familie este una îmbătrânită. În 1999 erau 12.000 de cabinete de medicină de familie, acum mai sunt puțin peste 8.000. Medicina de familie nu este atractivă. Suntem sufocați de numărul mare de consultații acute pentru adulți. Avem în contractul cu Casa Județeană de Asigurări de Sănătate 20-24 de consultații decontate iar, la ora actuală, noi oferim între 40 și 60 de consultații pe zi. Medicul de familie susține sistemul medical cu consultații gratuite, neplătite. Când să mai faci screening, prevenție primară și informare? Știu cât de important este rolul medicul de familie în comunitate. Medicii noștri tineri pleacă în Germania, Franța, Italia. Noi vom ieși din cabinet cu picioarele înainte și îmi pare rău să spun asta. Am colegi care au căzut la datorie.
Dr. Ana Maria Sandu, Coordonator Supraveghere în Sănătate Publică Direcția de Sănătate Publică Alba: Știm cu toții că soluția magică este prevenția doar că serviciile de sănătate publică sunt și subfinanțate, puțin accesate și puțin accesibile. Medicina comunitară este cel mai puțin accesat serviciu medical, presiunea fiind pe ambulatorii și spitale. Ce am făcut noi? Am accesat fonduri PNRR pentru centrele de comunitare integrate din județul Alba, avem 10 dosare depuse care se vor semna și finanța în scurt timp, unde localnicii vor beneficia atât de servicii medicale de bază din partea echipei comunitare (asistent comunitar, consilier școlar, asistent social), precum și de servicii specializate, în funcție de nevoile comunității (psiholog, logoped, medic, specialist). Opt din cele 10 centre sunt în mediul rural. De asemenea, în ultimii 15 ani, am creat o rețea de medicină comunitară, care acum acoperă 50 de UAT-uri.
Cristian Vasile Roman, Manager Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu: 90% din cancerele pulmonare sunt cauzate de tutun, de fumat. Este foarte important ca medicii să meargă în școli, pentru că una e să trimiți un pliant la școală și să se discute la ora de dirigenție și alta e să se prezinte medicul în fața elevilor. Este necesar să ajungem cu prevenția în școala generală, pentru că fumatul începe acolo. Trebuie mers între elevi, dar și între oameni, în centrul orașului. De asemenea, trebuie să existe oameni la nivel de spital care să se ocupe de partea de comunicare, de educare. Dacă există comunicare și rezultatele muncii noastre sunt vizibile.
Ștefan Rusu, Expert Tehnic Inovare și Antreprenoriat, ADR Nord-Vest: Eforturile noastre se concentrează pe sprijinirea mediului privat, pe sprijinirea întreprinderilor inovative care pot contribui prin soluții scalabile și inovatoare la sănătatea comunității, prezentă și viitoare. Le oferim inovatorilor uneltele și conexiunile necesare pentru a aduce soluții inovative în piață, fie că vorbim de pacienți, spitale, clinici ș.a.m.d. Aceste start-up-uri pot aduce soluții noi pentru probleme vechi, care pot contribui la îmbunătățirea sistemului medical.
Propuneri:
- Este nevoie de un contract asigurat-asigurator, ca la RCA, astfel încât pacientul să știe care sunt serviciile medicale de care beneficiază, iar medicul și asistentul medical să nu se mai ocupe de lucruri administrative.
- Trebuie găsită o soluție legislativă pentru ca mai multe UAT-uri să se asocieze și să finanțeze, la comun, un asistent medical școlar care, măcar prin rotație, să ofere servicii școlilor. Altfel, un singur UAT din rural nu își va permite să plătească salariul unui asistent medical școlar.
- Este nevoie de furnizori de servicii paliative. Ar trebui ajutați mai mult furnizorii privați, care vin să suplinească lipsa unui serviciu medical specializat de stat.
- Trebuie să existe o mai bună comunicare între diferite eșaloane și specialități. Medicii nu ar trebui să comunice între ei prin intermediul pacientului.
- Este nevoie de mai multe centre de radioterapie. Trebuie gândit un sistem precum cel al dializei, prin care pacienții sunt transportați la centrele unde se face radioterapie.
- Navigatorul medical este foarte important, trebuie atașat medicului de familie.
- Mortalitatea prin cancer de col uterin poate fi diminuată printr-un screening agresiv.
- Necesitatea deblocării diagnosticului în cazurile oncologice. În România, 70-80% din cancere sunt diagnosticate în stadiile 3 și 4.
- Este nevoie de educație medicală, mai ales în școli. Medicii ar trebui chemați în unitățile de învățământ. Ar trebui să existe parteneriate între școli și unități sanitare.
- Campaniile de promovare a sănătății trebuie făcute pe audiențe țintă, cu mesaje clare, adaptate specificului publicului țintă.
- Caravanele medicale pot fi o soluție pentru depistarea precoce a bolilor.
- În spitale este mare nevoie de paliație. Trebuie amenajate paturi de paliație.
- Trebuie înființate centre care să diagnosticheze și să trateze bolile rare, precum limfoamele și leucemiile, tumorile de părți moi (sarcoamele). În aceste centre trebuie să ajungă toate cazurile din întreaga țară, să reușești astfel să creezi poli în centrele universitare care să adune patologii diferite. Dacă nu facem acest lucru, 25% dintre pacienții noștri cu boli rare vor muri.
- Este necesar un dosar unic, electronic, al pacientului. Acest „pașaport electronic” ar diminua cheltuielile cu investigațiile și medicamentele.
- Este nevoie de digitalizarea sistemului în același timp cu arhivarea documentelor vechi.
- Inovatorii trebuie sprijiniți. Fie cu sfaturi, fie cu facilitarea unor module sau chiar conectarea lor cu actori din spitale sau industrie, pentru testarea, validarea, scalarea sau comercializarea lor.
Conferințele Regionale pentru Sănătatea Comunității 2023 vor continua la Iași (12 mai) și Craiova (09 iunie).
