Cea de-a patra Conferință Regională pentru Sănătatea Comunității a avut loc la Craiova, pe 9 iunie, la Hotel Ramada Plaza, reunind decidenți, lideri de opinie din sănătate din județele Dolj, Gorj, Mehedinți, Teleorman, Vâlcea, Olt, Argeș, medici români din diaspora, dar și reprezentanți ai Ministerului Sănătății și Administrației Prezidențiale. Conferința a abordat mai multe teme, printre care Planul Național de Combatere a Cancerului, rolul vital al medicului în comunitate, promovarea sănătății și educației pentru sănătate, investițiile în sănătate la nivel local, județean și regional, parteneriatul public local pentru sănătate și accesul rapid la diagnostic și tratament.
În deschiderea conferinței, Conf. Dr. Michael Schenker, Directorul Medical al Centrului de Oncologie Sf. Nectarie din Craiova și Președintele Comisiei de Oncologie din Ministerul Sănătății, a vorbit despre Planul Național de Prevenire și Combatere a Cancerului și despre implementarea lui la nivel regional. Cuvântul cheie este „colaborarea” cu colegii din toate specialitățile implicate în îngrijirea pacienților cu cancer, nu numai oncologie, radioterapie și chirurgie oncologică.
Medicul a punctat și minusurile oncologiei românești: lipsa unor programe coerente și eficiente de prevenție și depistare precoce a cancerului, diagnostic pus în stadii tardive și o mortalitate crescută prin cancer. Potrivit acestuia, Planul pentru Combaterea Cancerului este un demers care va rezolva o mare parte din problemele existente în momentul de față. Toți pilonii de management, de îngrijire a pacienților oncologici, de la prevenție și până la paliație sunt de interes și este necesar să se implementeze măsuri pentru corectarea problemelor existente la fiecare nivel, nu numai în ceea ce privește tratamentul și diagnosticul, prevenția și depistarea precoce, dar și cercetarea clinică, resursele umane ș.a.m.d.
De la creșterea numărului de români cu boli cronice, la disparitățile de sănătate din regiuni și până la impactul pandemiei COVID-19, suntem martorii unor comunități remarcabile de a aduce schimbări pozitive, a spus Conf. Dr. Diana Loreta Păun, Consilier Prezidenţial, Departamentul Sănătate Publică, Administraţia Prezidenţială. În opinia sa este important să ne concentrăm acțiunea pe 3 piloni fundamentali: prevenire, acces la servicii de sănătate și educarea comunității.
„Prevenția și educația pentru sănătate au reprezentat direcții în care Administrația Prezidențială a solicitat ca prioritate zero asumarea pentru reforma în sănătate, pentru că avem convingerea că nu mai educația pentru sănătate, la nivel de cetățean, importanța conștientizării prevenției, a adoptării unui stil de viață sănătos pot avea pe termen lung efecte asupra speranței de viață. În ceea ce privește accesul la servicii de sănătate echitabil pentru toți cetățenii, știm că este un drept fundamental, dar este responsabilitatea autorităților, în egală măsură centrale și locale, să ne asigurăm că toți cetățenii au acces la servicii medicale și la tratamente adecvate. Trebuie să luăm măsuri pentru a reduce discrepanțele din sănătate și pentru a ne asigura că nicio comunitate nu e lăsată în urmă.”, a punctat Conf. Dr. Diana Loreta Păun.
“Mai nou, se spune că există 3 factori care nu țin de sistemul sanitar: sunt 3 factori care țin de educație și de prevenție, țin de mediu, de factorii care ne înconjoară și țin și de genetica noastră. Recunosc, partea cu genetica ține și de sistemul sanitar românesc, pentru că suntem obligați să ținem pasul, chiar dacă pornim cu un dezavantaj enorm față de restul Europei, de SUA și Australia”, a spus Dr. Levente Vass, Secretar de Stat în Ministerul Sănătății.
Potrivit acestuia, Oltenia este dezavantajată comparativ cu Transilvania și Banatul care au un avantaj din punct de vedere al capacității sistemului medical: au mai multe centre universitare, unități sanitare și paturi de spital. Legat de Planul Național pentru Combaterea Cancerului, Dr. Leventer Vass a spus că este o strategie bună, dar care ridică mai multe probleme care trebuie rezolvate. Până la urmă, aceasta este esența unei strategii, să avem 30, 40 de probleme care au nevoie de legislație secundară, pe care nimeni nu se așteaptă să o faci de pe o zi pe alta, dar să-ți dai silința să faci tot ce este scris în document.
Avem o serie de lecții învățate în această perioadă de 20 de ani de când lucrăm cu fonduri europene. Eșecurile în proiecte, finanțarea unor proiecte fără un impact real, sunt rezultatul lipsei unor strategii și a unor discuții în parteneriat. Ce sfaturi putem da autorităților? Trebuie să crească capacitatea de a implementa și de a dezvolta aceste proiecte, trebuie să selecteze cu atenție colaboratorii, firmele, care dezvoltă proiectele, a spus Dorian Delureanu, șef OI POR, Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia. Potrivit acestuia, Spitalul Regional de Urgență Craiova este prima investiție de care ADR Sud-Vest Oltenia se va ocupa ca organism intermediar. Este o construcție nouă în regiune, o provocare enormă, spune Dorian Delureanu.
Roxana Barbu, Government and Public Affairs Manager, Philips a menționat că este pentru prima dată când primim confirmarea că ADR-ul poate fi organism intermediar pentru POS. Ne bucură acest lucru pentru că știm că aveți experiența pentru a susține aceste proiecte. În regiuni, zona de dezvoltare vine, clar, din partea de finanțări. Spitalul comunității va crește odată cu atragerea de fonduri europene. Vedem oportunitatea istorică pe care România o are prin intermediul finanțărilor venite prin PNRR și POS, dar cel mai important este că Programul Operațional Sănătate este o inițiativă pe care nu foarte multe țări din Uniunea Europeană o au.
Prof. Dr. Elisa Liehn, Profesor de cardiologie experimentală Universitatea de Științe din Odense, Danemarca a menționat că în Danemarca, dar și în Germania, unde a lucrat timp de 20 de ani, nu se așteaptă de la pacient să vină la screening, ci sunt trimise scrisori de informare, se fac programări pentru consultații sau teste. Scrisorile sunt trimise de medicii de familie. Cine nu vine la un test programat, este amendat. Aceste programe de screening, inclusiv analizele de sânge, sunt obligatorii.
Concluzii:
- Trebuie încurajată participarea cetățenilor în procesul deciziilor, facilitarea dialogului deschis între autorități, profesioniști din sistem, asociațiile de pacienți și mediul academic.
- Campaniile de sănătate publică ar fi mai eficiente dacă ar include pacienți care să vorbească despre experiența lor cu diverse afecțiuni.
- Partea de educație medicală este foarte importantă. Copiii ar trebui învățați încă din școală să respecte opinia medicilor, dar și noțiuni despre diverse patologii, astfel încât atunci când apare o problemă să știe ce trebuie făcut.
- La fel de important ca prevenția sunt tratamentul și continuitatea serviciului medical după tratament, de exemplu în cazul pacienților cu boli cardiovasculare.
- Este nevoie de un sistem de reabilitare, recuperare și monitorizare a pacienților după un accident vascular sau infarct. Cu siguranță că medicii își urmăresc pacienții, dar lucrurile pot fi făcute mai bine organizat, sistematizat.
- La nivelul spitalelor, ar trebui înființată o structură care să se ocupe de prevenția și screeningul în comunitate, de monitorizarea și rechemarea pacientului la evaluare și, de ce nu, de urmărire genetică a familiei acestuia.
- Trebuie găsite metode eficiente de a aduce populația la screening, în special în mediul rural.
- Asistenții sociali ar trebui să se implice activ în chemarea persoanelor la screening. Nu întotdeauna scrisorile trimise de medicii de familie au succes în a aduce oamenii la screening. Trebuie găsită o metodă de informare pe înțelesul pacientului.
- Medicul de familie trebuie să aibă obligația de a trimite pacientul unde știe că va primi cel mai bun diagnostic și tratament.
- Proiectele de sănătate ce urmează a fi lansate pot fi corelate, de exemplu screeningul hepatitei și screeningul cancerului colorectal. Ele pot fi făcute împreună, astfel încât să ușurăm munca medicului de familie.
Singura serie de evenimente regionale pentru sănătate din România va continua, într-o formă extinsă, și în 2024.
