În cadrul întâlnirii online „Spitalul Nostru”, dedicată rolului spitalului în comunitate și organizată pe 28 aprilie 2021 de BORO Communication, o intervenție care a punctat pertinent și argumentat mai multe probleme, dar și posibile soluții a fost cea a noului președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Adrian Gheorghe.
Background-ul său include studii de economia sănătății la Imperial College din Londra, unde a și activat apoi ca senior health economist în departamentul de epidemiologie a bolilor infecțioase. A lucrat, de asemenea, la London School of Hygiene and Tropical Medicine, în cadrul Departamentului de Sănătate Globală și Dezvoltare din Marea Britanie, precum și ca economist în sănătate în cadrul Oxford Policy Management (o companie de consultanță internațională în sănătate). În 2013 a obținut doctoratul la Universitatea din Birmingham.
În cadrul Xgrupului „Spitalul Nostru”, președintele CNAS a abordat mai multe subiecte referitoare la unele dintre cele mai acute probleme ale managementului și finanțării spitalicești din România, pe care pandemia de Covid-19 doar le-a făcut și mai vizibile și urgente, anume:
- Finanțarea sistemului de sănătate
- Remunerarea personalului medical (propunerile vizând „plata pentru performanță”)
- Prioritizarea pacientului (optimizarea traseului acestuia în sistem și evaluarea rezultatelor)
- Probleme și oportunități de optimizare a managementului spitalicesc din unitățile publice.
În primul rând, Adrian Gheorghe a făcut referire la un element prioritar (deși nu unic) în orice încercare de optimizare a managementului spitalelor publice din România: predictibilitatea sistemului. Iar aici intră nu doar discuția despre finanțare ci și despre modelele manageriale ce se aplică. Orice spital trebuie văzut, în mod asumat de către management dar și de către întregul sistem, și ca o unitate de business. „Asta nu într-un sens hrăpăreț, pecuniar”, ci în sensul că spitalele de stat trebuie să aibă o viziune de management dar și să aibă la dispoziție resursele (financiare precum și legale) pentru a o putea implementa. Dacă spitalul nu dispune de aceste elemente, atunci se creează mult spațiu pentru decizii discreționare, incoerente, chiar greșite. Doar astfel, atât finanțarea cât și managementul spitalelor vor deveni mai sustenabile și eficiente.
Președintele CNAS a vorbit deschis și despre faptul că nu e întâmplătoare „imaginea pe care o are Casa Națională de Asigurări de Sănătate, care e magnetul majorității nemulțumirilor”. Asta tocmai pentru că este unul dintre cei mai constanți platnici. Chiar și cu tarifele învechite pe care le are la decontări și cu multe altele probleme existente, este totuși o sursă constantă și predictibilă de fonduri. „Iar predictibilitatea nu trebuie subestimată” ca importanță în buna desfășurare a managementului spitalicesc. „Când vorbim despre o ajustare, o modernizare a finanțării spitalelor, despre care suntem de acord că e oportună și necesară în acest moment, trebuie avut în vedere ce instrumente pot asigura această predictibilitate, și cum inter-relaționează ele.”
Pe de altă parte, legat de spațiul de manevră pe care îl au managerii spitalelor de stat, trebuie avută în vedere „o migrare din sfera hiper-reglementării în sfera asumării deciziilor de management în spitalele publice din România”. De regulă, de la nivel central vin diferite norme și reglementări, iar spitalele au un spațiu foarte limitat, lax și pasibil de numeroase interpretări pentru a acționa din perspectivă managerială. Asta duce adesea cel puțin la aplicări neunitare ale cadrului legal. „Este imposibil să reglementezi perfect de la centru pentru o țară întreagă. Nu se poate, chiar dacă ai toate datele – și noi nu avem toate datele de care am avea nevoie pentru acest tip de reglementare.” Atunci soluția poate fi doar mai multă asumare a deciziilor manageriale, dar totodată și un management mai performant, mai creativ la nivel local.
Fără o profesionalizare dar și o mai mare asumare a managementului din Sănătate nu se poate realiza flexibilizarea și eficientizarea actului managerial, astfel încât el să răspundă nevoilor dar și dezvoltărilor rapide ale contextului general. „De unde să vină însă acest management, sistematic vorbind? Pentru că oameni buni se găsesc, nu asta este problema.” Însă crearea unui întreg sistem de administratori performanți în sănătate, la toate nivelurile, este adevărata provocare. În același sens, Adrian Gheorghe a subliniat faptul că nu există o asociație a managerilor de spitale activă și funcțională. În consecință, pentru o reformă substanțială a managementului de spital din România, din păcate „elementele structurale pur și simplu nu există deocamdată. Cea mai bine gândită reformă nu poate aduce schimbări pentru beneficiarul actului medical în aceste condiții”.
Continuând discuția despre rolul central al beneficiarului sistemului medical, președintele CNAS a vorbit despre câteva lucruri concrete ce pot îmbunătăți traseul pacientului în sistemul de sănătate, în mod special a celui oncologic (despre acest subiect foarte actual ce a fost abordat și la întâlnirea Xgrupului „Spitalul digital”, organizată pe 29 martie, despre care puteți citi mai multe aici). În primul rând, este necesară facilitarea cunoașterii și înțelegerii prevederilor legale de către pacienți și furnizării de servicii de sănătate. Decidenții din sistem și CNAS trebuie să fie mult mai activi în a face cunoscut cadrul legal și cum se aplică el. „Ajung și la mine situații care arată că pacienții sau furnizorii de servicii medicale fie nu cunosc în totalitate reglementările legale, fie le interpretează sau le aplică diferențiat” a spus Adrian Gheorghe. Spre exemplu, de la începutul pandemiei au fost introduse măsuri legale menite să faciliteze situația și traseul pacienților oncologici. Pe durata stării de alertă acestor pacienți li se pot deconta investigații paraclinice peste valoarea de contract. „Practic niciun furnizor nu poate spune că nu poate oferi aceste analize, deoarece Casa decontează. Vă asigur că sunt situații în care nu se aplică această prevedere așa cum ar trebui, fără nicio justificare”.
Al doilea aspect abordat (și legat de care, într-o conferință de presă recentă, ,a fost anunțat un eveniment al CNAS pentru a doua jumătate a anului) este necesitatea unui dialog asumat privind acoperirea neuniformităților provocate de faptul că prevederile legale actuale concep sistemul de sănătate în termeni de „paliere de servicii”, iar comunicarea dintre aceste paliere din perspectivă legală „este cel puțin deficitară, sau poate fi îmbunătățită major. Un pacient, când are o problemă, traversează mai multe niveluri de servicii, uneori în aceeași zi, uneori de la o oră la alta. Vă asigur că nimeni nu gândește acum nici organizarea, nici finanțarea sănătății în termeni de experiență a pacientului.”
Un vector pentru schimbarea foarte necesară a acestei situații este să se înceapă urmărirea rezultatelor în sistemul de sănătate. „În mod clar, în România se finanțează input-urile”, nu rezultatele, și totodată există prea puține date despre rezultatele concrete ale sistemului, „îi salvăm pe oamenii aceștia sau nu, și dacă da, pentru cât timp?”. Lipsa acestor informații generează și foarte puțină asumare în sistem, spre exemplu „pentru a mișca acul indicatorilor epidemiologici. Nimeni nu este responsabil pentru asta, dar banii se cheltuie.”
Din această perspectivă putem începe să abordăm și conceptul „plății pentru performanță” în România. „Asta nu e un bau-bau care îi va arunca pe unii din business, și de asemenea nu este o plată pe excelență. Este pur și simplu o punere în balanță a resurselor folosite cu rezultatele obținute. Asta înseamnă cu adevărat finanțare, nu doar să trimitem file de buget în țară.” Actualmente, însă, datele privind rezultatele sistemului de Sănătate „nici nu sunt luate în considerare, în nicio decizie de finanțare.”
Revenind la ideea necesității unei profesionalizări și asumări mai mari a managementului spitalicesc, președintele CNAS a subliniat faptul că îmbunătățirea traseului pacientului trebuie neapărat să fie abordată „din punctul de vedere al rezolvării problemelor” care îl aduc pe acesta în sistemul spitalicesc. „Asta trebuie să își propună sistemul de sănătate, să finanțeze rezolvarea problemelor pacienților.”
Cu siguranță sunt multe problemele de identificat și soluțiile de implementat în sănătatea din România, dar în același timp este extrem de necesară și utilă o abordare a acestora dintr-o perspectivă managerială și de economie a sănătății, exact perspectiva din care a vorbit la această întâlnire președintele CNAS, Adrian Gheorghe.
Întâlnirea Xgrupului „Spitalul Nostru” a fost organizată de Spațiul Medical și BORO Communication, în parteneriat cu Philips, MSD România, KADRA, Kapamed International. Discuțiile despre cum se pot îmbunătăți și moderniza politicile și practicile manageriale din sănătatea românească vor continua pe 23 și 24 septembrie la cea de-a șasea ediție a Convenției Române a Spitalelor ROHO, care va avea loc la Hotel Caro din București.