Adrian Gheorghe, președintele CNAS: „Orice spital trebuie văzut, în mod asumat, și ca o unitate de business”

În cadrul întâlnirii online „Spitalul Nostru”, dedicată rolului spitalului în comunitate și organizată pe 28 aprilie 2021 de BORO Communication, o intervenție care a punctat pertinent și argumentat mai multe probleme, dar și posibile soluții a fost cea a noului președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Adrian Gheorghe.

Background-ul său include studii de economia sănătății la Imperial College din Londra, unde a și activat apoi ca senior health economist în departamentul de epidemiologie a bolilor infecțioase. A lucrat, de asemenea, la London School of  Hygiene and Tropical Medicine, în cadrul Departamentului  de Sănătate Globală și Dezvoltare din Marea Britanie, precum și ca economist în sănătate în cadrul Oxford Policy Management (o companie de consultanță internațională în sănătate). În 2013 a obținut doctoratul la Universitatea din Birmingham.

În cadrul Xgrupului „Spitalul Nostru”, președintele CNAS a abordat mai multe subiecte referitoare la unele dintre cele mai acute probleme ale managementului și finanțării spitalicești din România, pe care pandemia de Covid-19 doar le-a făcut și mai vizibile și urgente, anume:

  • Finanțarea sistemului de sănătate
  • Remunerarea personalului medical (propunerile vizând „plata pentru performanță”)
  • Prioritizarea pacientului (optimizarea traseului acestuia în sistem și evaluarea rezultatelor)
  • Probleme și oportunități de optimizare a managementului spitalicesc din unitățile publice.

În primul rând, Adrian Gheorghe a făcut referire la un element prioritar (deși nu unic) în orice încercare de optimizare a managementului spitalelor publice din România: predictibilitatea sistemului. Iar aici intră nu doar discuția despre finanțare ci și despre modelele manageriale ce se aplică. Orice spital trebuie văzut, în mod asumat de către management dar și de către întregul sistem, și ca o unitate de business. „Asta nu într-un sens hrăpăreț, pecuniar”, ci în sensul că spitalele de stat trebuie să aibă o viziune de management dar și să aibă la dispoziție resursele (financiare precum și legale) pentru a o putea implementa. Dacă spitalul nu dispune de aceste elemente, atunci se creează mult spațiu pentru decizii discreționare, incoerente, chiar greșite. Doar astfel, atât finanțarea cât și managementul spitalelor vor deveni mai sustenabile și eficiente. 

Președintele CNAS a vorbit deschis și despre faptul că nu e întâmplătoare „imaginea pe care o are Casa Națională de Asigurări de Sănătate, care e magnetul majorității nemulțumirilor”. Asta tocmai pentru că este unul dintre cei mai constanți platnici. Chiar și cu tarifele învechite pe care le are la decontări și cu multe altele probleme existente, este totuși o sursă constantă și predictibilă de fonduri. „Iar predictibilitatea nu trebuie subestimată” ca importanță în buna desfășurare a managementului spitalicesc. „Când vorbim despre o ajustare, o modernizare a finanțării spitalelor, despre care suntem de acord că e oportună și necesară în acest moment, trebuie avut în vedere ce instrumente pot asigura această predictibilitate, și cum inter-relaționează ele.” 

Pe de altă parte, legat de spațiul de manevră pe care îl au managerii spitalelor de stat, trebuie avută în vedere „o migrare din sfera hiper-reglementării în sfera asumării deciziilor de management în spitalele publice din România”. De regulă, de la nivel central vin diferite norme și reglementări, iar spitalele au un spațiu foarte limitat, lax și pasibil de numeroase interpretări pentru a acționa din perspectivă managerială. Asta duce adesea cel puțin la aplicări neunitare ale cadrului legal. „Este imposibil să reglementezi perfect de la centru pentru o țară întreagă. Nu se poate, chiar dacă ai toate datele – și noi nu avem toate datele de care am avea nevoie pentru acest tip de reglementare.” Atunci soluția poate fi doar mai multă asumare a deciziilor manageriale, dar totodată și un management mai performant, mai creativ la nivel local.

Fără o profesionalizare dar și o mai mare asumare a managementului din Sănătate nu se poate realiza flexibilizarea și eficientizarea actului managerial, astfel încât el să răspundă nevoilor dar și dezvoltărilor rapide ale contextului general. „De unde să vină însă acest management, sistematic vorbind? Pentru că oameni buni se găsesc, nu asta este problema.” Însă crearea unui întreg sistem de administratori performanți în sănătate, la toate nivelurile, este adevărata provocare. În același sens, Adrian Gheorghe a subliniat faptul că nu există o asociație a managerilor de spitale activă și funcțională. În consecință, pentru o reformă substanțială a managementului de spital din România, din păcate „elementele structurale pur și simplu nu există deocamdată. Cea mai bine gândită reformă nu poate aduce schimbări pentru beneficiarul actului medical în aceste condiții”. 

Continuând discuția despre rolul central al beneficiarului sistemului medical, președintele CNAS a vorbit despre câteva lucruri concrete ce pot îmbunătăți traseul pacientului în sistemul de sănătate, în mod special a celui oncologic (despre acest subiect foarte actual ce a fost abordat și la întâlnirea Xgrupului „Spitalul digital”, organizată pe 29 martie, despre care puteți citi mai multe aici). În primul rând, este necesară facilitarea cunoașterii și înțelegerii prevederilor legale de către pacienți și furnizării de servicii de sănătate. Decidenții din sistem și CNAS trebuie să fie mult mai activi în a face cunoscut cadrul legal și cum se aplică el. „Ajung și la mine situații care arată că pacienții sau furnizorii de servicii medicale fie nu cunosc în totalitate reglementările legale, fie le interpretează sau le aplică diferențiat” a spus Adrian Gheorghe. Spre exemplu, de la începutul pandemiei au fost introduse măsuri legale menite să faciliteze situația și traseul pacienților oncologici. Pe durata stării de alertă acestor pacienți li se pot deconta investigații paraclinice peste valoarea de contract. „Practic niciun furnizor nu poate spune că nu poate oferi aceste analize, deoarece Casa decontează. Vă asigur că sunt situații în care nu se aplică această prevedere așa cum ar trebui, fără nicio justificare”. 

Al doilea aspect abordat (și legat de care, într-o conferință de presă recentă, ,a fost anunțat un eveniment al CNAS pentru a doua jumătate a anului) este necesitatea unui dialog asumat privind acoperirea neuniformităților provocate de faptul că prevederile legale actuale concep sistemul de sănătate în termeni de „paliere de servicii”, iar comunicarea dintre aceste paliere din perspectivă legală „este cel puțin deficitară, sau poate fi îmbunătățită major. Un pacient, când are o problemă, traversează mai multe niveluri de servicii, uneori în aceeași zi, uneori de la o oră la alta. Vă asigur că nimeni nu gândește acum nici organizarea, nici finanțarea sănătății în termeni de experiență a pacientului.” 

Un vector pentru schimbarea foarte necesară a acestei situații este să se înceapă urmărirea rezultatelor în sistemul de sănătate. „În mod clar, în România se finanțează input-urile”, nu rezultatele, și totodată există prea puține date despre rezultatele concrete ale sistemului, „îi salvăm pe oamenii aceștia sau nu, și dacă da, pentru cât timp?”. Lipsa acestor informații generează și foarte puțină asumare în sistem, spre exemplu „pentru a mișca acul indicatorilor epidemiologici. Nimeni nu este responsabil pentru asta, dar banii se cheltuie.”

Din această perspectivă putem începe să abordăm și conceptul „plății pentru performanță” în România. „Asta nu e un bau-bau care îi va arunca pe unii din business, și de asemenea nu este o plată pe excelență. Este pur și simplu o punere în balanță a resurselor folosite cu rezultatele obținute. Asta înseamnă cu adevărat finanțare, nu doar să trimitem file de buget în țară.” Actualmente, însă, datele privind rezultatele sistemului de Sănătate „nici nu sunt luate în considerare, în nicio decizie de finanțare.”

Revenind la ideea necesității unei profesionalizări și asumări mai mari a managementului spitalicesc, președintele CNAS a subliniat faptul că îmbunătățirea traseului pacientului trebuie neapărat să fie abordată „din punctul de vedere al rezolvării problemelor” care îl aduc pe acesta în sistemul spitalicesc. „Asta trebuie să își propună sistemul de sănătate, să finanțeze rezolvarea problemelor pacienților.”

Cu siguranță sunt multe problemele de identificat și soluțiile de implementat în sănătatea din România, dar în același timp este extrem de necesară și utilă o abordare a acestora dintr-o perspectivă managerială și de economie a sănătății, exact perspectiva din care a vorbit la această întâlnire președintele CNAS, Adrian Gheorghe.

Întâlnirea Xgrupului „Spitalul Nostru” a fost organizată de Spațiul Medical și BORO Communication, în parteneriat cu PhilipsMSD RomâniaKADRAKapamed International. Discuțiile despre cum se pot îmbunătăți și moderniza politicile și practicile manageriale din sănătatea românească vor continua pe 23 și 24 septembrie la cea de-a șasea ediție a Convenției Române a Spitalelor ROHO, care va avea loc la Hotel Caro din București.

Emanuel Guţan

Country Manager Ecolab Romania, Bulgaria, Ukraina, Moldova

Partener ROHO

 

“Ecolab Romania, prin Divizia Healthcare, oferă soluții de prevenire a infecțiilor care ajută la asigurarea unui mediu mai curat, mai sigur și mai sănătos pentru pacienți și furnizorii de servicii medicale, ceea ce duce la rezultate îmbunătățite, eficiențe operaționale și satisfacție crescută a pacienților. Modelul nostru unic de livrare a programului de preventive reunește tehnologie de ultimă oră, informații în timp real, servicii furnizate personal și instruire de bune practici. Participarea activă la evenimentele ROHO ne provoacă să identificăm împreună cu specialiștii din spitale, soluții pentru creșterea calității serviciilor medicale românești.”

Prof. Dr. Viorel Scripcariu

Rector, UMF Iași

Partener Educațional ROHO

 

”A profesa medicina presupune asumarea, zi de zi, a unei imense responsabilități: confortul, sănătatea și chiar viața pacienților noștri depind de noi, de calitatea actului medical pe care îl oferim. De aceea, autoritatea formală sau informală în lumea medicală implică un grad de responsabilitate semnificativ mai ridicat decât în alte profesii. Cum apar liderii în domeniul medical, care sunt condițiile și contextul favorabile apariției lor? În primul rând, un lider medical nu apare, ci se formează. Procesul începe din școală, din învățământul preuniversitar, atunci când se cristalizează atât trăsăturile de caracter ale individului, cât și vocația sa, curiozitatea și apetitul pentru cunoaștere. Aceasta este fundația pe care, mai târziu, mediul universitar clădește cunoștințele specifice domeniului medical. Cunoștințele sunt absolut necesare, dar nu și suficiente – un viitor lider în domeniul medical are vitală nevoie de puterea exemplului, de un model care să-l inspire și pe care să-l urmeze în cariera sa. Relația mentor – discipol în medicină este printre cele mai profunde și complexe relații de acest tip și ea va defini și ghida, în timp, profilul viitorului lider. Nu în ultimul rând, un lider în lumea medicală este un om pentru care acumularea permanentă de cunoștințe este la fel de naturală ca respirația. Medicina este un domeniu extrem de dinamic, în care cercetarea aduce în fiecare zi elemente de noutate pe care un lider profesional trebuie să le asimileze pentru a-și conserva acest statut.”

Jens Jakob Gustmann

Philips Health Systems Sales Leader CEE

Master Partner ROHO

 

“Misiunea Philips este de a îmbunătăți viața oamenilor prin inovații relevante pentru întreg ciclul de sănătate, ceea ce noi numim “health continuum”. Viziunea ROHO este similară cu a noastră și suntem încântați să fim Master Partner al acestui eveniment.“

Prof. Dr. Leonard Azamfirei

Rector, UMF Târgu Mureș

Partener Educațional ROHO

 

“Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie «George Emil Palade» din Târgu Mureș susține acest amplu eveniment internațional dedicat calității actului medical. Suntem o comunitate academică preocupată de viitorul medicinei românești și conștientă de responsabilitatea pe care ne-am asumat-o, aceea de a le oferi absolvenților noștri o educație medicală de elită. Universitățile joacă un rol esențial în formarea viitorilor lideri ai echipelor medicale din spitalele din România. De peste șapte decenii, în centrul medical și universitar Târgu Mureș se formează generații de medici, farmaciști și alți specialiști care sunt dedicați misiunii nobile de a salva vieți și care își aduc aportul la îmbunătățirea sistemului sanitar românesc. Într-o universitate, viitorii lideri din Sănătate dobândesc cunoștințe medicale solide, competențe, abilități și valori esențiale definirii lor ca profesioniști și ca oameni.”

Vasile Ruscovan

Director General, Kapamed

Professional Partner ROHO

 

“Sectorul sanitar din România este într-o continuă schimbare, întâmpinând noi provocări. Creșterea continuă a calității, dar și a complexității serviciilor medicale pun o presiune continuă asupra bugetelor spitalelor publice și private. Înțelegem competitivitatea pieței serviciilor medicale, crescândă pe an ce trece, în vederea atragerii și păstrării pacienților asigurați medical. Dezvoltarea sectorului medical privat mută spitalele publice din zona prestatorilor de servicii medicale, în zona jucătorilor din marea industrie medicală. Pe cale de consecință, elementele ce țin de maximizare și eficiență a lanțului de aprovizionare și de trasabilitate a consumabilelor medicale, în vederea creșterii productivității, siguranției, securității și realizarea de economii, vor face diferența. Kapamed furnizează cele mai eficiente și sigure soluții RFID de optimizare logistică, adaptabile la nevoile fiecărui spital în parte, iar Convenția Română a Spitalelor este locul unde vă vom împărtăși experiența noastră.”

Raluca Șoaita

ARCHITECT & FOUNDER, TESSERACT ARCHITECTURE

Membru Juriu Romanian Healthcare Awards 2021

„Îmbunătățirea infrastructurii medicale este critică și urgentă în Romania.

De aceea, competiții precum Romanian Healthcare Awards 2021 sunt mai mult decăt binevenite pentru a face vizibilitate sectorului medical și bunelor practici din domeniu. Încurajez pe toți medicii, echipele medicale și spitalele care au reușit să schimbe ceva, câtuși de puțin în jurul lor în acest an, să aplice și să contribuie astfel la creșterea calității serviciilor medicale în România. “

Andreea Cigolea

Jurnalist

Membru Juriu Romanian Healthcare Awards 2021

„Am contact în fiecare zi cu medici din toate domeniile, care lucrează atât la stat, cât și la privat. Toți au nemulțumirile lor și consider că a venit momentul ca aceste nemulțumiri să fie aflate de toată lumea. Am văzut în această pandemie medici care sunt adevărate modele de urmat, care au uitat de ei, și-au lăsat și familia pe locul doi, stând peste 12 ore zilnic în spitale. Și cel mai important e de fapt că nu au plecat din țară pentru un trai mai bun, au rămas aici pentru a salva vieți, pentru a fi alături de noi. Cred că astfel de oameni trebuie scoși în față și apreciați la adevărata valoare, pentru că, mai ales acum chiar au nevoie. Romanian Healthcare Awards 2021 reprezintă o ocazie prin care ne putem promova medicii de astăzi și mă bucur că pot face și eu parte din acest proiect.” 

Prof. Dr. Cătălina Poiană

Prorector al Universității De Medicină și Farmacie ”Carol Davila”, din București

Membru Juriu Romanian Healthcare Awards 2021

„Romanian Healthcare Awards 2020 reprezintă un moment în care societatea medicală își promovează medicii, spitalele și echipele medicale care au dat dovadă de implicare și profesionalism în activitatea curentă pentru și în beneficiul pacienților. Sunt onorată că fac parte din juriul acestui eveniment, un juriu format din reputate personalități. Acest eveniment trebuie să ne arate că România are medici valoroși și unități medicale unde se practică un act medical de calitate.

În calitate de președinte al Colegiului Medicilor din Municipiul București, cel mai numeros colegiu teritorial, cu peste 13.500 de membri activi, susțin valorizarea medicilor, iar în calitate de prorector al Universității de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” din București salut această inițiativă care promovează medicii de astăzi, studenții de ieri, pe care noi i-am format în toate universitățile de medicină și farmacie din țară.”

Dr. Adrian Udrea

 Director Medical, Medisprof Cancer Center

Membru Juriu Romanian Healthcare Awards 2021

“Puterea exemplului a fost întotdeauna unul din motivele pentru care am clădit ceva in clinica mea. Haideți să ieșim din anonimat și să arătăm tuturor cât suntem de pasionați și de profesioniști în ceea ce facem.”

Conf. Univ. Dr. Diana Loreta Păun

Consilier Prezidential, Departamentul Sănătate Publică, Administrația Prezidențială

Președinte și membru al Juriului internațional Romanian Healthcare Awards 2021

“De prea puține ori vorbim despre excelență în medicina românească și trebuie să recunoaștem că avem nenumărate povești de succes, atât din sfera profesioniștilor din sănătate, cât și a spitalelor. Punând mai des în lumină aceste povești, putem obține un efect de multiplicare! Pandemia cu care ne confruntăm ne-a dovedit o dată în plus rolul critic pe care personalul medical îl are în lupta împotriva răspândirii virusului. Fără îndoială că rezultatele medicilor și ale echipelor medicale nu ar fi fost posibile fără spitale performante. 

 

Romanian Healthcare Awards constituie o ocazie extraordinară de a ne arăta recunoștința pentru medici și echipe medicale a căror activitate stă sub semnul profesionalismului, devotamentului și responsabilității, și de a premia spitale modele de bune practici, în care putem păși cu încredere. Cele șapte categorii ale ediției din 2021 – Medicul Anului, Echipa Medicală a Anului, Spitalul Anului, Proiectul de Cercetare al Anului, Inovația Medicală a Anului, Campania Medicală a Anului, Calitatea Serviciilor Medicale și Siguranța Pacientului vin să încununeze efortul consecvent depus zi de zi, pentru menținerea sănătății noastre, a tuturor, oferindu-ne nouă, membrilor juriului, prilejul de a ne arăta aprecierea și de a vă oferi însemnele prețuirii noastre pentru valorile promovate! Vă invit așadar, în calitate de Președinte și membru al juriului să vă faceți cunoscute poveștile de succes, nu doar în România, ci în lumea întreagă!”

Prof. Dr. Viorel Scripcariu

Rector al Universității de Medicină și Farmacie ”Grigore T.  Popa”, din Iași

Membru Juriu Romanian Healthcare Awards 2021

„La sfârșitul unei gărzi infernale sau după o operație dificilă, când realizezi că ți-ai ales un drum cu sens unic, îți aduci aminte și de ce ai ales să urmezi una dintre cele mai grele dar și mai nobile meserii din lume. De ce ai ales să pui sănătatea celor din jur mai presus de propria sănătate și de ce, de multe ori, petreci mai mult timp la spital decât alături de familie. Pentru că medicina este mai mult decât o profesie, este o vocație, te definește nu doar ca profesionist, ci și ca om, și pentru că medicii adevărați nu așteaptă nici bani, nici laude, pentru a-și face datoria. Câteodată, însă, ai nevoie de încurajări și de premii ca să poți mergi mai departe, așa cum actorii se hrănesc cu aplauzele publicului. Iar Romanian Healthcare Awards 2020, prima competiție din România cu juriu internațional, dedicată medicilor, echipelor medicale și spitalelor, exact asta și-a propus, să certifice valoarea profesională și umană, să ofere un plus de considerație și recunoștință.”