40 de nevoi și propuneri din regiuni pentru sistemul medical românesc

Seria de Evenimente Regionale “Spitalul Nostru” 2022 a avut loc în perioada aprilie – iunie 2022 la Cluj-Napoca (1 aprilie, Hotel Golden Tulip), Timișoara (6 mai, Hotel Continental) și Iași (3 iunie, Palas Congress Hall), trei poli de creștere, cu o contribuție indiscutabilă la dezvoltarea României.

Evenimentele au abordat rolul vital al spitalului în comunitate – rol amplificat de pandemie –, impactul economic și social al investițiilor în sănătate, programele de sănătate pentru comunitate, parteneriatul local și regional pentru sănătate.

Cele 3 evenimente regionale au reunit peste 250 de invitați din 21 de județe: din consilii și spitale județene, primării și spitale municipale, agenții de dezvoltare regionale, case județene de asigurări de sănătate, direcţii de sănătate publică judeţene, universități de medicină și farmacie, manageri de proiecte și consultanți, constructori și arhitecți, ONG-uri, companii de tehnologie medicală, companii farmaceutice.

La evenimentele regionale de la Cluj-Napoca, Timișoara și Iași au participat în calitate de vorbitori reprezentanți din cadrul: Administrația Prezidențială, Ministerul Sănătății, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Federația Europeană a Spitalelor (HOPE), Agenția Norvegiană pentru Construcții de Spitale, Health Hub Utrecht, Agenția de Dezvoltare Regională Utrecht din Olanda, Smart Health Amsterdam.

Vă prezentăm în continuare 40 de nevoi și propuneri din regiuni pentru sistemul medical românesc, concluzii ale celor 3 evenimente “Spitalul Nostru”:

  1. Nevoia de medici de familie pentru a acoperi necesarul din teren – de exemplu, în Hunedoara există doar 196 de medici de familie, necesarul fiind de aproape 330;
  2. Optimizarea costurilor cu furnizorii, la care pot contribui casele de asigurări de sănătate județene;
  3. Susținerea programelor de screening prin campanii de informare și promovare;
  4. Susținerea financiară a unor organizații, precum ONG-uri sau asociații de pacienți, pentru a desfășura programe de screening și prevenție în cadrul comunităților și a lucra efectiv cu oamenii pe termen lung;
  5. Nevoia de educație: indicatorii de acoperire vaccinală extrem de scăzuți reprezentând un indicator major de educație sanitară precară;
  6. Strategia de sănătate, pentru a fi completă, are nevoie neapărat de un plan public de acțiune, de obiective cu indicatori măsurabili și cuantificabili, stabilirea unor responsabili, respectiv cine urmărește această strategie și atingerea obiectivelor, când se va finaliza și cu ce costuri;
  7. Necesitatea unui management eficient a tot ce înseamnă fluxul materialelor din momentul în care ele intră în depozitul farmaceutic și până când ele sunt descărcate pe foaia de observație a pacientului – înainte de pandemie, costurile asociate consumabilelor reprezentau în jur de 50% din bugetul spitalelor, iar astăzi au crescut la 80%.
  8. Este necesară îmbunătățirea traseului pacientului oncologic în sistemul medical românesc.
  9. Este necesar să contribuim atât la atragerea, cât și la păstrarea personalului medical, a cărui plecare din sistem este o problemă din ce în ce mai mare în România.
  10. Rezolvarea problemelor de coerență și sustenabilitate în implementarea politicilor și a strategiilor, provocate de schimbarea frecventă a miniștrilor din România, dar și de nerespectarea consistentă a unor linii de politică de sănătate indiferent de schimbările politice.
  11. Este necesar să ne inspirăm și din reformele sanitare din Europa, care pot furniza numeroase exemple de bună practică pentru gestionarea unor probleme în mare parte comune.
  12. Trebuie să promovăm digitalizarea, inclusiv ca o modalitate de compensare a problemei resurselor umane insuficiente din sistem. 
  13. Trebuie întărită colaborarea cu universitățile de medicină prin gândirea unui plan de dezvoltare a fiecărei specialități medicale încă din facultate – în România medicii se formează în rezidențiat, mai degrabă după preferințele personale, fără să existe un plan coerent la nivel național care să indice de câți medici este nevoie în fiecare specialitate.
  14. Abordarea comprehensivă a sănătății, cu un accent substanțial pe promovarea sănătății și a educației pentru sănătate – există o rețea internațională de spitale de acest tip, însă din păcate, în acest moment, niciun spital din România nu face parte din ea, fiind nevoie de îndeplinirea anumitor criterii pentru dobândirea statutului de membru. 
  15. Este necesară o discuție despre cum se proiectează spitalele noi, după ce normative, cele în vigoare în România fiind în mare parte învechite.
  16. Trebuie să luăm în calcul nu doar câți bani s-au folosit pentru construcție, ci și cât se va cheltui pentru mentenanța și întreținerea funcționării clădirii, pentru sustenabilitate și eficiență.
  17. Investițiile în logistică pot preveni risipa de consumabile și blocarea bugetelor.
  18. Este necesară adaptarea la o viziune deschisă spre modernizare în vederea pregătirii pentru evoluția inevitabilă a sistemului medical și a necesității publicului.
  19. Găsirea modalităților pentru armonizarea prioritățile de la nivel național cu cele de la nivel regional, în ceea ce privește Programul Național de Combatere a Cancerului
  20. Delegarea unor comisii regionale sau locale ale DSP-ului, pentru a rezolva problema Fast Tracking-ul deoarece pentru PET CT se întrunește o singură comisie pe lună; aceeași strategie s-ar putea aplica și pentru diferite tratamente de nișă.
  21. Este necesară o abordare holistică a serviciilor de paliație, acest domeniu vizând nu doar problemele medicale, ci și suferințele psiho-emoționale, problemele financiare și sociale. În România există un deficit, atât din perspectiva centrelor specializate, cât și a personalului calificat.
  22. Este necesară o reorganizare a sistemului astfel încât la spital să se rezolve problemele acute, iar apoi pacientul să poată fi preluat și îngrijit în comunitate.
  23. Trebuie dezvoltată și mai mult componenta de îngrijiri medico-sociale la domiciliu.
  24. Parteneriatele public-private pot fi o soluție realistă pentru diferite probleme majore de sănătate publică.
  25. O colaborare comunitară mai eficientă poate ajuta la înțelegerea mai bună a nevoilor reale, dar și a modalităților în care comunitățile își pot uni forțele pentru a găsi soluții optime la respectivele nevoi.
  26. Încrederea în sistemul sanitar românesc poate fi construită inclusiv printr-o infrastructură adecvată, iar comunicarea adecvată poate susține și încrederea în competențele medicale asociate.
  27. Este necesară nu doar prescrierea corectă a tratamentelor oncologice, ci și urmărirea păstrării, preparării și administrării lor corecte, deși România nu are o legislație clară în acest sens. 
  28. Există o mare dorință de colaborare din partea mediului privat în sănătate, mai ales în privința integrării inovației și a digitalizării în sistemul medical.
  29. Spitalele de boli infecțioase trebuie să trateze nu doar infecțiile, ci și diferitele comorbidități asociate, motiv pentru care sunt necesare și diferite specialități complementare.
  30. Implementarea proiectelor din PNRR reprezintă un obiectiv comun, care trebuie să treacă peste orice alte interese.
  31. Este necesară actualizarea tarifelor pentru servicii specializate, precum radioterapia, brahiterapia, serviciile de screening din ambulatoriu și spitalizări de zi, mai ales în contextul recentei lansări a strategiei naționale de luptă împotriva cancerului.
  32. Salarizarea ar trebui făcută conform unor criterii de performanță.
  33. Toate proiectele de infrastructură medicală trebuie gândite din perspectiva Strategiei Naționale de Sănătate, în cadrul căreia se vorbește despre reducerea numărului de paturi, centrarea asistenței medicale pe ambulatoriu, precum și planuri de servicii regionale.
  34. Construirea unor structuri spitalicești noi este importantă, dar contează mult și ce oameni sunt puși să lucreze acolo, cât de pregătiți sunt ei și care este calitatea echipamentelor. Componenta umană și componenta tehnică, împreună, dau măsura calității intervențiilor medicale realizate într-o infrastructură nouă.
  35. Trebuie să ne gândim cum pregătim și păstrăm „creiere” în domeniile medicale în care este cea mai mare nevoie acum, altfel peste 10-15 ani se va vedea un deficit major de personal.
  36. Constituirea unei asociații a spitalelor publice și private, ar fi de mare ajutor pentru o vizibilitate mai mare a problemelor comune ale acestor instituții.
  37. Medicii ar trebui să acorde o mai mare importanță prevenției oncologice și să încerce mai mult să instruiască pacienții în acest sens.
  38. Accentuarea educației pentru sănătate, care ar trebui sa fie implementată încă din școala primară și a prevenției, prin care s-ar putea evita 40% din totalul cazurilor de cancer – prin influențarea factorilor de risc modificabili: fumat, obezitate, sedentarism; România se îndreaptă spre topul obezității în Europa, o treime din copiii români fiind supraponderali, iar 13 tipuri diferite de cancer sunt direct legate de obezitate și de sedentarism.
  39. Transformarea unor paturi de spital neocupate în paturi destinate paliației va îmbunătăți și modelul de finanțare al spitalului, deoarece serviciile pentru boli cronice sunt mai bine plătite.
  40. Oamenii trebuie să fie îndrumați în sistemul de sănătate, deoarece s-a dovedit că autogestionarea nu funcționează, iar pacienții se pierd pe drum; spre exemplu, în toate regiunile olandeze motto-ul în serviciile de sănătate nu mai este competiția, ci colaborarea, iar distribuția cunoștințelor și a informațiilor relevante se face pe verticală, cu toate instituțiile conectate într-un sistem.

Pe www.spatiulmedical.ro și pa paginile de social media @spatiulmedical puteți citi pe larg cele peste 60 de postări și articole de reflectare a evenimentelor regionale “Spitalul Nostru” 2022, organizate de platforma de comunicare Spațiul Medical și BORO Communication, în parteneriat cu: Ambasada Regatului Țărilor de Jos – Partener Instituțional; Philips – Partener Principal; MSD, Kapamed – Parteneri; Bristol Myers Squibb, Kone, HospitalNet, Karl Storz, Haelvoet – Susținători.

Urmează Convenția Română a Spitalelor ROHO 2022 pe 28, 29 și 30 septembrie, cel mai amplu și mai complex eveniment medical din România.

Emanuel Guţan

Country Manager Ecolab Romania, Bulgaria, Ukraina, Moldova

Partener ROHO

 

“Ecolab Romania, prin Divizia Healthcare, oferă soluții de prevenire a infecțiilor care ajută la asigurarea unui mediu mai curat, mai sigur și mai sănătos pentru pacienți și furnizorii de servicii medicale, ceea ce duce la rezultate îmbunătățite, eficiențe operaționale și satisfacție crescută a pacienților. Modelul nostru unic de livrare a programului de preventive reunește tehnologie de ultimă oră, informații în timp real, servicii furnizate personal și instruire de bune practici. Participarea activă la evenimentele ROHO ne provoacă să identificăm împreună cu specialiștii din spitale, soluții pentru creșterea calității serviciilor medicale românești.”

Prof. Dr. Viorel Scripcariu

Rector, UMF Iași

Partener Educațional ROHO

 

”A profesa medicina presupune asumarea, zi de zi, a unei imense responsabilități: confortul, sănătatea și chiar viața pacienților noștri depind de noi, de calitatea actului medical pe care îl oferim. De aceea, autoritatea formală sau informală în lumea medicală implică un grad de responsabilitate semnificativ mai ridicat decât în alte profesii. Cum apar liderii în domeniul medical, care sunt condițiile și contextul favorabile apariției lor? În primul rând, un lider medical nu apare, ci se formează. Procesul începe din școală, din învățământul preuniversitar, atunci când se cristalizează atât trăsăturile de caracter ale individului, cât și vocația sa, curiozitatea și apetitul pentru cunoaștere. Aceasta este fundația pe care, mai târziu, mediul universitar clădește cunoștințele specifice domeniului medical. Cunoștințele sunt absolut necesare, dar nu și suficiente – un viitor lider în domeniul medical are vitală nevoie de puterea exemplului, de un model care să-l inspire și pe care să-l urmeze în cariera sa. Relația mentor – discipol în medicină este printre cele mai profunde și complexe relații de acest tip și ea va defini și ghida, în timp, profilul viitorului lider. Nu în ultimul rând, un lider în lumea medicală este un om pentru care acumularea permanentă de cunoștințe este la fel de naturală ca respirația. Medicina este un domeniu extrem de dinamic, în care cercetarea aduce în fiecare zi elemente de noutate pe care un lider profesional trebuie să le asimileze pentru a-și conserva acest statut.”

Jens Jakob Gustmann

Philips Health Systems Sales Leader CEE

Master Partner ROHO

 

“Misiunea Philips este de a îmbunătăți viața oamenilor prin inovații relevante pentru întreg ciclul de sănătate, ceea ce noi numim “health continuum”. Viziunea ROHO este similară cu a noastră și suntem încântați să fim Master Partner al acestui eveniment.“

Prof. Dr. Leonard Azamfirei

Rector, UMF Târgu Mureș

Partener Educațional ROHO

 

“Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie «George Emil Palade» din Târgu Mureș susține acest amplu eveniment internațional dedicat calității actului medical. Suntem o comunitate academică preocupată de viitorul medicinei românești și conștientă de responsabilitatea pe care ne-am asumat-o, aceea de a le oferi absolvenților noștri o educație medicală de elită. Universitățile joacă un rol esențial în formarea viitorilor lideri ai echipelor medicale din spitalele din România. De peste șapte decenii, în centrul medical și universitar Târgu Mureș se formează generații de medici, farmaciști și alți specialiști care sunt dedicați misiunii nobile de a salva vieți și care își aduc aportul la îmbunătățirea sistemului sanitar românesc. Într-o universitate, viitorii lideri din Sănătate dobândesc cunoștințe medicale solide, competențe, abilități și valori esențiale definirii lor ca profesioniști și ca oameni.”

Vasile Ruscovan

Director General, Kapamed

Professional Partner ROHO

 

“Sectorul sanitar din România este într-o continuă schimbare, întâmpinând noi provocări. Creșterea continuă a calității, dar și a complexității serviciilor medicale pun o presiune continuă asupra bugetelor spitalelor publice și private. Înțelegem competitivitatea pieței serviciilor medicale, crescândă pe an ce trece, în vederea atragerii și păstrării pacienților asigurați medical. Dezvoltarea sectorului medical privat mută spitalele publice din zona prestatorilor de servicii medicale, în zona jucătorilor din marea industrie medicală. Pe cale de consecință, elementele ce țin de maximizare și eficiență a lanțului de aprovizionare și de trasabilitate a consumabilelor medicale, în vederea creșterii productivității, siguranției, securității și realizarea de economii, vor face diferența. Kapamed furnizează cele mai eficiente și sigure soluții RFID de optimizare logistică, adaptabile la nevoile fiecărui spital în parte, iar Convenția Română a Spitalelor este locul unde vă vom împărtăși experiența noastră.”

Andreea Cigolea

Jurnalist

Membru Juriu Romanian Healthcare Awards 2021

„Am contact în fiecare zi cu medici din toate domeniile, care lucrează atât la stat, cât și la privat. Toți au nemulțumirile lor și consider că a venit momentul ca aceste nemulțumiri să fie aflate de toată lumea. Am văzut în această pandemie medici care sunt adevărate modele de urmat, care au uitat de ei, și-au lăsat și familia pe locul doi, stând peste 12 ore zilnic în spitale. Și cel mai important e de fapt că nu au plecat din țară pentru un trai mai bun, au rămas aici pentru a salva vieți, pentru a fi alături de noi. Cred că astfel de oameni trebuie scoși în față și apreciați la adevărata valoare, pentru că, mai ales acum chiar au nevoie. Romanian Healthcare Awards 2021 reprezintă o ocazie prin care ne putem promova medicii de astăzi și mă bucur că pot face și eu parte din acest proiect.” 

Raluca Șoaita

ARCHITECT & FOUNDER, TESSERACT ARCHITECTURE

Membru Juriu Romanian Healthcare Awards 2021

„Îmbunătățirea infrastructurii medicale este critică și urgentă în Romania.

De aceea, competiții precum Romanian Healthcare Awards 2021 sunt mai mult decăt binevenite pentru a face vizibilitate sectorului medical și bunelor practici din domeniu. Încurajez pe toți medicii, echipele medicale și spitalele care au reușit să schimbe ceva, câtuși de puțin în jurul lor în acest an, să aplice și să contribuie astfel la creșterea calității serviciilor medicale în România. “

Prof. Dr. Cătălina Poiană

Prorector al Universității De Medicină și Farmacie ”Carol Davila”, din București

Membru Juriu Romanian Healthcare Awards 2021

„Romanian Healthcare Awards 2020 reprezintă un moment în care societatea medicală își promovează medicii, spitalele și echipele medicale care au dat dovadă de implicare și profesionalism în activitatea curentă pentru și în beneficiul pacienților. Sunt onorată că fac parte din juriul acestui eveniment, un juriu format din reputate personalități. Acest eveniment trebuie să ne arate că România are medici valoroși și unități medicale unde se practică un act medical de calitate.

În calitate de președinte al Colegiului Medicilor din Municipiul București, cel mai numeros colegiu teritorial, cu peste 13.500 de membri activi, susțin valorizarea medicilor, iar în calitate de prorector al Universității de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” din București salut această inițiativă care promovează medicii de astăzi, studenții de ieri, pe care noi i-am format în toate universitățile de medicină și farmacie din țară.”

Dr. Adrian Udrea

 Director Medical, Medisprof Cancer Center

Membru Juriu Romanian Healthcare Awards 2021

“Puterea exemplului a fost întotdeauna unul din motivele pentru care am clădit ceva in clinica mea. Haideți să ieșim din anonimat și să arătăm tuturor cât suntem de pasionați și de profesioniști în ceea ce facem.”

Conf. Univ. Dr. Diana Loreta Păun

Consilier Prezidential, Departamentul Sănătate Publică, Administrația Prezidențială

Președinte și membru al Juriului internațional Romanian Healthcare Awards 2021

“De prea puține ori vorbim despre excelență în medicina românească și trebuie să recunoaștem că avem nenumărate povești de succes, atât din sfera profesioniștilor din sănătate, cât și a spitalelor. Punând mai des în lumină aceste povești, putem obține un efect de multiplicare! Pandemia cu care ne confruntăm ne-a dovedit o dată în plus rolul critic pe care personalul medical îl are în lupta împotriva răspândirii virusului. Fără îndoială că rezultatele medicilor și ale echipelor medicale nu ar fi fost posibile fără spitale performante. 

 

Romanian Healthcare Awards constituie o ocazie extraordinară de a ne arăta recunoștința pentru medici și echipe medicale a căror activitate stă sub semnul profesionalismului, devotamentului și responsabilității, și de a premia spitale modele de bune practici, în care putem păși cu încredere. Cele șapte categorii ale ediției din 2021 – Medicul Anului, Echipa Medicală a Anului, Spitalul Anului, Proiectul de Cercetare al Anului, Inovația Medicală a Anului, Campania Medicală a Anului, Calitatea Serviciilor Medicale și Siguranța Pacientului vin să încununeze efortul consecvent depus zi de zi, pentru menținerea sănătății noastre, a tuturor, oferindu-ne nouă, membrilor juriului, prilejul de a ne arăta aprecierea și de a vă oferi însemnele prețuirii noastre pentru valorile promovate! Vă invit așadar, în calitate de Președinte și membru al juriului să vă faceți cunoscute poveștile de succes, nu doar în România, ci în lumea întreagă!”

Prof. Dr. Viorel Scripcariu

Rector al Universității de Medicină și Farmacie ”Grigore T.  Popa”, din Iași

Membru Juriu Romanian Healthcare Awards 2021

„La sfârșitul unei gărzi infernale sau după o operație dificilă, când realizezi că ți-ai ales un drum cu sens unic, îți aduci aminte și de ce ai ales să urmezi una dintre cele mai grele dar și mai nobile meserii din lume. De ce ai ales să pui sănătatea celor din jur mai presus de propria sănătate și de ce, de multe ori, petreci mai mult timp la spital decât alături de familie. Pentru că medicina este mai mult decât o profesie, este o vocație, te definește nu doar ca profesionist, ci și ca om, și pentru că medicii adevărați nu așteaptă nici bani, nici laude, pentru a-și face datoria. Câteodată, însă, ai nevoie de încurajări și de premii ca să poți mergi mai departe, așa cum actorii se hrănesc cu aplauzele publicului. Iar Romanian Healthcare Awards 2020, prima competiție din România cu juriu internațional, dedicată medicilor, echipelor medicale și spitalelor, exact asta și-a propus, să certifice valoarea profesională și umană, să ofere un plus de considerație și recunoștință.”